1.

ANAMNEZA

Subcapitolul I. Anamneza afecţiunilor generale + completarea fişei

pacientului
Este bine să folosim un chestionar imprimat (foaie de observaţie sau fişe de tratament)
pentru a nu uita anumite boli importante. Aceasta are de asemeni o mare importanţă în caz de
probleme medico-legale.
Unii pacienţi necesită un tratament cu antibiotice, curativ sau preventiv (reumatism
articular acut, grefe de valve cardiace, chimioterapie, radioterapie, diabet).
Alţi pacienţi pot fi purtători de boli infecţioase (hepatite, herpes, SIDA) care reclamă o
protecţie pentru medicul curant şi personalul ajutător, prin purtarea obligatorie de mănuşi,
mască şi ochelari.
Pentru a evita unele interacţiuni medicamentoase, trebuie să cunoaştem înainte de
efectuarea anesteziei, dacă pacientul urmează unele tratamente medicamentoase pe cale
generală ( Atenţie la anticoagulante!)
Dacă există un dubiu asupra stării generale a pacientului este necesar de a solicita avizul
medicului generalist sau specialist care tratează pacientul.
De importanţã deosebitã în tratamentul endodontic sunt câteva manopere care interferã cu
starea de sãnãtate a pacientului. Acestea sunt anestezia, manopera sângerândã de extirpare a
nervului dentar şi tratamentul canalelor infectate ce pot constitui adevãrate focare infecţioase.
Tratamentul endodontic necesitã intervenţii sângerânde şi anestezie.

I. Aparatul cardio-vascular
1. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
 HIPERTENSIUNE arterialã severã =
= dacã presiunea sistolicã > 200mmHg sau cea diastolicã ≥ 110mmHg
= în cazul unor urgenţe, pacientul este trimis la un serviciu de chirurgie
- ! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
 HIPERTENSIUNE arterialã moderatã =
= dacã presiunea sistolicã < 200mmHg sau cea diastolicã < 110mmHg
= pacientul este sub tratament antihipertensiv
- recomandãm un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
2. CARDIOPATIE ISCHEMICĂ
 CARDIOPATIE ISCHEMICĂ cu anginã pectoralã
- ANGINA PECTORALĂ – declanşatã de efort minim, care nu rãspunde la
NITROGLICERINĂ
! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie
- ANGINA PECTORALĂ – cu crizele sunt rare şi cedeazã rapid la NITROGLICERINĂ
- recomandãm un protocol pt. reducerea anxietãţii
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
 CARDIOPATIE ISCHEMICĂ cu ARITMII – fãrã anticoagulant
!Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ, ARITMII – dacã are prescrise
ANTICOAGULANTE,
se cere confirmarea cardiologului pt. intervenţii sângerânde
!Necesarã întreruperea medicaţiei anticoagulantã (în extracţii) conform prescrierii medicului
currant. Atenţie la Plavix.

3.ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE

 ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - recent (mai puţin de 6 luni)
! Temporizãm orice manoperã sângerândã sau care necesitã anestezie

 ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL - mai vechi de 6 luni

! Se cere protocolul anticoagulant separate
!Protocol de reducere al anxietãţii

4.VALVULOPATII
 VALVULOPATII congenitalã sau dobânditã + ENDOCARDITĂ bacterianã în
antecedente
+ PROTEZE VALVULARE sau VASCULARE + MALFORMAŢII CARDIACE sau
VASCULARE NECORECTATE
! Nu folosim anestezie cu vasoconstrictor
!Antibioterapia – necesarã
Antibioterapie profilacticã:
a).Amoxicilinã/Ampicilinã
Preoperator – 1orã înaintea intervenţiei:
Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v.: -1g adulţi
-500mg copii 5-10ani
-250mg copii sub 5ani
Postoperator – la6re dupã intervenţie:
Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v.: -500g adulţi
-250mg copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani

b).Gentamicin
Preoperator – 1orã înaintea intervenţiei:
Gentamicin i.m. sau i.v.: -120 mg adulţi
-2mg/kgc copii
Postoperator – la 6 ore dupã intervenţie:
Amoxicilinã/Ampicilinã i.m. sau i.v.: -500g adulţi
-250mg copii 5-10ani
-125mg copii sub 5ani

c).Clindamicin – per os
Preoperator – 1orã înaintea intervenţiei: - 600mg adulţi
- 20mg/kgc copii
Postoperator – la 6 ore dupã intervenţie: - 300mg adulţi
- 15mg/kgc copii
d).Cephalexin/Cefadroxil – per os
Preoperator – 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 1,2g adulţi
- 15mg/kgc copii

e).Azithromicin/Clarithromicin – per os
Preoperator – 1orã înaintea intervenţiei, dozã unicã: - 500 mg adulţi
- 15mg/kgc copii

5.PURTĂTORII de PACE- MAKER, STIMULATOARE implantate cerebral - Parkinson

! Nu folosim echipamente electrice:
- electrocauterul
- aparat cu ultrasunete pt. detartraj
- aparat cu ultrasunete pt. trat. de canal (apexfinder)

II. Aparatul respirator

1.ASTM BRONŞIC
→ dacã prezintã infecţie respiratorie sau wheezing
! Se va temporiza o intervenţie sângerândã, ce necesitã anestezie
→ dacã NU prezintã infecţie respiratorie sau wheezing
! Protocol de reducere al anxietãţii
! Nu Antiinflamatorii nesteroidiene
! Se evita anestezicele cu adrenalina
! La pacienţii cu medicaţie de corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o eventualã mãrire
a dozei de corticosteroizi în intervenţii sângerânde

2. BPOC (Bronhopneumonie obstructive cronicã)

! La pacienţii cu medicaţie de corticosteroizi - Consultat medicul curant pt. o eventualã
mãrire a dozei de corticosteroizi în intervenţii sângerânde
! Nu Antiinflamatorii nesteroidiene
! Se evita anestezicele cu adrenalina
! Nu sedative, hipnotice, narcotice, oxigenoterapie

III. Aparatul endocrin şi bolile de nutriţie

1. Diabetul zaharat
 insulino-dependent
!Intervenţiile se programeazã dimineaţa dupã micul dejun şi doza uzualã de insulinã
! Atenţie la semnele de hipoglicemie: hipotensiune, foame, toropealã, greaţã, transpiraţii sau
tahicardie → Necesarã adm. de glucozã.
! Dacã pacientul este incapabil temporar sã se alimenteze, insulina se reia cu alimentaţia,
conform prescrierii medicului curant.
 insulin-independent
! Dacã valorile glicemiei nu sunt în parametrii normali, se evitã intervenţiile mai laborioase cu
sângerãri, pânã la normalizarea valorilor glicemiei.
! In diabet se recomanda prescrierea de antibioterapie profilacticã
Ampicilinã/Amoxicilinã 500mg la 8 ore timp de 5 zile sau in doza unica preoperator (in
functie de caz) - adult
sau
Augmentin forte 1g la 12 ore timp de 5 zile sau in doza unica preoperator - adult

2.Insuficienţã corticosuprarenalã
! Consultat medical curant în vederea eventualei suplimentãri a dozei de corticosteroizi
- intervenţiile minore – Necesitã de obicei doar protocol de reducere a anxietãţii
- intervenţiile laborioase – Necesitã suplimentarea dozei de corticosteroizi, chiar
dublarea
dozei, chiar înaintea intervenţiei
! Atenţie la simptomele scãderii nivelului de corticosteroizi determinatã de stress:
hipotensiune, greaţã, sincopã, febrã

3. Tulburãri ale funcţiei tiroidiene

 HIPERTIROIDISMUL
! Se evitã anestezia cu vasoconstrictor
! Se va avea in vedere semnele clinice ce apar in criza tireotoxica
Criza tireotoxicã – simptome precoce: - stare de agitaţue, greaţã, crampe abdominale.
– simptome tardive: - febrã, tahicardie,decompensare cordiacã → pacientul
devine hipotensiv, şi deseori decedeazã, dacã nu se intervine
! Inspecţia şi palparea tiroidei – în cazuri de suspiciune de hipertiroidism
 HIPOTIROIDISM
!Dacã simptomele sunt moderate – nici o modificare
Simptomele precoce ale hipotiroidismului – astenie, constipaţie, creşterea în greutate, cefalee,
tulb. de menstrã şi edeme.

4. Obezitatea
Conduita terapeuticã = în funcţie de complicaţiile declanşte de obezitate:
– cardiovasculare (hipertensiune arterial, aterosclerozã, insuficienţã cardiacã)
- metabolice - diabet
- hiperuricemi
- respiratorii – disfuncţie ventilatorie
- hipertensiune pulmonarã
- apnee nocturnã

5. Feocromocitom
= tumorã a glandei suprarenale ce secretã catecolamine (adrenalinã, noradrenalinã)
! Manifestãri – hipertensiune, hiperglicemie
! Netratatã chirurgical – se va aborda un protocol de temporizare a intervenţiilor sângerânde
ce necesitã anestezie, pânã la controlul afecţiunii de fond
! Afecţiunea tratatã – protocol de reducere a anxietãţii
 – monitorizare
– anestezie fãrã adrenalinã

IV. Sistemul nervos central, neuromuscular

1. Convulsiile
! se determinã frecvenţa, tipul, durata şi sechelele dupã convulsii
! se determinã tipul medicamentelor şi respectarea administrãrii acestora
! se evalueaza riscul interventiilor stomatologice in cabinetul de medicina dentara ambulatoriu
si se recomanda in cazurile de risc sa se intervina in mediu spitalicesc
! Protocol de reducere a anxietãţii

2. Alcoolismul cronic
! Etanolul interacţioneazã cu majoritatea sedativelor (potenţând sedarea) folosite pentru
controlul anxietãţii în chirurgia oralã
! Agitaţie, tremor în caz de abstinenţã (dacã întrerup brusc aportul zilnic)

V. Aparatul urinar
1. Insuficienţã renalã cronicã - dializã
! Se administreazã profilactic antibiotice
! Intervenţiile sângerânde sau ce necesitã anestezie se realizeazã cu o zi înainte de dializã.
! Se evitã medicamentele cu metabolizare sau excreţie renalã sau se vor folosi în doze mici
pt.a evita toxicitaea sistemicã.

VI. Boli hepatice

! boli hepatice severe = boli infecţioase sau consum de toxice hepatice(alcool)
! Se modificã doza sau se evitã medicamentele metabolizate hepatic
! Disfuncţii hepatice severe necesitã spitalizare pentru intervenţii chirurgicale
! prezintã timp de sângerare crescut(timp de protrombinã PT) – necesar uneori adm. de vit.K
! Se considerã cã sunt purtãtori de virus hepatic → se lucreazã cu precauţie

VII. Afecţiuni hematologice şi oncologice

1. Leucemii şi limfoame
! Simptome = anemie ce cauzeazã: – astenie psihicã
– obosealã fizicã
– dispnee
! Tratamentul citostatic poate determina infecţii bacteriene severe
! Manifestãri hemoragice prezente: – purpurã
– epistaxis
– gingivoragii
– hematoame
! Leucemie acutã – CONTRAINDICAŢIE ABSOLUTĂ pt. orice intervenţie sângerândã sau
chirurgicalã – se adopta un protocol de igienizare bucala si profilaxie
! Leucemie cronicã – intervenţii(chirurgicale) în condiţii de spitalizare, hemostazã foarte
bunã, sub protecţie de antibiotice.
! Limfoamele sunt tumori maligne ale celulelor sistemului imunitar, localizate în diferite
ţesuturi; prezintã aceeaşi conduitã terapeuticã similarã celei din leucemia cronicã.

2. Coagulopatii congenitale
! Istoric de epistaxis, hematurie, menstruaţii abundente şi hemoragii spontane – necesitatea
unor teste de laborator pentru coagulare
! Conduita terapeuticã stabilitã de medicul hematolog
! Hemofiliile A,B sau C(boala von Willbrand) – intervenţiile sângerânde(extracţii) se fac în
mediu spitalicesc
! pacienţii care primesc adesea perfuzii prezintã risc crescut de a contacta accidental virusul
hepatic sau HIV → mãsuri de protecţie în timpul intervenţiei
! Anestezia se face prin infiltraţie localã, anestezia troncularã perifericã are risc de a leza
vasele mari.
! Dupã extracţii se folosesc coagulante topice.

3. Boli oncologice
! Pacienţii au tratament radio-chimio-chirurgical.
! Manopere cât mai curate, atraumatice, cu hemostazã foarte bunã
! Administrare profilacticã de antibiotice

VIII. Pacienţi care urmeazã tratamente cornice

1. Tratament cu anticoagulante şi antiagregante
! Se va cântãri necesitatea continuãrii terapiei anticoagulante faţã de necesitatea formãrii
cheagului postoperator – decizie luatã împreunã cu medical curant.
! Dacã pacientul ia:
- ASPIRINA/aspenter – poate fi întreruptã temporar – dupã 1 sãptãmânã de când a fost
opritã, se pot efectua interventii chirurgicale
Administrarea nu mai are efect antiagregant
- HEPARINA – se amânã intervenţia pânã când se inactiveazã – 6 ore pt cea adm.
intravenous
- 24 ore pt. cea adm.
subcutanat
- CUMARINICE – se întrerupe cu 2-3 zile înainte de intervenţie
- plaga se umple cu substanţe trombogene
- reluarea tratamentului cu anticoagulante în ziua intervenţiei(efectul
anticoagulant apare la 2-3zile dupã administrare)

2. Antidepresive (antidepresive triciclice sau IMAO)

! Nu se folosesc sedative – se folosesc mijloace nonfarmacologice de reducere a anxietãţii
! Se evitã anestezicele cu vasoconstrictor

IX. Consum de droguri

! Pacientii consumatori de substante stupefiante prezinta risc crescut de boli infectioase (HIV,
Hepatita B, Hepatita C), dar si tuburari de comportament care pot impiedica medicul sa-si
exercite in conditii optime meseria.
! Se recomanda prescrierea pacientului efectuarea de analize pentru determinarea de:
- Boli infectioase: Ag HIV/Viremie HV, Ac anti-Hepatita B/Viremie, Ac anti-Hepatita
C/Viremie,
- Afectiuni hepatice: transaminase
- Afectarea functiei renale: creatinine
- Imunitatea pacientului: hemoleucograma, VSH, proteina C-reactiva(CRP), ASLO,
imunograma(Ig G, Ig M, Ig A, Ig E)
- Glicemia
Daca analizele au valori modificate sau pacientul nu este cooperant(datorita tulburarilor
generate de substantele stupefiante) se trimite pacientul a fi tratat in mediul spitalicesc sau in
centre special dotate si amenajate pentru pacienti din aceasta categorie.

LEZIUNI CE NE ORIENTEAZĂ SPRE ANUMITE AFECŢIUNI

! Putem observa:
- în leucemii acute - gingivitã hiperplazicã cu aspect pseudoscorbutic
- în granulocitozã – stomatitã ulcero-necroticã
- în anemie pernicioasã – mucoasã lingualã modificatã – glosita Hunter
- în anemii hipocrome – ragade comisurale
- în intoxicatie cu metale – lizereu gingival
- în carenţe de vit.C – tumefierea gingiilor, hemoragii, ulceraţii, mobilitate dentarã
- în febre eruptive: - rujeolã – semnul lui Kőplik
- scarlatinã – limbã zmeurie, enetem bucal
- febrã tifoidã – ulceraţii bucale