Institutor Mirela Micu

Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Activităţile didactice extraşcolare cu conţinut istoric şi

importanţa lor în consolidarea cunoştinţelor de istorie la
clasele primare

Institutor Micu Mirela

Scoala nr.5 „Emil Gulian”
Giurgiu

Educaţia nu este un proces limitat, spaţial şi temporal cu incidenţă

determinată asupra biografiei personale. formarea individului după principii etice
şi axiologice solide trebuie să devină un proces continuu, o coordonată a şcolii şi a
societăţii româneşti. Transformarea educaţiei într-un proces permanent este
imperativ pentru lumea contemporană. Îndeplinirea acestora reclamă efortul solidar
al familiei, al şcolii de toate gradele, al instituţiilor cu profil educativ şi al mass-
media, care prin impactul covârşitor asupra audienţei poate deveni o tribună a
educaţiei. Individul, aflat în centrul acestui proces, trebuie ajutat să-şi formeze o
concepţie corectă asupra existenţei, întemeiată pe moralitate şi respect social, să
adopte drept puncte de reper valori autentice şi să se integreze armonios în
societate.
Şcoala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul
cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacţie setei de
investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice copiilor. 1
Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le
împlinească setea lor de cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona puternic,
de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Activităţile extracurriculare contribuie la adâncirea şi completarea

procesului de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la
organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele prezintă unele
particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din cadrul lecţiilor. Aceasta se
referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la metode folosite şi la formele de
organizare a activităţilor.
Conţinutul acestor activităţi nu este stabilit de programa şcolară, ci de către cadrele
didactice, în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună şi
optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca variante formate: spectacole
cultural-artistice, excursii, vizite, cercuri pe discipline sau cercuri literare, întreceri
sportive, concursuri etc.
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă
centrală este o cerinţă foarte importantă pentru orice fel de activitate
extracurriculară.
Dat fiind rolul educativ al serbărilor şcolare în istoria învăţământului
românesc şi constatând că lucrările destinate serbărilor şcolare din ultimele decenii
au fost deficitare prin conţinutul, valenţele şi scopul, ca însuşi sistemul educaţional
unilateral care le-a generat şi degenerat, vor stărui asupra acestei forme de
activitate extracurriculară. 2
Creativitatea copiilor este stimulată încă de la vârsta preşcolară şi este
continuată la şcoală prin practicarea unor jocuri specifice vârstei acestora.
Se ştie că jocul este esenţa şi raţiunea de a fi a copilăriei. Prin joc, copilul
aspiră la condiţia adultului. Jocul socializează, umanizează, prin joc se realizează
cunoaşterea realităţii. Se exersează funcţiile psihomotrice şi socioafective, el are
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

rolul de a bucura, destinde, delecta, de a crea confort spiritual, de a compensa

terapeutic tensiunea şi neîmplinirile individuale.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de
atractive pentru cei mici. Acestea dau posibilitatea copiilor să demonstreze practic
ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte, să demonteze jucării.
Concursurile cu premii sunt necesare în dezvoltarea creativităţii copiilor şi
presupun o cunoaştere aprofundată a materiei învăţate. Întrebările pot cuprinde:
interpretare, recitare, priceperi şi deprinderi formate în activităţile practice.

Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de cultivare a capacităţilor de

vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor. Prin conţinutul vehiculat în cadrul
serbării, elevii culeg o bogăţie de idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi sincer
situaţiile redate.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective
importante care se realizează prin intermediul serbării. Intervenţia, la momentul
oportun, cu rolul pe care îl are de îndeplinit fiecare elev şi susţinută de suportul
afectiv-motivaţional, contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu timpul
sporeşte capacitatea de rezistenţă la efort.
Pregătirea elevilor pentru serbare este un aspect tot atât de important ca şi
pregătirea învăţătorului pentru fiecare lecţie. Această cerinţă se traduce într-o
acţiune ce cuprinde mai multe momente:
Comunicarea din timp a datei la care va avea loc serbarea;
Comunicarea temei; cunoaşterea din timp a acesteia orientează şi menţine
interesul, ceea ce favorizează receptarea, sporeşte eficienţa învăţării;
Desfăşurarea serbării a cuprins, de asemenea, mai multe momente:
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Pregătirea cadrului corespunzător, deosebit de cel al sălii de clasă;

Copiii contribuie şi ei la amenajarea sălii;
Încheierea serbării reprezintă un moment căruia i se acordă o importanţă
pedagogică necesară;
Desigur, serbările pot fi ocazionate de diferite alte momente semnificative
3
din viaţa şcolii sau a comunităţii sociale şi marile sărbători religioase.
Contribuţia copilului la pregătirea şi realizarea unui spectacol artistic nu
trebuie privită ca un scop în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva
spectatorilor: distracţie, înălţare sufletească, plăcerea estetică, satisfacţie-toate
acestea îmbogăţindu-le viaţa, făcând-o mai frumoasă, mai plină de sens.
Este un succes extraordinar, o trăire minunată, când reuşeşte să trezească o
emoţie în sufletul spectatorilor. Reuşita spectacolului produce ecou în public, iar
reacţia promptă a spectatorilor îi stimulează pe copii să dea tot ce sunt în stare.
O activitate deosebit de plăcută este excursia. Ea ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Excursia
îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară prin însuşirea a noi cunoştinţe.
Ea reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire psihologică a
elevilor, pentru a-i face să înţeleagă excursiile nu numai din perspectiva evadării,
din atmosfera de muncă, ci şi ca un act de ridicare a nivelului cultural.
Este una din activităţile extraşcolare frecvent folosită pentru cunoaşterea
trecutului local, naţional şi chiar a unor zone de pe diverse meridiane ale globului
pe bază de experienţă directă.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Deosebit de eficace, excursia cu caracter istoric se poate organiza în toate

localităţile ţării, pentru că nu există palmă de pământ românesc care să nu aibă
mărturii ale trecutului dintre cele mai semnificative.
Excursia, temeinic organizată şi pregătită, creează o atmosferă deosebit de
favorabilă instrucţiei, educaţiei, formării complete a personalităţii elevului.
Preferinţa pentru excursie, participarea lor masivă, sunt argumente suficiente
pentru a demonstra că elevii sunt însetaţi de a cunoaşte cât mai multe lucruri noi în
mod direct, că se simt deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-şi petrece timpul în
mijlocul frumuseţilor naturii, că trăiesc simţiri dintre cele mai intense în contactul
direct cu tezaurul de valori al înaintaşilor, că, în acest cadru, prieteniile şi
colegialitatea cunosc noi dimensiuni. 4

Excursiile dezvoltă încrederea în marile posibilităţi ale omului, formează

conştiinţa răspunderii şi demnităţii umane.
Excursiile pot fi clasificate ţinând seama de mai multe criterii:
1). După sezonul în care se organizează:
ƒ excursia de iarnă,
ƒ excursia de primăvară,
ƒ excursia de vară,
ƒ excursia de toamnă.
2). După mijloacele de transport: pot fi grupate în drumeţii, sau cu trenul,
cu autocarul, cu bicicletele etc.;
3). După loc şi durată excursiile pot fi:
ƒ locale (2 – 3 ore);
ƒ pe o durată mai mare şi pe un traseu mai lung, depăşind graniţele
judeţului;
4). După obiectivul general şi după obiectivele concrete:
ƒ excursiile – lecţie, care îşi propun dobândirea de cunoştinţe,
aprofundarea cunoştinţelor, sistematizarea, recapitularea şi
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

evaluarea cunoştinţelor (premergătoare unei teme, în timpul

desfăşurării ei sau finale);
ƒ excursiile cu caracter sportiv şi recreativ;
ƒ excursii după treptele de învăţământ, în funcţie de
particularităţile de vârstă ale elevilor participanţi:
a) în clasele primare, excursiile au un caracter intuitiv, în cadrul
cărora se îmbină cunoaşterea perceptivă cu cunoaşterea
raţională;
b) în clasele gimnaziale, când se aprofundează, se sistematizează
şi se îmbogăţesc cunoştinţele, priceperile şi deprinderile
elevilor;
c) în clasele liceale, când se recapitulează, se apreciază şi se
corelează cunoştinţele de istorie cu cele de la alte discipline de
învăţământ;
Excursiile se fac cu aprobarea Consiliului profesoral şi a Consiliului de
Administraţie al şcolii.

În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de învăţământ, însă

observaţia, comparaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea,
demonstraţia, interdisciplinaritatea se situează în primul plan.

În desfăşurarea unei excursii se disting mai multe etape:

ƒ pregătirea excursiei;
ƒ desfăşurarea excursiei;
ƒ sistematizarea cunoştinţelor;
ƒ valorificarea ulterioară a realizărilor excursiei;
ƒ concluzii;
ƒ tema pentru acasă.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

În continuare vă voi prezenta proiectul didactic al unei excursii şcolare,

încercând să valorific multiplele valenţe interdisciplinare ale acesteia. Axată pe
relaţia între om şi spaţiul geografic, istoric şi cultural, excursia cuprinde următorul
itinerariu: Giurgiu – Bucureşti – Râmnicu-Vâlcea – Sibiu – Deva – Târgul-Jiu –
Craiova – Bucureşti – Giurgiu.
Scopul didactic:
- dezvoltarea abilităţii, din perspective multiple, de a analiza probleme şi de a
identifica soluţii variate;
- dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor de a elabora planuri de acţiune
utilizând informaţia dobândită în cadrul mai multor discipline: geografia,
ştiinţele naturii, istorie, literatură;
- dezvoltarea unei atitudini active ( iniţiativă personală, responsabilitate);

Tipul lecţiei: practic-aplicativă;

Strategia didactică: deductivă;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, problematizarea, învăţarea prin
descoperire.
Material didactic: fişe de lucru corespunzătoare sarcinilor stabilite pe arii
curriculare, materiale adunate de pe traseu, ghidul ale obiectivelor studiate.
Contextualizarea activităţii: activitatea se va desfăşura cu elevii clasei a IV a, pe
grupe de experţi conduşi de către învăţători în colaborare cu profesorul de
geografie.
Grupele au fost constituite în funcţie de aptitudinile elevilor, pe arii
curriculare.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Obiective turistice:
Casa memorială a lui N. Bălcescu de la Bâlceşti- Vâlcea ;
Monumentul de la Şelimbăr, judeţul Sibiu care atestă bătălia lui Mihai
Vitezul ;
Casa memorială O. Goga din Răşinari judeţul Sibiu;
Complexul muzeal Sarmizegetusa din Deva judeţul Hunedoara;
Complexul memorial de la Târgul-Jiu al lui Brâncuşi;
Etapele de lucru:
A. Organizarea grupului şi distribuirea sarcinilor. Au fost constituite 4
grupe de câte 5 elevi, cărora li s-au stabilit sarcinile, după un ghid de observare
specific fiecărei echipe: 1. grupa geografilor, 2. grupa naturaliştilor, 3. grupa
iubitorilor de literatură, 4. grupa istoricilor.
B. Cercetarea în teren. Echipa geografilor a avut ca sarcini: cercetarea
formelor de relief; alcătuirea colecţiei de roci şi minerale; orientarea în teren după
hartă ( punctele cardinale, muşchi de copac, după soare, cu ajutorul busolei);
aprecierea distanţei fără instrumente; semnalizarea apelor curgătoare şi lacurilor;
observarea faunei şi florei şi adunarea de plante pentru ierbar; observarea plantelor
de cultură din regiune; observarea tipului localităţilor străbătute; analizarea
profilului economic al localităţilor şi ocupaţii ale populaţiei.
Grupei naturaliştilor i-au revenit sarcinile de a cerceta tipurile de sol şi
proprietăţile lor; a colecta probe de sol din diferite zone a urmări şi semnala
deşeuri toxice, menajere şi de altă natură, depozitate corespunzător; a urmări
calitatea apelor curgătoare şi stătătoare luând probe de apă cu scopul de a depista
zonele unde se folosesc substanţe toxice în erbicidarea şi fertilizarea solului, a
observa şi nota zonele de teren despădurite abuziv; a semnala zone atmosferice
încărcate cu fum şi noxe de la fabrici şi uzine.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Grupa istoricilor a avut rolul de a observa monumentul de la Şelimbăr şi

de a-l descrie; observă şi descrie documentele ce atestă existenţa dacilor şi
războaiele daco-romane din complexul Sarmizegetusa.
Grupa iubitorilor de literatură a avut ca sarcini specifice observarea
arhitecturii caselor muzeu ale lui Bălcescu şi Goga, a obiectelor care îi reprezintă
pe fiecare, a manuscriselor, fotografiilor care amintesc de viaţa şi activitatea
acestor mari personalităţi ale literaturii.
C. Sintetizarea observaţiilor de teren şi elaborarea materialelor
didactice. După desfăşurarea activităţii de cercetare în teren, elevii grupelor au
elaborat rapoarte după planul stabilit. Totodată s-a întocmit un portofoliu prezentat
în clasă.
D. Evaluarea s-a axat pe dezvoltarea capacităţii de explorare/investigare a
realităţii prin folosirea unor competenţe crosscurriculare. În mod concret s-a
urmărit relaţia între om şi spaţiul geografic, istoric şi cultural şi formarea
atitudinilor pozitive faţă de realizarea unui mediu ecologic echilibrat, propice
vieţii.
Obiectivele urmărite sunt:
să distingă elementele de natură ştiinţifică din mediul înconjurător;
să colecteze materiale necesare activităţii şcolare;
să completeze fişele de lucru în cadrul fiecărui grup;
să recunoască în teren formele majore de relief;
să identifice porţiuni de teren degradat” răni ale pământului”;
să identifice şi să observe pagubele produse de utilizarea iraţională a
pământului şi să găsească/gândească soluţii de oprire şi prevenire a acestora;
să identifice zonele poluate pe parcursul itinerarului stabilit şi să gândească
soluţii de stopare şi prevenire;
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

să facă observaţii asupra solului;

să se orienteze fără hartă;
să descrie relaţia dintre om şi spaţiul istoric şi geografic în epocile studiate;
să folosească corect terminologia ştiinţifică;
să cunoască aspecte importante ale vieţii şi operelor autorilor ale căror case
memoriale au fost vizitate;
să redea în limbaj propriu contribuţia acestora la dezvoltarea literaturii
române.
Vizionarea în colectiv a filmelor este o activitate foarte îndrăgită de copii, nu
numai datorită fascinaţiei pe care imaginea filmului o exercită asupra lor, ci şi
dorinţei de a se afla în grupul prietenilor şi colegilor cu care pot să facă schimb de
impresii. Dacă în clasele I şi a II-a elevii sunt atraşi mai mult de desene animate, pe
măsura înaintării în vârstă urmăresc şi alte emisiuni (filme cu caracter istoric,
emisiuni legate de viaţa plantelor, a animalelor etc.) 5
Un rol deosebit în stimularea creativităţii îl constituie biblioteca şcolară, care
îl pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu le poate procura. Lectura ajută
foarte mult la dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii
frumoase pe care să le folosească oriunde.
Nu este domeniu al activităţii umane în care să nu manifeste o puternică
înrâurire actul educativ din activitatea extracurriculară.
De asemenea şi vizita la muzeu este una dintre activităţile didactice
extraşcolare importante pentru consolidarea cunoştinţelor de istorie la clasele
primare.
Originea muzeului, ca instituţie de cultură, se pierde în negura vremii.
Datorită funcţiilor sale ştiinţifice şi educative, el reprezenta locul unde omul de
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

ştiinţă sau învăţăcelul găsea probe de necontestat ale cunoaşterii. Primul muzeu
atestat de istorie este muzeul Ptolomeilor din Alexandria.
Ideea de muzeu şcolar a apărut mai târziu. J.A.Comenius, în opera sa
“ Didactica magna”, în care a semnalat, în mod just, importanţa acestui tip de
muzeu ca sursă de material didactic intuitiv. El a subliniat în mod deosebit
necesitatea de a studia lucrurile şi nu umbra lor.
Marii pedagogi au arătat că existenţa muzeului şcolar este tot atât de
importantă ca existenţa bibliotecii în şcoală. 6
Fotografiile din muzeu reprezentând chipurile sau momente din activitatea
unor personalităţi ce au fost martori ai istoriei au o influenţă deosebită asupra
imaginii de ansamblu ce şi-o formează copiii despre istorie, în general şi istorie
locală, în special.
Mulţimea de exponate ale muzeului oferă suport lecţiilor de istorie, dându-le
elevilor posibilitatea să cunoască tradiţiile locale, contribuţia înaintaşilor la istoria
oraşului şi a ţării.
Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu

Note bibliografice
1. Reasihia Bărbuleanu, Victoria Radu, Metodica predării Istoriei patriei, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1988,
pp.22-25.
2. Gh.Tănasă, Istoria în şcoală: probleme actuale, în „Xenopoliana”,
III, 1995, pp.72-84.

3. Ion R. Popa, Metodica predării Istoriei în învăţământul preuniversitar,

Editura „ GH. Alexandru”, Craiova, 1999, pp. 76–77.

4. Daniela Beşliu şi colaboratorii,Istorie.Sugestii didactice pentru clasa aIV a,

Colecţia Didactici, Centrul Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006, p.6

5. Elena Ene şi colaboratorii, Metodica predării Istoriei României, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981, pp 189-198.

6. Mihai Manea şi colaboratorii, Istorie. Predarea istoriei şi educaţia pentru

cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative, Colecţia Didactici,

Centrul Educaţia 2000+, Editura Colecţia 2000+ , Bucureşti, 2006, p. 20

Institutor Mirela Micu
Scoala nr.5 „Emil Gulian” Giurgiu