Ultima noapte de

dragoste,
Întâia noapte
de rĂzboi
„Eu sunt dintre acei
Cu ochi halucinaţi şi
mistuiţi lăuntric,
Cu sufletul mărit,
Căci am văzut idei."

Camil
Petrescu
 C. Petrescu a fost romancier, dramaturg,
doctor în filozofie, nuvelist și poet. El a
pus capăt romanului tradițional și s-a
remarcat în literatura română în special ca
propulsor al romanului modern.

 Nicolae Manolescu afirma că „Întreaga

poetică a romanului camilpetrescian
exprimă renunțarea curajoasă la
iluzia cunoașterii absolute a omului.”
 ROMANCIER  Dramaturg

 1. Ultima noapte de  1. Suflete tari

dragoste, întâia  2. Jocul ielelor
noapte de război  3. Act venețian
 4. Danton
 2. Patul lui Procust
 1.Substanțialitate

2. Sincronizare cu
5. Anticalofilism
literatura europeană

3. Inovații
4. Autenticitate
literare
 Epica are la bază concepte fundamentale din sfera
psihologiei și a filozofiei, inspirate de:

› A) intuiționismul lui H. Bergson (care susținea

cunoașterea realității prin forma intuiției pure
și care impunea o nouă formulă de
concepere a temporalității prin conceptul de
durată, în sensul de temporalitate subiectivă)

› B) fenomenologia lui E. Husserl (pentru care

fenomenul este obiectul sau ființa care se
relevă pentru acela care există cu adevărat și
care se bazează pe o intuiție a esențelor, deci
nu pe faptele contingente)
 Camil Petrescu a fost un
teoretician fervent al
romanului, optând pentru
modelul lui Marcel Proust,
pentru care scriitorul a
pledat chiar înainte ca
acesta să fie o celebritate.

 Așa cum arată N.

Manolescu însă, se
delimitează de acesta prin
cronologia ordonată a
retrospectivelor și prin
scenariul epic apropiat mai
degrabă de modelul clasic
al faptelor, scenelor și
întâmplărilor restituite.
Introduce în literatura română tipologia intelectualului lucid,
însetat de absolut printr-o întreagă galerie de eroi memorabili:

Ștefan Gheorghidiu, din romanul Ultima noapte de dragoste…

George Ladima, din romanul Patul lui Procust

Gelu Ruscanu, din drama Jocul ielelor

Andrei Pietraru, din drama Suflete tari etc.

 Precum Mircea Eliade sau Anton Holban,
Camil Petrescu optează pentru
autenticitate, respectiv pentru
sinceritatea confesiunii pentru a evita
confuzia dintre realitate si propunerea
de realitate: „Să nu descriu decât
ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce
înregistrează simțurile mele, ceea ce
gândesc eu… […] Eu nu pot vorbi
onest decât la persoana I.”
 Asemenea lui Liviu Rebreanu, Camil
Petrescu pune în prim plan esența vieții,
refuzând artificialitatea, ruptura de limbajul
cotidian pe care o provoacă emfaza
limbajului din romanul tradițional.

 Consideră că „Un scriitor e un om care

exprimă cu o liminară sinceritate ceea ce a
simțit, ceea ce a gândit, ceea ce i s-a
întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a
cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite.
Fără ortografie, fără compoziție, fără stil.”
 „o monografie a
îndoielii”
(C. Ciopraga)

„povestea studentului
„monografia în Filozofie Ștefan
Gheorghidiu
unui element care,odată cu
psihic, … războiul, trăiește
agonia și moartea
gelozia” iubirii lui”
(G. Călinescu) (Tudor Vianu)
• Titlul surprinde cele două experiențe existențiale
ale protagonistului, devenite teme ale textului:
• Iubirea
• Războiul
• Simbolistica termenului NOAPTE – incertitudinile
ce-l frământă pe protagonist

• Termenii ULTIMA și ÎNTÂIA - capacitatea eroului

de a depăși drama iubirii și de a explora noi
dimensiuni ale vieții
 Perspectiva narativă este una subiectivă,
homodiegetică, romanul constituindu-se într-
un monolog confesiv scris la persoana I.
Narațiunea are de altfel la bază jurnalul de
campanie al autorului inspirat de experianța
de ofițer în timpul Primului Război Mondial.

 Naratorul este de tip personaj, iar eul narativ

este proiectat în centrul povestirii, astfel că
viziunea narativă este de tip „împreună cu”.
Aceasta face ca cititorul să știe despre
celelalte personaje exact cât știe si naratorul-
personaj.
Incipitul este de tip punere în abis. În conștiința protagonistului
se declanseaza o drama in momentul discutiei de la popota
ofiterilor despre un articol dintr-un ziar, care dezvaluie faptul ca
un barbat din inalta societate si-a ucis sotia infidela.

Finalul este reprezentat de indiferenta protagonistului raportat la

fidelitatea sau infidelitatea sotiei, acesta propunandu-i sa se
desparta, daruindu-tot „trecutul”. Finalul este unul deschis,
deschizand noi posibilitati pentru erou.

Astfel, finalul este o concluzie asupra incipitului si povestii de

iubire dintre cei doi soti, eroul se detaseaza de drama
conjugala individuala sub influenta uneia colective,
reprezentate de razboi.
 Romanul este impartit in doua parti numite carti :

 Ultima noapte de dragoste

 Intaia noapte de razboi

Prima parte prezinta drama iubirii, este o scriere fictionala.

A doua parte reprezinta drama razboiului, care se bazeaza pe experientele traite in mod
direct de catre scriitor in Primul Razboi Mondial. Are la baza jurnalul de campanie din
perioada in care a fost inrolat pe front ca ofiter.

Prima carte cuprinde sase capitole: La Piatra Craiului, in munte, Diagonalele unui
testament, E tot filozofie, Asta-i rochia albastra, Intre oglinzi paralele, Ultima noapte de
dragoste.
A doua parte cuprinde sapte capitole: Întaia noapte de razboi, Fata cu obraz verde de la
Vulcan, Intamplari pe apa Oltului, Post inaintat la Cohalm, Ne-a acoperit pamantul lui
Dumnezeu, Wer Konn Rumanien retent?, Comunicat apocrif.
 1. Excursia de la
Odobești
O excursie la Odobesti este
ocazia pentru Stefan de a
observa comportamentul sotiei
sale, acesta este orbit de gelozie
si remarca dorinta sotiei sale
pentru domnul G, si constata
ca Ela nu mai e ceea ce isi
dorea. Are loc prima ruptura
sufleteasca dintre cei doi, iar la
intoarcere Stefan ii propune
Elei sa divorteze. Aceasta scena
reprezinta momentul de
maxima tensiune in casnicia
celor doi.
 2. Intoarcerea eroului
rănit din război
Stefan este ranit, se intoarce la
Bucuresti, iar Ela il primeste
grijulie, se intereseaza de el,
dar o scrisoare anonima il face
sa isi intareasca banuielile cu
domnul G. Stefan Ghiorghidiu
constata ca Ela ii este
indiferenta si ii propune sa se
desparta, daruindu-I ei “tot
trecutul”. Secventa reprezinta
vindecarea de drama iubirii
prin alta mai puternica, aceea
a razboiului.
Stefan Gheorghidiu este personajul
principal al operei literare Ultima
noapte de dragoste, intaia noapte de
razboi, de C. Petrescu. Din punct de
vedere social, acesta este student la
Filosofie, cu o situatie materiala precara,
fiind indiferent relativ la lucrurile
materiale. Moral, personajul este
caracterizat de aspiratia spre
perfectiune, spre ideal.

Reprezinta tipul intelectualului lucid,

inadaptat social, ilustrand drama iubirii
in relatie cu lumea, doreste o dragoste
traita la modul absolut. Nu este ipocrit ,
ba chiar este dezinteresat de planul
material, nu accepta minciuna,
compromisul si falsitatea, fiind un
pasionat al adevarului, al cunoasterii
absolute.
Protagonistul traieste doua experiente fundamentale:
dragostea si razboiul care sunt prezentate pe parcursul
romanului prin intermediul constiintei.

In cazul lui Stefan Gheorghidiu drama provine din

luciditate. Traieste drama iubirii si geloziei care sunt
vindecate de drama razboiului; drama iubirii este
profunda cu atat mai mult cu cat considera ca traieste
o iubire ideala care nu e viciata de societate. In final,
este victima propriului ideal.

O alta drama este aceea a razboiului, evenimentele

fiind dispuse cronologic in jurnalul de front. Personajul
nu prezinta razboiul la modul eroic, el vede doar
aspectul distructiv, fiinta umana se reduce la instinct si
nu vede nicio valoare morala. Devine mai puternic,
este capabil sa se retraga din lumea lui si o paraseste
pe Ela.
 Este prezentata relatia dintre cei

Ștefan Gheorghiuu

doi soti, Stefan Gheorghidiu si Ela.
Stefan este student la Filosofie, iar
Ela este studenta la Litere. Iubirea
lor se naste din orgoliu.Relatia
acestora trece de la iubirea ideala
la dezamagirea absoluta
Ela
 Traiesc efortul inceputului precar din punct de vedere
material. Momentul primirii mostenirii marcheaza
inceputul degradarii relatiei, Gheorghidiu nu se lasa
influentat de puterea banului, iar Ela este introdusa in
lumea mondena. Ruptura celor doi se amplifica cand
Ela adopta un nou stil vestimentar, un nou mod de
viata si alti prieteni.

Infidelitatea este pusa in lumina in cadrul excursiei de

la Odobesti, cand Stefan observa atractia Elei pentru
domnul G. Gelozia atinge cote inalte, dar Ela isi lasa
sotul sa fie gelos. Urmeaza o perioada de despartiri si
impacari, de incertitudini si framantari.

Momentul definitoriu in relatia celor doi este

intoarcerea din razboi a lui Stefan care isi da seama ca
Ela ii este indiferenta si se despart, lasandu-I Elei
averea, adica „tot trecutul”.
 „Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război este o
scriere în care arta analizei
câștigă unul din succesele ei
cele mai mari.”
(Tudor Vianu, Arta prozatorilor români)