Sunteți pe pagina 1din 43

VIRUSURI

2.11.2015
Definitie

 VIRION: particula matura, infectioasa =


“ünitate integrata ca structura si functie, dotata
cu proprietati de infectiozitate”
Definitii
 Lwoff (1957): “virusurile sunt entitati potential
patogene care au o faza infectioasa, poseda un
singur tip de acid nucleic, multiplica sub forma
de material genetic, nu cresc, nu se divid”…
 Luria (1959): “virusurile sunt elemente de
material genetic care pot sa determine in
celulele in care se reproduc biosinteza unui
aparat specific in vederea propriului lor
transfer in celule”.
Morfologii
 Cilindru sau bastonas, rigid sau flexibil (VMT,
fagii filamentosi, V. Ebola).
 Sferica (Parvoviridae)
 Sferoidala (v. gripal, adenovirusurile)
 Paralepipedica (Poxvirusurile)
 Obuz (V rabiei – Rhabdovirusuri)
 Spermatozoid (fagii cu coada din seria T par ai
E coli).
Forma cilindrica (ex. Virus gripal)
Forme sferice – V Epstein Barr
Forma sferica - rotavirusurile
Forma sferoidala: virusul gripal
Forma paralepipedica: poxvirusurile
Forma de obuz sau cartus: V rabic
Forma de obuz sau cartus: V rabic
Bacteriofagi
Bacteriofagi - ME
 Tehnici de determinare:
- ME în comparaţie cu particule de referinţă, de
dimensiuni standard (particule de latex),
- Ultracentrifugare (determinarea dimensiunilor
pe baza ratei de sedimentare);
- Filtrarea prin membrane cu grade de porozitate
cunoscute.
STRUCTURA VIRIONILOR

 Capsida
 Genom

 Invelis
Tipuri de simetrie ale nucleocapsidei
 Simetrie icosaedrică
- Acidul nucleic condensat este cuprins într-o
capsidă cu forma unui icosaedru (figură geometrică
cu faţete triunghiulare echilaterale, 30 muchii şi 20
vîrfuri) de unde forma aparent sferică a nucleo-
capsidei).
- Pot fi nude sau au anvelopă. Ex: Picornaviridae
 Simetrie helicală
- Capsomerele înconjură spirala de acid nucleic într-
o teacă helicală.
- Exemple: ortho- şi paramixovirusurile, rhabdo-
virusurile.
- Au anvelopă.
Simetria icosaedrica
Simetrie icosaedrică – VHA in ME
Simetrie helicală: V. rabic
Simetrie complexă
Simetrie binară
 peplos, anvelopă
 derivă din membranele celulei gazdă:
 din membrana plasmatică
▪ v. gripal,
▪ v. paragripal,
▪ retrovirusuri
 din membrana nucleară
▪ herpesvirus
Virusuri învelite - HIV
Virusuri învelite – HIV (me)
Funcţiile invelisului viral (1)
 Unele dintre proiecţiile invelisului au funcţia de
atasare la receptorii celulei gazdă mijlocind
pătrunderea virionului în celulă; ex: hemaglutinina
v. gripal mijloceşte atasarea de receptorii de
suprafaţă ai hematiilor şi produce aglutinarea lor;
 altele posedă activitate enzimatică: neuraminidaza
clivează acidul neuraminic din glicoproteinele
celulei gazdă; lizează glicocalixul eucariot;
favorizează penetrarea barierelor epiteliale şi
tisulare;
Functiile invelisului viral (2)
 Fiind de natură proteica peplomerele sunt
imunogene;
 Ac-ii specifici rezultaţi pot inhiba:
• atasarea la receptorii celulari (neutralizarea
infecţivităţii);
• la receptorii hematiilor (inhibarea
hemaglutinării);
• anula activitatea enzimatica (inhibarea
neuraminidazei).
Enzime virale
 Neuraminidaza:
• hidrolizează legăturile galactoză - acid N-
acetilneuraminic şi extremităţile oligozaharidice;
• rol probabil în eliberarea virionilor din celula care
i-a format.
 ARN polimerază.
 ADN polimerază ARN dependentă, numită
transcriptază reversă (reverstrancriptază – RT;
o regăsim la retrovirusuri (transcrie ARNm.c. în
ADNd.c.: ADN transcris se integrează în genomul
celulei gazdă).
REPLICAREA VIRUSURILOR
 RECUNOASTEREA
 ATASAREA (ADSORBTIA)
 PENETRAREA
 DECAPSIDAREA
 SINTEZA COMPENENTELOR VIRALE
(TRANSCRIPTIA SI TRANSLATIA,
REPLICAREA GENOMULUI)
 MORFOGENEZA
 ELIBERAREA
ETAPELE REPLICARII
1.Adsorbtia- receptor specific (polio)
ADSORBTIA (e.g. HIV)
1.Ataşarea virusului de celula gazdă
a) Structurile de ataşare ale virusului pot fi:
- capsomerele capsidei, prezente la virusurile neanvelopate
- glicoproteinele, ce reprezintă proiecţii ale învelişului viral,
la virusurile anvelopate.

b) Receptorii specifici de pe membrana citoplasmatică a


celulei gazdă sunt constituenţi normali ai acesteia.
Multiplele interacţiuni dintre proteinele virale de ataşare şi
receptorii celulei gazdă, ataşează ferm virusul de celula
gazdă.
2. Penetrarea sau pătrunderea virusului
în celula gazdă (internalizarea)

Penetrarea se poate realiza prin 3 mecanisme, în funcţie de


structura virusului:
 fuziunea învelişului viral la membrana celulară externă, cu
eliberarea ulterioară a acidului nucleic viral,
 viropexia (pinocitoza) - internalizarea întregului virion şi
fuziunea ulterioară cu o membrană internă vacuolară,
pentru eliberarea acidului nucleic viral
 penetrarea directă - virusurile lipsite de membrană lipidică
par să treacă direct prin membrana citoplasmatică externă.
Penetrarea
Penetrarea - HIV
3.Decapsidarea
 Are loc sub actiunea enzimelor lizozomale sau direct
in citoplasma.
 Genomul ajunge la sediul replicarii pentru a deveni
accesibil transcriptiei (producerea de ARNm sub
actiunea transcriptazei virale sau cea furnizata de
catre gazda).
 Translatia: atasarea ARNm la ribozomii celulei
gazda si dirijarea sintezei proteice specificate de
virus, adica proteine functionale (nestructurale – de
regula enzime) si proteine structurale.
•Structură:
•Cap
•Coadă
•Capul – formă sferică, alungită, prismă
hexagonală – are o porţiune centrală
densă, formată din ADN şi capsida.

•Coada - cilindru axial rigid învelit într-un


manşon contractil
- placă terminală cu 6 fibre cu rol de
fixare pe celula gazdă (bacteria)
 Elementele de bază
 Proteine
 Glucide
 Lipide
 Ac. Nucleici
 Virusuri simple: proteină + ac. nucleic (v. polio, Pr+
ARN); bacteriofagi- Pr. + ADN
 Virusuri complexe: - genom viral, pătura pr. internă,
pătura externa lipoproteică. (v. gripal)
 Proteinele virale
- parte comp. a capsidei
- proteine cu rol enzimatic