Test Mocanu Cristina

1 Explicaţi  noile tipuri de conţinut, ce vin să imprime educaţiei un caracter

deschis, centrat pe cultivarea valorilor cultural-spirituale, 
Reieşind din problematica lumii contemporane, G. Văideanu în
lucrarea sa Educaţia la frontiera dintre milenii, elucidează noile tipuri de
conţinut, ce vin să imprime educaţiei un caracter deschis, centrat pe
cultivarea valorilor cultural-spirituale, asociindu-se cu orientarea pragmatică a
acesteia.
Autorul menţionează următoarele tipuri de conţinut:
− educaţie pentru pace;
− educaţie ecologică;
− educaţie pentru participare şi democraţie;
− educaţie demografică;
− educaţie pentru schimbare şi dezvoltare;
− educaţie economică şi casnică modernă;
− educaţie pentru timpul liber;
− educaţie pentru deprinderile fundamentale ale omului;
− educaţie pentru o nouă ordine internaţională;
− educaţie interculturală.
Aceste noi conţinuturi au pătruns şi încep să pătrundă în
învăţământul preuniversitar, fie sub forma de noi discipline sau noi
moduluri, fie sub formă de conţinuturi difuze sau distribuite în cadrul
mai multor activităţi practice sau extraşcolare.
Aici mai putem face o completare: noile conţinuturi treptat, cu
anumite dificultăţi, dar sigur pătrund în viaţa, educaţia şi relaţiile de
familie
2 Analizaţi rolul familiei ca factor educaţional
Familia, ca factor educaţional, îşi lasă amprenta decisivă în fazele de început ale ontogenezei.
De modul în care familia influenţează dezvoltarea copilului în primii ani de viaţă depinde
comportamentul socio-relaţional al viitorului adult. De aici şi necesitatea acut sesizată astăzi
în societate de educaţie a părinţilor, eficientizare a relaţiilor familiale, valorizare a
parteneriatului educativ. Părinţii şi ceilalţi actori care contribuie la educarea copiilor în primii
ani de viaţă trebuie să mediteze asupra responsabilităţii pe care o au în formarea
personalităţi acestora, familia fiind cea dintii şcoală în care copiii învaţă să se comporte în
viaţă şi societate.

3 Identificaţi  cauzele  principale ale atitudinii parentale neeficiente:

Cauzele principale ale atitudinii parentale neeficiente sunt :

1. Incompetenţa psihologică şi pedagogică a părinţilor;

2. Axarea pe stereotipuri distorsionate în educaţia copiilor;

3. Problemele şi dificultăţile personale ale părinţilor prin prisma

cărora se comunică se cu copiii;

4. Relaţii dezarmonioase, conflictuale şi comunicarea neeficientă cu alţi membri ai familiei.

4 Elaboraţi strategii de educaţie a copiilor în cadrul familie. 

1. Definiţi clar comportamentul pe care

doriţi să-l înveţe copilul.

Spălatul pe mâini înainte de masă.

2. Descompuneţi în paşi mici comportamentul respectiv.

Ridicarea mânecilor, pornirea robinetului, udarea mâinilor, săpunirea mâinilor, frecarea

mâinilor, limpezirea mâinilor,

ștergerea mâinilor, închiderea robinetului, aranjarea mânecilor.

3. Folosiţi îndrumarea:

– fizică;
– verbală;

– prin modelare,

ˆLuaţi mâinile copilului în mâinile dumneavoastră şi executaţi mişcările necesare spălării

mâinilor;

ˆ„Acum ne spălăm..., acum ne ştergem”;

ˆObservarea spălatului pe mâini la alţii.

4. Recompensaţi aproximările succesive ale comportamentului dorit.

Apreciați copilul chiar dacă nu se şterge pe mâini, ci doar le

pune pe prosop.

5. Ignoraţi aproximările succesive ale

etapelor anterioare.

Dacă copilul știe deja să se șteargă pe mâini, apreciați-l numai atunci când execută bine
etapa respectivă.

6. Retrageţi, treptat, îndrumarea dumneavoastră.

Dacă vedeţi că ştie care sunt etapele spălării pe mâini, nu-i

mai spuneţi nimic.

7. Recompensaţi la intervale neregulate.

Recompensaţi spălatul mâinilor doar din când în când.