Efectele anticipate în UE generate de schimbările intervenite în politica SUA

în urma alegerii lui Donald Trump

Donald John Trump născut la data de 14 iunie 1946, în Quenns, New York

este un miliardar american, vedetă de televiziune, politician și actualul președinte
al Statelor Unite ale Americii.
El a fost candidatul republican și a fost ales al 45-lea președinte al Statelor
Unite în alegerile din 8 noiembrie 2016, învingându-l pe
contracandidatul democrat Hillary Clinton. Acesta a preluat oficial mandatul de
președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându-l pe Barack Obama.
La cei 70 de ani ai săi, Trump este cea mai în vârstă persoană care își asumă
președinția Statelor Unite.
În capitalele europene, rezultatul alegerilor, a fost și este privit, în cel mai bun
caz, cu precauție. Președintele Trump, a predicat naționalismul, a favorizat
protecționismul economic și izolarea în relațiile internaționale, cu riscul de a
abandona aliați și de a submina NATO, organizație din care face parte și România.
Donald Trump a declarat într-un interviu acordat publicaţiilor The Times şi
Bild, că NATO este o organizaţie învechită:"Am spus cu mult timp în urmă că
NATO are probleme. În primul rând că este învechită, pentru că a fost concepută
acum ani și ani”. De asemenea, el a făcut referire şi la statele membre mai mici,
care nu ating nivelul de 2% din produsul lor intern brut pentru cheltuieli militare,
obiectiv fixat de NATO în 2014. "Noi trebuie să protejăm aceste țări, dar multe
dintre ele nu plătesc ceea ce ar trebui", a subliniat viitorul președinte american,
care a subliniat faptul că "aceasta este foarte nedrept față de SUA". "Nu există
decât cinci țări care plătesc ceea ce ar trebui. Cinci. Nu este mult".1
În interviu, Trump critică pe de o parte Germania, în special hotărârea
Angelei Merkel în privinţa acceptării unui număr foarte mare de emigranţi în ţară,
catalogând-o ca fiind o „greşeală catastrofală”. Pe de altă parte, atitudinea lui
Trump faţă de Rusia este diferită în comparaţie cu a foştilor preşedinţi americani:
„Ar trebui să fim pregătiţi să avem încredere în Putin”, a declarat acesta.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declanșat retragerea țării sale
din acordul comercial Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), împlinindu-și o
promisiune din campania electorală. Înțelegerea celor 12 țări din zona Americii și
Pacificului fusese aprobată de președintele democrat Barack Obama, fiind semnată
în 2015, dar nu a intrat încă în vigoare. În viziunea promotorilor săi, acordul ar fi
1
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/donald-trump-declaratii-ingrijoratoare-in-privinta-nato-si-
ue-nato-este-o-organizatie-invechita-care-a-fost-reactia-ministrilor-de-externe-ai-ue
urmat ar fi ajutat Statele Unite și aliații lor, inclusiv Japonia sau Australia, să
contracareze ascensiunea continuă a Chinei în zona Pacificului
Respingând, luni 23 ianuarie 2017, acordul comercial trans-Pacific cu 11 țări
asiatice și sud-americane (dar și Canada și Australia, însă la care nu era asociată
China), cunoscut sub sigla TPP, Donald Trump nu a făcut decât să-și respecte o
promisiune de campanie. Cu toate astea, măsura lui a fost primită cu satisfacție la
Bruxelles și mai peste tot în Europa, întrucât asta va putea de acum să dea un
avantaj comercial țărilor europene.
„Ieșirea lui Trump din Tratatul Pacific deschide ușa pentru sporirea
influenței comerciale a Germaniei", a spus ministrul german al economiei, vice-
cancelarul Sigmar Gabriel.
„Dacă Trump începe un război comercial cu Asia și America de Sud, asta e
o mare oportunitate pentru noi,” a spus Sigmar într-un interviu publicat pe 24
ianuarie, în cotidianul economic Handelsblatt. „Trump trebuie să înțeleagă că
economia SUA nu este întotdeauna competitivă, spre deosebire de cea germană.”
Sigmar Gabriel se referea la amenințarea lui Trump că va impune taxe de 35% pe
automobilele germane importate în SUA din Mexic.
Principalele partide din Parlamentul European sunt astfel în favoarea
ratificării tratatului comercial UE-CANADA cunoscut sub sigla CETA. Chiar
astăzi, comitetul pentru comerț din Parlamentul UE a aprobat tratatul cu Canada,
care fusese blocat o vreme din pricina opoziției regiunii Valonia din Belgia.
De mai bine de un deceniu, în special în timpul celor două mandate ale
precedentului președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, UE a aplicat
o politică ultraliberală, bazată exclusiv pe concurență și pedepsind deseori statele
membre care nu aplicau strict regulile pieței libere, ca atunci când statul german a
încercat să ajute trustul Volkswagen aflat în dificultate.
Este cu atât mai paradoxal ca Statele Unite să efectueze acum un viraj total
spre protecționism.
Alt rezultat imediat al deciziei lui Trump de a nu ratifica tratatul trans-
Pacific a fost că deîndată Japonia s-a reîntors spre UE, relansând negocierile în
jurul tratatului de liber-schimb, inițiate în martie 2015, dar care fuseseră
suspendate.
Asta pentru că în ciuda Brexit-ului, a deciziei luate prin referendum de către Marea
Britanie de a ieși din UE, Uniunea Europeană rămâne principala putere comercială
mondială. UE negociază actualmente mai bine de o duzină de asemenea acorduri,
fie cu țări mari (cu India, de pildă), fie cu blocuri comerciale (Mercosur). Cum a
spus-o Comisara pentru Comerț Cecilia Malmström, UE e suficient de ocupată în
acest moment ca să nu aibă vreme pentru problemele Angliei cu Brexit.
Cât despre negocierile cu SUA în legătură cu tratatul transatlantic numit
TTIP, ele sunt înghețate de la victoria lui Trump, în așteptarea deciziei acestuia.
 După instalarea sa la Casa Albă, Donald Trump a declanșat o dispută
comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de
oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, un conflict relativ
remediat după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la
Washington, la 25 iulie anul trecut.
O piesă de rezistență a refacerii relației comerciale dintre UE și SUA este
dată de importul de gaz natural lichefiat dinspre Statele Unite spre Europa. Cifrele
recente arată o creștere abruptă a transporturilor de gaz natural lichefiat (GNL) din
SUA, în octombrie și noiembrie 2018.
Donald Trump consideră că Uniunea Europeană este “foarte dificilă, […] și
din punct de vedere al comerțului, au profitat de SUA”2. De asemenea, președintele
american a declarat că deși au mulți dușmani, Uniunea Europeană este cel mai mare
dușman pe care îl au.
Donald Trump - președintele SUA a afirmat că  “Ne jecmănesc la comerț.
Uniunea Europeană este mai rea pentru noi, din punct de vedere al comerțului,
decât China. Nimeni nu se gândește așa, mulți dintre noi provenim din Uniunea
Europeană. Venim din Europa, bunicii sau străbunicii noștri. Credeți că e drăguț,
doar că ne ucid. Uniunea Europeană a fost formată să ne bată economic.
Germania este cel mai mare delicvent. Nu plătesc. Dau doar 1% (pentru bugetul
Apărării.). Noi dăm 4,3%, dintr-un PIB mult mai mare. Germania nu vrea să
plătească. Ar trebui să dea 2%, dar plătesc 1%. Am zis că trebuie să plătești,
Angela. Trebuie să plătești, Angela. Te rog să plătești, Angela!3.
Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat UE de taxe mari pentru
maşinile americane, în timp ce SUA „nu taxează aproape nimic pentru maşinile
europene”. Taxele UE pentru maşini sunt de 10% iar cele americane sunt de 2,5%
în prezent. UE s-a arătat deschisă spre a micşora taxele ca parte a unui acord
comercial însă Washingtonul a respins până în prezent posibile negocieri în acest
sens, informează News.ro.4
Trump a ameninţat luni Uniunea Europeană că, dacă nu vor participa la
negocieri, va creşte taxele pentru maşinile americane, scrie Politico. „Uniunea
Europeană este foarte, foarte dură. Foarte dură. Nu acceptă produsele noastre. Nu
lasă să intre bunurile fermierilor noştri”, a afirmat Trump la o întâlnire cu

2
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/trump-numeste-uniunea-europeana-un-dusman-964405
3
https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/donald-trump-un-nou-atac-la-adresa-uniunii-europene-este-mai-rea-
pentru-noi-decat-china-1163858
4
https://www.stiripesurse.ro/donald-trump-anun-a-razboiul-economic-cu-uniunea-europeana-ue-este-mai-dura-
decat-china_1329328.html
guvernatorii americani, conform Casei Albe. El a adăugat că „poate, din unele
puncte de vedere, UE este mai dură decât China”.
Washingtonul presează însă UE să includă şi sectorul agricol în discuţii,
lucru refuzat de Bruxelles. Trump are la dispoziţie până la jumătatea lui mai pentru
a se decide dacă va impune taxe care ar putea ajunge până la 25%, pentru
importurile de maşini în numele securităţii naţionale.
Administraţia preşedintelui american, Donald Trump, a impus taxe vamale
în valoare de 7,5 miliarde dolari pentru bunuri provenite din ţările Uniunii
Europene, care afectează, în principal, Spania, Germania, Franţa şi Marea Britanie,
relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Taxarea exporturilor din UE a venit după decizia de la începutul lunii
octombrie a Organizaţiei Mondiale a Comerţului în favoarea SUA privind
subvenţiile ilegale pe care le-a primit producătorul european de avioane Airbus,
ceea ce a autorizat Washington să aplice sancţiuni în sumă de 7,5 miliarde dolari
(circa 6,900 miliarde euro) anual.
Cele mai afectate patru ţări sunt Spania, Franţa, Germania şi Marea Britanie,
dar taxele vor afecta, în măsură mai mică, şi restul economiilor de pe piaţa unică
europeană, ceea ce a declanşat o etapă de tensiuni între SUA şi blocul comunitar.
Conform OMC, cele patru ţări cele mai afectate au oferit Airbus finanţare la
o dobândă de referinţă mai mică decât cea de pe piaţă, ceea ce a permis companiei
să dezvolte unele dintre modelele sale cele mai recente şi mai avansate.
Lista produselor supuse unor taxe adiţionale de import de 25% „ad
valorem”‘ se concentrează pe produse din Spania (brânză proaspătă, măsline şi ulei
de măsline, printre altele), dar şi Franţa (vin, brânzeturi), Germania (cafea, biscuiţi,
napolitane), Marea Britanie (whisky, dulciuri) şi Italia (brânzeturi), la care se
adaugă cele provenite din peste 20 de ţări comunitare.
În total, Guvernul spaniol a estimat la 841 milioane dolari impactul
economic al majorării taxelor vamale, dar a precizat că sumele nu sunt uşor de
calculat şi pot varia pe parcursul zilelor, fiind complicat deoarece codurile vamale
pe care SUA le aplică „nu sunt aceleaşi” precum cele din Spania şi restul UE.
Trump a avertizat că Statele Unite „nu pot pierde” într-un ipotetic război
comercial cu UE, aşa cum, a spus el, a demonstrat în confruntarea cu China.
„(Cu China) s-a demonstrat că nu putem pierde un război al taxelor (…) În
cazul Uniunii Europene câştigăm 7,5 miliarde. Iar Italia are un procent de plătit”, a
spus Trump într-o conferinţă de presă comună cu omologul său italian, Sergio
Mattarella, la Casa albă.
 Trump transmite italienilor: Scăpaţi de „povara UE“ şi vă voi oferi discount
la tarife. Preşedintele american Donald Trump a declarat că Washingtonul poartă
discuţii cu „nişte oameni noi“ din Europa despre comerţ şi speră ca acestea să aibă
succes în condiţiile în care preşedintele Italian Sergio Mattarella l-a îndemnat pe
Trump să renunţe la tarife, scrie Euractiv5. Discuţiile au loc înaintea deciziei
Washingtonului privind impunerea de tarife pe importuri europene de până la 7,5
mld. $. Trump a intrat pe un teritoriu controversat sugerând că Italia şi-ar putea
creşte comerţul bilate.
Tarifele lui Trump: Europa se declară pregătită pentru un război comercial;
Marea Britanie ar fi cel mai dur lovită de tarife Printre cei care critică tarifele sunt
producătorii britanici de materiale textile şi articole vestimentare. Ministrul francez
de finanţe Bruno Le Maire declară că nu vrea ca Uniunea Europeană să devină
ultimul front în războiul comercial mondial, dar că blocul va lovi SUA cu sancţiuni
dacă nu se va ajunge la un acord în disputa privind ajutoarele acordate
producătorilor de aeronave, scrie Bloomberg. „Suntem cu toţii conştienţi de
consecinţele dramatice ale războiului comercial dintre China şi SUA la nivelul
creşterii. Vrem cu adevărat să adăugăm un război comercial între SUA şi Europa
acestui război?“
Organizaţia Mondială a Comerţului a dat în această lună undă verde SUA să
impună tarife pe exporturi europene anuale de aproximativ 7,5 mld. dolari ca
reacţie la ajutorul guvernamental ilegal acordat Airbus. UE a anunţat că va
reacţiona împotriva tarifelor când OMC va decide la începutul anului viitor în
privinţa unei dispute similare privitoare la subvenţiile acodate de SUA companiei
Boeing. Iar în timp ce negociatorul european Cecilia Malmstrom a declarat că
speră în ajungerea la un acord, blocul a publicat deja o listă preliminară de bunuri
americane vizate într-un plan de 12 mld. dolari de măsuri retaliatorii. La râdul său,
şeful OMC Roberto Azevedo a declarat pentru CNBC că un război comercial
SUA-Europa este „ultimul lucru de care avem nevoie“. Acesta a declarat că Europa
şi SUA ar trebui să se aşeze la masa negocierilor şi să găsească o soluţie. Şeful
OMC a avertizat că impunerea de tarife pe importuri tinde să genereze un „efect de
domino“ al barierelor ridicate în calea comerţului.
Se aşteaptă ca Marea Britanie să aibă cel mai mult de suferit de pe urma
ultimelor tarife ale lui Trump, deşi ţara este încă prinsă în complicatul şi haoticul
proces de ieşire din Uniunea Europeană. Printre cei care critică tarifele sunt
producătorii britanici de materiale textile şi articole vestimentare. „Este deosebit de
îngrijorător că aceste tarife vin într-un moment când există atât de multă
5
Ziarul financiar
nesiguranţă politică şi economică“, arată un purtător de cuvânt al grupului de
comerţ Walpole care reprezintă peste 250 de branduri de lux britanice. Potrivit
Anei Boata, economist în cadrul Euler Hermes, ţările care vor avea cel mai mult de
suferit de pe urma tarifelor amricane vor fi Marea Britanie, cu pierderi anuale de
1,4 mld de dolari, urmată de Franţa, Germania, Spania şi Irlanda. „Estimăm că
noile sancţiuni vor genera o pierdere anuală la export de 8,6 miliarde de dolari
pentru UE“, se arată într-un raport al asigurătorului.
Trump a sugerat Spaniei să construiască un zid în Sahara pentru a opri
migranții 6
Preşedintele american Donald Trump a sugerat Guvernului spaniol să
construiască un zid în Sahara pentru o opri migraţia, măsură asemănătoare cu cea
pe care a promovat-o şi în campania sa electorală, propunând construirea unui „zid
mare şi frumos” de-a lungul graniţei dintre SUA şi Mexic, scrie The Guardian,
citat de News.ro.
Ministrul de Externe al Spaniei, Josep Borrell, a declarat că Trump nu a ţinut
cont de scepticismul diplomaţilor spanioli, care i-au transmis că Sahara se întinde
pe aproape 5.000 de kilometri.Trump ar fi afirmat: „Graniţa din Sahara nu are cum
să fie mai mare decât graniţa noastră cu Mexicul”.
Comentariile au fost făcute de Borrell în timpul unui eveniment de la Madrid
din această săptămână. „Putem confirma că aceste comentarii au fost făcute într-
adevăr de ministru, dar nu vom mai face alte comentarii”, a precizat un purtător de
cuvânt al Ministerului spaniol de Externe.
Sugestia lui Trump ar fi venit atunci când Borrell l-a însoţit pe Regele Felipe
şi Regina Letizia la Casa Albă, în luna iunie.
Peste 33.600 de migranţi şi refugiaţi au ajuns în Spania în acest an, iar 1.723
au murit pe drum. Construirea unui zid în Sahara, aşa cum ar fi sugerat Trump, ar
fi complicată din cauza faptului că Spania deţine doar două enclave mici în nordul
Africii - Ceuta şi Melilla - iar un asemenea zid ar trebui construit pe teritoriu străin.
Presedintele Statelor Unite, a avertizat, vineri seara, tarile europene care nu
accepta repatrierea membrilor retelei teroriste Stat Islamic capturati de armata
americana ca va elibera teroristii "la frontierele" Europei.
"Eu am invins califatul. Cand am ajuns la putere, califatul era raspandit peste tot.
Am invins califatul, reteaua ISIS (Stat Islamic in Irak si Siria - n.red.), iar acum
avem mii de prizonieri de razboi, combatanti ISIS care sunt prizonieri de razboi, si
le cerem tarilor din care provin, din Europa, le cerem sa ia inapoi acesti prizonieri
de razboi", a declarat Donald Trump, citat de publicatia The New York Post, intr-o
6
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/trump-a-sugerat-spaniei-sa-construiasca-un-zid-in-sahara-
pentru-a-opri-migrantii-1000093
conferinta de presa organizata alaturi de premierul Australiei, Scott Morrison.
"Pana acum, aceste tari au refuzat, iar la un moment dat va trebui sa spun 'imi pare
rau, fie ii luati inapoi, fie noi ii vom lasa la frontierele voastre'. Iar daca nu ii
primesc inapoi, probabil ca ii vom duce la frontiera, iar apoi vor trebui sa ii
captureze din nou", a avertizat Donald Trump. "Acesti oameni sunt din Germania
si Franta. Statele Unite nu vor tine mii si mii de oameni capturati in penitenciarul
de la Guantanamo Bay, detinuti la Guantanamo Bay pentru urmatorii 50 de ani, iar
noi sa cheltuim miliarde si miliarde de dolari. Am facut Europei un imens favor,
caci cei mai multi dintre acesti oameni provin din Europa.Altfel, ii eliberam la
frontiera", a reiterat Trump.
Donald Trump a mai transmis avertismente similare in aprilie si august, dar nu este
clar daca a stabilit cand va elibera islamistii capturati de armata americana in
Orientul Mijlociu. Grupul insurgent kurd Fortele Democratice Siriene, sustinut de
SUA, a capturat circa 9.000 de combatanti ai retelei teroriste Stat Islamic, dar nu
este clar cati provin din Europa.
Mai multe tari europene, in principal Germania si Franta, au refuzat repatrierea
teroristilor. Alte tari, precum Danemarca, Elvetia si Marea Britanie, au avertizat ca
le-ar putea retrage cetatenia indivizilor acuzati de terorism capturati in Orientul
Mijlociu.

Interviu cu Matthew Boyse, adjunctul asistentului Secretarului de Stat american

pentru afaceri europene și euroasiatice:7
După anexarea Crimeei, peninsula a devenit o zonă intens militarizată de
Rusia. Ce obiective urmărește Rusia prin militarizarea regiunii?
Rusia militarizează o regiune care nu a fost militarizată pentru o lungă perioadă de
timp. Volumul de capabilități militare este cu mult mai mare decât era nevoie
pentru apărarea zonei. Este o tendință îngrijorătoare nu doar pentru ucrainieni care
sunt afectați imediat de acest lucru, dar și pentru celelalte state litorale care văd o
regiune mult mai militarizată decât era în urmă cu cinci ani. 
Vedem cum Rusia câștiga tot mai multă influență asupra Mării Negre până în
punctul în care începe să o controleze. Astăzi nu controlează încă Marea Neagră
pentru că Turcia rămâne încă un jucător major. Pe de altă parte, Marea Neagră nu
mai este doar un spațiu liber și deschis cum era până recent. În acest continuum,
Marea Neagră se îndreaptă tot mai mult în direcția unui spațiu maritim dominat de
7
historia.ro/sectiune/actualitate/articol/administratia-trump-percepe-europa-centrala-si-de-est-ca-o-
regiune-vitala-fata-de-care-ne-simtim-responsabili
Rusia. Sigur putem dezbate în ce proporție. Dar nu există nicio îndoială că Rusia
exercită astăzi o influență mai mare asupra unei părți a Mării Negre decât în urmă
cu cinci ani. Și acest lucru în sine reprezintă o schimbare geostrategică.
În strategia NATO este o diferență de abordarea între zona Mării Baltice și
zona Mării Negre. În zona nordică se vorbește despre „enhanced forward
presence”( prezență înaintată consolidată ) a trupelor NATO, față de
„tailored forward presence” (prezență înaintată adaptată) , în Marea Neagră.
Mai este actuală o asemenea distincție? 
Sunt voci care spun că acestă distincție este demodată și că întreaga postură trebuie
uniformizată, omogenizată. Nu vreau să speculez, dar este posibil să ne îndreptăm
în direcția unei singure abordări pentru întregul flanc estic. Este o dezbatere pe
care trebuie să o avem. Contextul Mării Negre s-a schimbat față de acum cinci ani.
Personal cred că statele membre trebuie să vadă acest lucru și să răspundă în
consecință. Nu m-ar mira ca summitul NATO de la Londra să lucreze în această
direcție în scopul regularizării, al tratării întregului Flancul Estic în același mod. 
Care este strategia Statelor Unite față de Europa Centrală și de Est într-un
moment dominat de revenirea competiției dintre marile puteri? Ce tip de
priorități are SUA? Ce s-a schimbat sub administrația Trump? 
Strategia noastră este să avem cele mai bune relații posibile cu aliații NATO din
regiune. Câteodată în administrația precedentă a existat o anumită tensiune cu o
parte dintre aliații NATO, din rațiuni pe care le cunoașteți. Administrația curentă
are o abordare diferită. Îi tratează pe aliați ca aliați. În administrația precedentă,
multe dintre statele din regiune s-au plâns de faptul că au fost neglijate. S-au plâns
că nu am petrecut atât de mult timp cu ele cum obișnuiam. Actuala administrație
alocă mai mult timp regiunii pentru că este o percepută ca o zonă vitală, cu aliați
importanți față de care simțim o anumită responsabilitate - v-am sprijinit în timpul
tranziției, am avut un rol instrumental în prăbușirea comunismului, în modul în
care statele din regiune și-au obținut independența față de Uniunea Sovietică și în
transformarea în democrații, parte din lumea occidentală. În acest context simțim o
nevoie intrinsecă de a fi alături de voi. Secretarul de Stat Mike Pompeo spune că
“we are back in the region”. Dintr-un anumit punct de vedere nu am plecat
niciodată. A fost însă o problema legată de priorități diferite la capătul cărora
ajungi să constați că nu ai mai fost în țara X de un deceniu. Am încercat să reparăm
acest lucru. Numărul interacțiunilor cu regiunea a crescut în mod semnificativ. La
fel, nivelul de atenție la nivel înalt a crescut în mod semnificativ. Că ne place sau
nu, Rusia se uită la fostele sale colonii, la foștii sateliți ca zone al căror viitor este
din nou contestat, în care încearcă să inverseze opțiunea lor civilizațională pentru
lumea occidentală, să tulbere apele, să le separe de UE, să complice relația cu
Uniunea Europeana prin sprijinul acordat partidelor și liderilor cu poziții
extremiste. Credem în nevoia de a intra într-o competiție pentru influență pozitivă
și vrem să contrabalansăm o parte dintre tendințele pe care le observăm.
Politica diverselor state din regiune variază față de Rusia. Polonia practică un
tip de politică, Ungaria alta. Mai putem să vorbim din această perspectivă de
o regiune ca un întreg? 
Există diferențe între state. O relație specială cu Rusia există nu doar în Ungaria
dar și în Bulgaria, iar același lucru poate fi spus despre Germania, Franța sau Italia.
Este complicat. Cel puțin în cazul țărilor care s-au aflat până recent sub dominația
sovietică ne așteptăm ca ele să aibă un altfel de apreciere de cum era sa fii sub
control rusesc și mai multă apreciere pentru libertatea lor. 
În urmă cu câțiva ani, Washingtonul vedea corupția drept o amenințare
pentru democrațiile din această parte a lumii. Corupția devenea astfel o
problemă de securitate. Mai vede Washingtonul lucrurile în această lumină? 
Corupția este un vector pentru influența malignă a Rusiei sau a Chinei. Nu este
doar o problemă existentă în Europa Centrală. Cazurile recente de spălare de bani
din statele baltice, Suedia sau Danemarca arată că ne confruntăm cu o problemă
mult mai extinsă. 
Cunoașteți Germania foarte bine. Ce perspective există pentru relația
bilaterală după criticile profunde ale președintelui Donald Trump față de
Germania și față de Nord Stream 2? Se îndepărtează cele două state? 
Germania și Statele Unite sunt legate de atât de multe lucruri, legătura este atât de
profundă, încât nu vreau să supraestimez efectele Nord Stream 2 asupra relației
bilaterale. Dar administrația se află într-un dezacord real cu sprijinul din toată
inima pe care Germania îl oferă gazoductului Nord Stream 2. Administrația nu
poate înțelege de ce Germania insistă să devină din ce în ce mai dependentă de
gazul rusesc. Cu atât mai mult cu cât Rusia va inchide ruta de tranzit care străbate
Ucraina.  
Cât de avansate sunt negocierile pentru o prezență militară americană
permanentă, așa numitul „ Fort Trump”, în Polonia? 
Cred că noțiunea în sine de “Fort Trump” a fost folosită oarecum în glumă. Ne
aflăm în cursul unor negocieri cu Polonia pentru a vedea cum să ne mărim prezența
în regiune într-un mod care are sens din punct de vedere military, dar este în
același timp și pe placul polonezilor. Ei au anumite așteptări, noi avem anumite
așteptari. Forturile sunt expresia unui model de secol XX. Sunt demodate. Modelul
secolului XXI este diferit. Astăzi este necesar un alt model. 
Relația dintre SUA și România
Președintele Klaus Iohannis și omologul său American, Donald Trump, au adoptat
o declaratie comuna in care SUA is reitereaza sprijinul pentru eforturile Romaniei
de a fi admisa în Programul Visa Waiver.
Securitate energetică la Marea Neagră “O altă problemă legată de Marea Neagră
este securitatea energetică. România a fost binecuvântată cu mari rezerve de
energie, dar acestea rămân subdezvoltate. Aceste resurse au un mare potențial
pentru poporul român, pentru economia românească, pentru bugetul de stat și ar
putea contribui la securitatea energetică regională. Atâta timp cât resursele rămân
neexploatate, românii și sectorul de afaceri nu vor putea beneficia, guvernul nu
poate genera venituri pentru a sprijini cheltuieli importante, iar țările din regiune
nu pot cumpăra gaze din România. Singurul beneficiar este Rusia.” 
În concluzie, efectele pe care UE le-a anticipat în urma alegerilor
prezinențiale castigate de către Donald Trump au fost numeroase. Deși majoritatea
populației Statelor Unite ale Americii a fost împotriva acestuia, dorind ca Clinton
să fie cea care câștigă alegerile, însă rezultatele voturilor a fost unul favorabil
pentru Trump. Cu toate acestea Donald are și susținători înfocați care speră ca
America să devină mai bună, acesta având legături puternice cu numeroase țări din
Europa, Asia etc. Chiar și cu Romania a creat legaturi puternice în vederea unei
schimbări favorabile pentru ambele părți.