Sunteți pe pagina 1din 15

Liceul Teoretic ”Jean Monnet”

Bucuresti, Sector 1

" FASCINATIA NUMERELOR - ȘIRUL LUI


FIBONACCI"

Proiect în vederea obţinerii atestatului


profesional la informatică

Profesor coordonator

MATEI RALUCA Candidaţi

CHIPER Daria-Alexandra

TAULESCU Costin-Andrei

Clasa a XII-a C

București

Iunie 2020
Titlul Proiectului :

”FASCINATIA NUMERELOR - ȘIRUL LUI FIBONACCI”

„Matematica este muzica raţiunii” - James J. Sylveste

2
Argument
Tema acestui proiect este șirul lui Fibonacci, ce a fascinat de-a lungul istoriei pe
foarte mulți oameni de știință, matematicieni, fizicieni, biologi, și, continuă să o facă chiar
și în prezent.
Am ales această temă, în primul rând, deoarece suntem pasionați de științele
exacte, mai ales de matematică.
În al doilea rând, ni s-a părut foarte interesantă viață matematicianului, modul în
care acesta a folosit pentru prima data șirul, dar mai ales am fost uimiți de faptul că aceste
numere sunt întâlnite aproape peste tot în natură.
In acest referat vom prezenta Șirul lui Fibonacci de la istoric, la apariția lui în natură
și până la aplicațiile pe bază ale acestuia. În plus, am adăugat câteva informații
interesante despre secțiunea de aur, ce se află în strânsă legătură cu șirul prezentat.
Pentru că suntem pasionați si de informatică, am realizat patru programe cu
ajutorul limbajul Scratch:
• Generarea primelor n numere ale șirului lui Fibonacci
• Apartenență unui număr la șirul lui Fibonacci
• Scrierea oricărui număr că sumă de numere Fibonacci
• Desenarea spiralei Fibonacci.

Introducere
Poate că nu știți despre ce vă vom prezenta? Într-o foarte scurtă introducere, Șirul
lui Fibonacci este un șir matematic de numere naturale foarte cunoscut in lumea
matematicii. Numerele care formeaza acest sir nu sunt adaugate la intamplare ci ele au
o regula dupa care sunt create.
Aceasta regula este de fapt o relatie de recurenta care formeaza intotdeauna un
numar din suma numerelor de dinaintea lor sau diferenta numerelor de dupa el.
Primele 2 valori din sir sunt definite initial si egale cu 1.
Deci putem scrie:
f1 = 1
f2 = 1 fn = f(n-1) + f(n-2)
f3 = 2
f4 = 3
3
f5 = 5 fn = f(n+2) – f(n+1)
f6 = 8
f7 = 13
f8 = 20 si asa mai departe
Sirul poate fi extins si prin adaugarea la inceput a unui zero, deci ar fi 0, 1, 1, 2, 3,
5, 8, 13, 20… si in acest caz f0 = 0 si f1 = 1 ar fi primii 2 termeni ai sirului lui Fibonacci.
Astfel, primele 10 numere ale șirului lui Fibonacci sunt:

” 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 ”
(primele 2 numere sunt predefinite, iar restul se obțin în mod recursiv, din sumă
precedentelor două: 3 = 2 + 1, 5 = 3 + 2, ș.a.m.d...)

Istorie
Leonardo Pisano Bogollo, (c. 1170 - c. 1250) cunoscut și sub numele
de Leonardo din Pisa, Leonardo Pisano, Leonardo Bonacci, Leonardo Fibonacci, sau pur
și simplu Fibonacci, a fost un matematician italian considerat de unii drept "cel mai
talentat matematician din Occidentul Evului Mediu".
S-a născut în Pisa, oraș italian faimos pentru turnul sau înclinat, care parcă stă să
cadă. Tatăl sau a fost ofițer vamal în orașul din Africa de Nord numit Bougie, așa încât
Fibonacci a crescut în mijlocul civilizației nord-africane, făcând, însă, multe călătorii pe
coastele Mediteranei. A cunoscut, astfel, mulți negustori arabi și indieni și a deprins știință
lor aritmetica, precum și scrierea cifrelor arabe.
Fibonacci este cunoscut că fiind unul dintre primii care au introdus cifrele arabe
în Europa, cifre pe care le folosim și în zilele noastre : 0, 1, 2, 3, ... , 9.

Istoria „Secţiunii de aur”


„Secţiunea de aur” nu este o invenţie nouă, ea urmăreşte istoria umanităţii din
Antichitate până azi.
Grecii din Antichitate au concluzionat că este legea principală a existenţei,
deoarece ei şi-au dat seama că distanţele/despărţirile după regulile „secţiunii de aur” sunt
frumoase şi plăcute.
Faimoşi matematicieni din Antichitate au studiat proporţia aceasta, printre aceştia

4
numărându-se Pithagoras, Theodosius, Euklides. Notaţia Φ(fi) îi aparţine lui Pheidias (un
sculptor grec), care a folosit de multe ori relaţia aceasta în sculpturile sale.
Φ-ul e special, uimitor, efemer, „puterea lui magică” e necunoscută. Dar ştim că,
de când e lumea, e prezent. La descoperirea lui, oamenii au crezut că este fundamentul
creării lumii şi, de aceea, l-au numit „secţiunea zeilor”.
Proporţia se află şi în structura piramidei lui Kheops,
construită în aproximativ 2600 î.Hr.
Φ-ul putem să îl aflăm şi în natură. În faună şi în floră
„Secţiunea” e cea care creează ordinea, ea fiind prezentă şi în
construcţia corpului uman. De asemenea, unele rase de melci,
frunzele anumitor pomi, plante, aşezarea petalelor unor flori,
toate urmăresc regulile „Secţiunii de aur”, asa cum vom
prezenta in continuare:

Fibonacci și natura
1. Unde îl întâlnim?
Șirul lui Fibonacci este probabil cea mai des întâlnită relație care apare în natură.

Îl putem vedea în cochiliile melcilor, dispunerea semințelor de floarea soarelui, pe


calota florii, în modelul de pe aripile libelulelor, în dispunerea hexagoanelor din fagurii
albinelor și chiar în forma Căii Lactee sau a altor galaxii.

5
În jurul tulpinii, numărul petalelor florilor
este, de cele mai multe ori, un număr al
secvenței Fibonacci:

❖ iris, crin: 3 petale


❖ trandafir sălbatic, viorele, lalele,
majoritatea florilor: 5 petale
❖ margaretele pot avea 34 de petale
sau 21 de petale
și exemplele sunt nenumărate.

2. Plantele, respectând șirul


Plantele n-au cum să cunoască numerele lui Fibonacci, dar, totuși, ele se dezvoltă
în acest mod.
Astfel, multe plante au aranjamentul frunzelor dispus într-o secvență Fibonacci.

6
Anumite conuri de pin respectă o
dispunere data de numerele lui Fibonacci.
Inelele de pe trunchiurile palmierilor
respectă numerele lui Fibonacci.

Motivul pentru toate acestea este realizarea unui optim, a unei eficiențe maxime.
De exemplu, urmând secvența lui Fibonacci, frunzele unor plante pot fi dispuse
astfel încât să ocupe un cât mai mic spațiu și să obțină un cât mai mult soare.
Ideea dispunerii frunzelor în acest sens pleacă de la considerarea unghiului de
aur de 222, 5 grade, unghi care împărțit la întregul 360 de grade va da că rezultat cifră
0.61803398..., cunoscută că rația șirului lui Fibonacci.

3. Corpul uman, alt exemplu


Mâna umană are 5 degete, fiecare deget având 3 falange separate prin 2
încheieturi (numere în secvența). În medie, dimensiunile falangelor sunt: 2 cm, 3 cm, 5
cm. În continuarea lor este un os al palmei care are în medie 8 cm.
Față umană este caracterizată, din punct de vedere estetic prin câteva dimensiuni
principale: distanță între ochi, distanță dintre gură și ochi și distanță dintre nas și ochi,
dimensiunea gurii. În știință esteticii se apreciază că față este cu atât considerată mai
plăcută ochiului cu cât aceste dimensiuni respectă secvența lui Fibonacci mai bine.

4. Magia continuă
Numerele lui Fibonacci sunt considerate a fi, de fapt, sistemul de numărare al
naturii, un mod de măsurare al Divinității.
Aceste numere apăr peste tot în natură, pornind de la aranjamentul frunzelor, de
la șabloanele petalelor unei flori și ajungând la falangele mâinii umane.
Descrierile și pozele prezentate pot fi argumente ale acestor afirmații, mărturii ale
acestei fascinante secvențe a numerelor lui Fibonacci.

7
Despre „Secțiunea de aur”

Dacă studiem acest sir, vom vedea de exemplu ca dacă luam 2 numere succesive din
sir, raportul lor este de aproximativ 1,6 ceea ce este mai vizibil la numerele mai mari din
sir. Acesta este „raportul de aur” și el funcționează și dacă luam 2 numere întregi cu
care sa construim sirul.

Secțiunea de aur (numită și Raportul de aur, Proporția de aur, Numărul de aur) („sectio
aurea” în limba latină), notată cu litera grecească Φ (phi majuscul) sau cu φ (phi
minuscul), care se citesc "fi", este primul număr irațional descoperit și definit în istorie. El
este aproximativ egal cu 1,618033 și poate fi întâlnit în cele mai surprinzătoare
împrejurări.

Partea matematică din acest număr foarte special, PHI=1,6 este numită și „numărul de
aur” pentru prezența sa în natură, în plante, animale și alte forme de viață, și de
asemenea în tot universal.

Proporția de Aur sau Secțiunea Divină, care are aplicații în artă și arhitectură, matematică
și chiar în sistemele financiare are o strânsă legătura cu șirul lui Fibonacci. Raportul dintre
oricare cifră Fibonacci și predecesoarea acesteia este 1.618, adică phi (ϕ).

8
9
Acest număr ϕ, Secțiunea Divină, este mai ușor de vizualizat în formă geometrică și e
reprezentat de un dreptunghi format din alipirea unui pătrat și a unui dreptunghi a cărui
proporție este de 1 la 1,618 față de pătratul respectiv.

Această operațiune poate fi repetată în ambele sensuri la infinit. Dacă trasăm un sfert
de cerc în fiecare pătrat pe măsură ce latura acestuia creste, obținem Spirala de Aur
(sau Spirala Divină).

Pentru un student la arte această informație nu reprezintă ceva nou, deoarece se predă
încă de pe vremea lui Leonardo Da Vinci ca etalon pentru realizarea unor compoziții
echilibrate și armonioase.

Mai puțin cunoscut este faptul că Spirala de Aur este cel mai simplu tipar matematic
natural. În acest tipar se înscriu, așa cum am văzut, cochiliile melcilor, scoicile, coarnele
animalelor, florile, plantele, corpului omenesc, etc.
10
Proporția de aur poate fi aplicată oricărei forme geometrice, inclusiv cercurilor,
triunghiurilor, piramidelor sau prismelor. Proporția de Aur e formată din treimi în treimi și
șesimi. Ea este conexiunea dintre 2 și 3, inclusiv relația dintre orice număr par și impar.

Proporția în sine reprezintă relația dintre cifre, dar înțelegerea lumii în care trăim nu este
bazată pe cifre, ci pe ceea ce reprezintă acele numere.

„Fibonacci si Informatica”

Caracteristici ale „Seriei Fibonacci” folosite şi în informatică sunt:

• Un segment de lungime n poate fi combinat în Fn+1 ori din segmenţi cu lungimea


de 1 şi 2.
• tablă de şah de 2×n poate fi acoperită în Fn+1 în diferite variaţiuni cu dominouri de
2×1.
• Dintre numerele 1, 2, … n se poate alege o submulţime de numere în Fn+2 , astfel
încât să nu avem numere vecine alăturate (considerând 1 şi n numere vecine).
• Numărul acelor serii de biţi în care nu apare de două ori 0, este Fn+2 .
• Şansa de a nu obţine de două ori consecutiv „cap” la aruncarea monedei este
Fn+2 / 2n.
• Oricare număr întreg pozitiv se poate transcrie ca suma diferitelor numere
Fibonacci.

Pasiunea noastra pentru programare ne-a îndemnat să îmbinăm matematica ciu


informatica astfel incât, cu ajutorul limbajului Scratch am rezolvat următoarele
probleme:
11
• Generarea celui mai mare număr din șirul Fibonacci, mai mic sau egal cu n.

• Aflarea termenului n din șirul lui Fibonacci

12
• Scrierea oricărui număr că sumă de numere Fibonacci

• Desenarea spiralei Fibonacci.

13
Ideea acestui referat ne-a venit lucrând in cadrul proiectului international
eTwinning, “Maths with Scratch”. Site-ul proiectului a fost primul loc în care am
prezentat aceste programe, apreciate de altfel, și de către colegii nostrii din alte țări.
Plecând de la aceasta idee, că matematica și informatica se pot impleti armonios,
s-au putut realiza si câteva jocuri matematice.

14
Bibliografie

• www.wikipedia.com
• www.msn.com/encarta
• www.google.com/images
• https://thraxusares.wordpress.com
• http://photoinf.com/Golden_Mean/Eugene_Ilchenko/GoldenS
ection.html
• https://academyitlan.wordpress.com

Vă mulțumim pentru atenție!

15