CAPITOLUL I.

ORGANIZAREA, CONDUCEREA

ȘI ATRIBUȚIILE CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

1.1 Organizarea și conducerea Curții de Conturi

Curtea de Conturi este formată dintr-un organism colegial, numit Plen, acesta fiind și
el format din 18 membri, fiind consilieri de conturi. Parlamentul numește membrii Curții de
Conturi, la bază fiind propunerea Comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci a
celor două camere. Membrii sunt aleși pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit
sau înoit.
Pentru a deveni consilier de conturi, persoanele trebuie să fie absolvente de studii
superioare economice sau juridice, să aibă o experiență de minimum 10 ani în specialitatea
studiilor absolvite și să dețină o pregătire profesională în domeniu. Pe perioada mandatului,
consilierilor le este interzis să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități
publice cu caracter politic. Parlamentul are datoria de a numi președinții și vicepreședinții
Curții de Conturi și Autorității de Audit dintre consilierii de conturi. Doisprezece consilieri
dintre cei optsprezece membri ai Plenului, au calitatea de șefi de departamente, aceștia fiind
răspunzători de organizarea și desfășurarea activităților specifice ale departamentului pe care
le coordonează. Curtea de Conturi este organizată în funcție de două structuri: o structură
centrală, acestea cuprinzând departamente și una teritorială la nivel de județe, cuprinzând
camerele de conturi județene și a Municipiului București.
Structura centrală a Curții de Conturi este formată din 12 departamente:

o 9 departamente de audit și control;

o Un departament de metodologie, formare personală, evaluarea
activității de audit și control, programe, rapoarte, sinteze și IT
o Un departament de coordonare a verificării bugetelor unităților
administrativ teritoariale;
În subordinea
o Un directă a președintelui
departament juridic. Curții de Conturi se află:

Atribuțiile principale ale managerilor structurilor organizatorice, ale departamentelor sunt de

planificare, organizare și coordonare a activităților din sfera de competență. Aceștia au
atribuții de control analizând actele de control, legalitatea constatărilor.

1
 Președintelui Curții de Conturi a României îi revin următoarele atribuții:
1) reprezintă Curtea de Conturi în relațiile acesteia cu persoane din țară sau din
străinătate;
2) este ordonatorul principal de credite, poate delega acestă atribuție, în condiții
prevăzute de lege;
3) coordonează activitatea Curții de Conturi inclusiv în domeniul integrării
europene;
4) urmărește transmiterea către Parlament a rapoartelor;
5) aprobă structura organizatorică a Secretariatului General și atribuțiile
compartimentelor;
6) numește personalul Curții de Conturi;
7) comunica posturile vacante către Parlament, în vederea ocupării acestora;
8) aprobă fișele posturilor personalului;
9) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu funcții de
conducere;
10) în exercitarea atribuțiilor sale, președintele Curții emite ordine.

Personalul Curții de Conturi

1) personalul este angajat pe bază de interes comun pe perioadă nedeterminată sau
determinată;
2) condițiile minime pentru angajare sunt: studii superioare de lungă durată în
domeniul economic, experiența în domeniul economico - financiar de minimum un an;
3) Curtea de Conturi poate angaja personal de altă specialitate decât economică, pe
durată determinată sau nedeterminată, în funcție de necesități.

1.2 Domenii supuse controlului

Curtea de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii:

a)  formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de

stat și ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între
aceste bugete;
b)  constituirea și utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general
consolidat;
c)  formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru
credite interne și externe;
d)  utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;

2
 e)  constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile
administrative autonome și de către instituțiile publice înființate prin lege, precum și de
organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
f)  situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului
și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome,
companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac
parte din proprietatea publică;
g)  constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului,
îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă;
h)  alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții.

1.3 Subiectii supusi controlului

Subiectii supusi controlului Curtii de Conturi pot fi:

 Statul si colectivitatile locale constituite in unitatile administrativ – teritoriale, in

calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome
sau nu;
 Regiile autonome
 Banca Nationala a Romaniei
 Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ – teritoriale, institutiile
publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate
din capitalul social;
 Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri,
valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin
statutele lor se prevede acest lucru.

3
1.4 Obiectivele controlului

Controlul financiar de stat cuprinde în sfera sa administrarea şi utilizarea mijloacelor

financiare publice, precum şi respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea
desfăşurată de către agenţii economici (regii autonome, societăţi comerciale etc.) în legătură
cu îndeplinirea obligaţiilor acestora faţă de stat.
În concret, controlul financiar al statului are ca obiective:
 Administrarea şi utilizarea fondurilor acordate de la buget pentru cheltuieli de
funcţionare şi întreţinere a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat şi
unităţilor finanţate de la buget;
 Utilizarea fondurilor acordate de stat pentru realizarea de investiţii de interes general,
subvenţionarea unor activităţi şi produse şi pentru alte destinaţii prevăzute de lege;
 Folosirea mijloacelor şi a fondurilor din dotare şi respectarea reglementărilor
financiar-contabile în activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu
capital de stat;
 Exactitatea şi realitatea înregistrărilor în evidenţe şi actele de constituire a societăţilor
comerciale şi a celorlalţi agenţi economici, urmărind stabilirea corectă şi îndeplinirea
integrală şi la termen a tuturor obligaţiunilor financiare şi fiscale faţă de stat etc.

Sfera controlului financiar al statului cuprinde, de asemenea, probleme referitoare la

prevenirea şi combaterea fraudelor, contravenţiilor şi infracţiunilor la regimul fiscal şi vamal.
Acest control este operativ şi inopinat şi are ca obiective aplicarea şi executarea legilor fiscale
şi a reglementărilor vamale, urmărind împiedicarea oricărei sustrageri sau eschivări de la plata
impozitelor şi taxelor. De asemenea, respectarea normelor de comerţ, urmând să împiedice
activitatea de contrabandă şi orice procedee interzise de lege; alte activităţi stabilite de lege.
Organul central al puterii executive care aplică strategia şi programul guvernului în domeniul
orientării economiei şi finanţelor publice este Ministerul Finanţelor Publice.
Ministerul Finanţelor Publice exercită:
 Administraţia generală a finanţelor publice;
 Acţionează pentru stimularea desfăşurării activităţii economice pe criterii de eficienţă
şi echilibru economic, prin folosirea instrumentelor economice, financiare şi
monetar-valutare, în conformitate cu cerinţele economiei de piaţă prin activizarea
liberei iniţiative la nivel macro;
 Acţionează pentru crearea cadrului concurenţei loiale în economie şi supraveghează
respectarea prevederilor legale în domeniul concurenţei;
 Exercită, prin organele sale, controlul şi supravegherea financiară a organelor şi
instituţiilor de stat, controlează activitatea financiară a regiilor şi a societăţilor
comerciale, precum şi a celorlalţi agenţi economico-sociali;
 Efectuează, prin aparatul specializat, în numele statului, controlul administrării şi
utilizării mijloacelor financiare a organelor centrale şi locale ale administraţiei de stat,
precum şi ale instituţiilor de stat, al respectării financiar-contabile în activitatea
desfăşurată de către regii autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi economici, în
legătură cu îndeplinirea obligaţiilor faţă de stat.
4
Controlul financiar de stat este organizat şi funcţionează în cadrul Ministerului Finanţelor
Publice prin două organe şi anume:
1. Direcţia generală a controlului financiar de stat;
2. Garda financiară.
La judeţe şi în municipiul Bucureşti sunt organizate direcţii ale controlului financiar de stat şi
secţii ale gărzii financiare care funcţionează în structura direcţiilor generale teritoriale ale
finanţelor publice şi controlului financiar de stat.

1.5 Atribuţiile de control ale Curţii de Conturi

Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:

a) contul general anual de executie a bugetului de stat;

b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale
judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si
comunelor;
e) contul anual de executie a bugetului trezoreriei statului;
f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;
g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau
partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele
locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din
venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.

Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care

conturile prevazute sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in
termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.

De asemenea:

(1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare

ale statului si ale sectorului public.

5
 (2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii,
eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o
activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.

(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii
proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.

(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia

proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in
domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.

(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca

la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

Prin verificarile sale, Curtea de Conturi urmareste, in principal:

a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in

reglementarile contabile in vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind
urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege,
ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform
destinatiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.

In termen de 6 luni de la primirea conturilor de la organele competente sa le intocmeasca si

obligate sa i le transmita, Curtea de Conturi elaboreaza Raportul public anual pe care il
inainteaza Parlamentului.
Rapoartele anuale referitoare la finantele publice locale sunt inaintate de catre camerele de
conturi judetene autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale.
Raportul public anual cuprinde: observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a
bugetelor supuse controlului sau; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera
Deputatilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societati comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat si la celelalte persoane juridice supuse controlului Curtii;
Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judetene,
autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile
in care este competenta, ori de cate ori considera necesar.

6
 In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are
urmatoarele atributii:
a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor juridice
controlate;
b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii
Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor
legale;
c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara;
d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze
verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita acesteia,
pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si
realizarea programului de audit intern.
Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul
persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii
de audit.
In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul
financiar, contabil si fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau
ineficienta a acestora;
c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiarcontabila sau fiscala controlata.
Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a persoanelor
acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu
caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la
solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.
Raportul de control, este întocmit de controlorii financiari, aceștia sunt desemnați să verifice
conturile de execuție bugetară, fiind semnat doar de către aceștia. În raport se înscriu
obiectivele verificate, atunci când sunt constatate nereguli, ce impun aplicarea unor măsuri
abateri financiar-contabile, prejudicii, fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni,
acestea vor fi consemnate în rapoarte de control intermediare, fiind semnate de controlorii
financiari și de reprezentanții persoanei fizice controlate. în acest raport, controlorii financiari
prezintă constatările și concluziile cu privire la obiectivele ce intră în atribuțiile Curții de
Conturi, formulând propuneri pentru măsurile ce vor fi luate în legătură cu situația conturilor.
În funcție de natura constatărilor, controlorii financiari pot propune:
 descărcarea de gestiune în cazul în care au fost îndeplinite condiții legale;
 sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții, sau a colegiului jurisdicțional al camerelor
de conturi pentru stabilirea răspunderii juridice și pentru virării sumelor datorate
bugetului statului;
 măsuri a înlătura abaterile sau neregulile cu caracter financiar-contabil;
7
  luarea de măsuri privind asigurarea , în limita valorii prejudiciului constatat, atunci
când există pericolul ca bunurile să fie înstrăinate ce apațin persoanelor răspunzătoare.

Actele intocmite de Curtea de Conturi sunt:

- Procesul verbal de constatare, se întocmește când se constată nereguli, ce impun
aplicarea unor măsuri ce au caracter de abateri cu caracter finaciar. Acesta este înaintat
procurorului ce presupune sesizarea organului de urmărire penală, în funcție de gravitatea
gaptelor și a efectelor, aceste procese pot fi încheiate până când se finalizează controlul și
poate fi valorificat în regim de urgență. Procesul verbal se semnează de către controlorii
financiari și de către reprezentanții persoanei fizice controlate.
- Procesele verbale de constatare se întocmesc atunci când organele de control ale
Curții de Conturi, împreună cu cele efectuate de alte instituții competente în domeniu
( Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Casa Națională a
Asigurărilor de Sănătate) au constat obligații de plată suplimentare față de cele care au fost
declarate de contribuabilul respectiv sau față de cele stabilite anterior de organul de control
competent.
Aceste controale se realizează doar la agenții economici cu capital integral sau majoritar
privat, împreună cu instituțiile ce se ocupă de colectarea veniturilor bugetare.
- Nota unilaterală este întocmită în cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției
bugetare, dar și în cazul controalelor efectuate la celelalte persoane juridice ce este prevăzută
a fi verificată când nu sunt constatate nereguli. Aceasta este semnată de contolorii financiari,
iar toate exemplarele sunt preluate de organele de control.
- Nota de constatare este întocmită în momentul în care Curtea de conturi constată
fapte pentru care răspunderea juridică nu este reținută la persoana juridică , ci răspunderea se
referă la o altă persoană .Nota de constatare se înserează anexă la raportul de control.
Controlul asupra celeilalte persoane juridice se va efectua de către structura Curții de Conturi
în a cărei competență de verificare se află aceasta.
- Procesul verbal de constatare a contravențiilor se constituie de către controlorii
financiari atunci când se constată fapte , definite de lege contravenții . Procesul se
înregistrează în registrul de intrare-ieșire a corespondenței , depunătorul primind o dovadă .
Dosarul cauzei este trimis la Judecătoria din raza teritorială de unde a fost săvârșită
contravenția.
Procesul verbal de constatare a abaterilor se elaborează de organele de control atunci când
sunt prezente fapte precum : nu sunt prezentate la termen conturile ce trebuie verificate de
Curtea de Conturi , nu sunt îndeplinite măsurile dispuse prin decizii emise și definitive , sunt
prezente încălcări de lege etc.
Pe raza unui teritoriu, Camerele județene de conturi înaintează obligatoriu autorităților publice
locale rapoarte cu privire la finanțele publice locale, acestea pot fi înaintate ori de câte ori este
necesar.

8
9