CUPRINS

Abstract ............................................................................................................................................. pag. 1

Introducere........................................................................................................................................pag. 1

Capitolul 1. Tipuri de monitoare....................................................................................................pag. 1

Capitolul 2. Tehnologiile de realizare a ecranelor LCD................................................................pag. 3
Capitolul 3. Clasificare sumară a diverselor tipuri de monitoare .............................................pag. 5
Capitolul 4. Cerinţe pentru utilizarea monitoarelor in procesul educaţional............................pag. 6
Capitolul 5. Instruirea asistată de calculator................................................................................. pag 7
Capitolul 6. Utilizarea calculatorului în instruire..........................................................................pag 8
Capitolul 7. Avantajele şi dezavantajele instruirii asistate de calculator...................................pag 10

Concluzii............................................................................................................................................pag. 11

Bibliografie ...................................................................................................................................... pag. 12

1
 „A instrui pe tineri cum se cuvine nu consta în
a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresiuni,
opiniuni, din diferiţi autori ci a le deschide calea cum să
priceapă lucrurile”.
John Amos Comenius

ABSTRACT

Interacţiunea elev-computer permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la

informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare.
Nu doar computerul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia, produce efecte
pedagogice imediate, ci şi calitatea programelor create si vehiculate corespunzător, a produselor informatice,
integrate după criterii de eficienţă metodică în activităţile de instruire1.

INTRODUCERE

Monitorul este un dispozitiv de ieşire care afişează imagini şi text. Ca orice altă componentă a
calculatorului el primeşte informaţii de la o sursă de date. În cazul acesta el primeşte informaţia de la placa
video care la unele calculatoare este inclusă în placa de bază, dar în general este o placă de extensie2.
Fiind partea din calculator la care ne uităm cel mai mult; fiind cea mai scumpă piesă dintr-un
calculator uzual şi fiind şi cel mai mare consumator de energie electrică din calculator, va trebui să-i acordăm
o atenţie specială.

CAP. 1. TIPURI DE MONITOARE

Exista mai multe tipuri de monitoare:

• cu tub (CRT),
• cu cristale lichide (LCD),
• cu plasmă.
Monitoarele CRT sunt alcătuite dintr-un tub care are la un capăt un tun cu electroni. La
celălalt capăt el are un ecran cu un înveliş de fosfor. El funcţionează pe baza bombardării ecranului cu
electroni astfel afişându-se punctele de diferite culori numite pixeli. În momentul în care pelicula de fosfor
este bombardată de electroni ea emite lumină, dar această lumină durează foarte puţin şi deci ecranul trebuie
1
Conf.univ.dr. Cristian Pomohaci, Asist.univ.drd. Alexandru Dumitru- Instruire Asistată de Calculator
2
forum.portal.edu.ro/index.php?act
2
bombardat în continuare acest proces numindu-se reafişare. O proprietate a monitoarelor este rata de reafişare
care se mai numeşte şi frecvenţă. Majoritatea monitoarelor au o rată de reafişare de aproximativ 70Hz adică el
afişează 70 de imagini pe secundă. Monitoarele CRT sunt de două tipuri: unele bombate care deformează uşor
imaginea şi unele cu tehnologie Trinitron care sunt curbate pe orizontală dar plate pe verticală. Cele Trinitron
oferă o calitate a imaginii mult mai bună, dar din păcate realizarea lor costă mai mult şi astfel ele devin mai
scumpe.
Monitoarele LCD au în general o rezoluţie mai slabă decât cele CRT, dar nu emit radiaţii si
consumă mult mai puţin (aproximativ 5 watt faţă de 100 watt la cele cu tub) ceea ce le face mai scumpe.
Acestea au o tehnologie diferită de funcţionare: un fascicul de lumină trece prin filtre speciale care o
transforma în culorile roşu, verde sau albastru, iar electricitatea le direcţionează la fiecare celulă. Aceste
celule conţin câte 3 pixeli care au valorile culorilor roşu, verde şi albastru (RGB).
În general monitoarele cu ecran plat sunt folosite la laptopuri pentru că ocupă mult mai
puţin spaţiu, dar producătorii de monitoare au preluat tehnologia şi au realizat monitoare LCD şi pentru
desktop-uri. Diagonala ecranului la monitoarele LCD poate ajunge până la 42 inch în timp ce la monitoarele
CRT ajunge până la 21 inch. În general rezoluţia la ambele monitoare poate ajunge până la 1280x1024 de
pixeli, dar sunt şi monitoare performante care pot ajunge până la rezoluţia de 1600x1280 de pixeli.

CAP. 2. TEHNOLOGIILE DE REALIZARE A ECRANELOR LCD

Tehnologiile de realizare a ecranelor LCD au la bază două tehnologii majore: DSTN si

TFT.
Tehnologia DSTN (Dual-Scan Twisted Nematic) constă în utilizarea mai multor straturi.
Primul este o fâşie de sticlă învelită cu un strat de oxid de metal. Materialele folosite sunt foarte transparente
pentru a nu diminua calitatea imaginii. Sub acest strat este unul de electrozi care alimentează elementele
necesare pentru funcţionarea monitorului. Apoi este un strat de şanţuri mici care aliniază cristalele lichide în
poziţia corectă. Culorile văzute pe ecran sunt rezultatul filtrării fasciculului de lumină prin filtrul de culoare.
Totuşi acest proces este lent şi de aceea la o mişcare mai rapidă a cursorului pe ecran sau la vizionarea unui
film monitorul nu poate ţine pasul şi apar dâre.
Multe companii au adoptat tehnologia TFT (Thin Film Transistor) care se bazeaza pe o matrice
activă şi are strălucire şi contrast foarte bune, comparabile cu cea a ecranelor CRT. Această tehnologie face
dârele să dispară prin folosirea unui tranzistor pentru fiecare culoare a fiecărui pixel. Viteza de răspundere la
comenzi este de aproximativ 25ms.

3
 Monitoarele TFT pot fi mult mai subţiri decât cele DSTN ceea ce le face şi mai uşoare. Rata de
reafişare a lor se apropie foarte mult de cea a monitoarelor CRT, ea fiind de aproximativ 10 ori mai mare
decât cea a monitoarelor DSTN. Pentru o rezoluţie de 1024x768 sunt folosiţi 2,359,296 tranzistori. Aceştia
trebuie aranjaţi pe o matrice din silicon scumpă într-o singură bucată. Prezenţa oricărei impurităţi poate afecta
tot sistemul de tranzistoare şi deci asta duce la mari pierderi. Acest lucru afectează preţul care devine destul de
ridicat.
Fie că sunt CRT sau LCD, cu plasmă sau din plastic, toate au ceva în comun sunt
bidimensionale. Totuşi englezii în colaborare cu mari companii dezvoltă o nouă tehnologie HAD
(holographic autostereoscopic display) care aduce adevăratele ecrane tridimensionate pe piaţă în anul 2005.
HAD este o simplă conversie a tehnologiei LCD care înlocuieşte fasciculul de lumină cu HOE (holographic
optical element) care este format din două seturi de benzi orizontale fiecare aparţinândui unui ochi. Fiecare
ochi vede câte o imagine diferită, fapt care rezultă efectul 3D. Deoarece această tehnologie va fi destinată
jocurilor 3D producătorii au hotărât să creeze şi un comutator pentru a trece de la 3D la 2D. Acest lucru se va
realiza eliminând o bandă şi deci amândoi ochii vor vedea aceeaşi imagine.

Avantajele folosirii tehnologiei LED

 designul ultra-slim,
 rata înaltă a contrastului dinamic,
 culorile vii rezultate dintr-o iluminare constantă,
 lipsa radiaţiilor ultra-violete
 timpul de pornire redus
 înalta eficienţă energetică
 caracterul ecologic al produselor

Monitoarele LED bazate pe matricea VA vin cu un unghi de vizualizare de 178°/178°, o reproducere

deosebit de fidelă a imaginilor, păstrând detaliile naturale subtile caracteristice celor 16,7 milioane de tonuri
redate.
Un alt avantaj al folosirii acestei matrici este lipsa zonelor luminoase, prin reducerea la maximum a
scurgerilor de lumină.
O altă caracteristică specială a celor mai performante produse care utilizează Tehnologia LED este
posibilitatea de a ajusta monitorul pe orice directie, pentru o vizibilitate perfectă.3

3
http://www.marketwatch.ro/articol/7128/
4
 Criteriul de alegere al monitoarelor constă în special în alegerea unui monitor care să fie compatibil cu
placa video şi să poată suporta modurile grafice de care este capabilă placa: rezoluţie, rata de reafişare. Dacă
acesta nu se potriveşte cu placa video este posibil ca el să nu poată afişa nimic sau poate chiar să se strice.

CAP. 3. CLASIFICARE SUMARĂ A DIVERSELOR TIPURI DE MONITOARE 4

a.) după culorile de afişare:

 monitoare monocrome: pot afişa doar două culori - de obicei negru şi una din culorile alb,
verde sau ocru- galben.
 cu niveluri de gri: pot afişa o serie de intensităţi de culoare între alb şi negru.
 monitoare color: utilizează combinarea a trei culori fundamentale (roşu, verde şi albastru) cu
diferite intensităţi pentru a crea ochiului uman impresia unei palete foarte mari de nuanţe.
b.) după tipul semnalelor video:
 monitoare digitale: acceptă semnale video digitale (TTL). Sunt conforme cu standardele mai
vechi IBM CGA şi EGA. Datorită arhitecturii lor interne, sunt limitate la afişarea unui număr
fix de culori.
 monitoare analogice: pot afişa un număr nelimitat de culori, datorită faptului că acceptă semnal
video analogic. Componentele uzuale ale semnalului video analogic sunt: sincronizările pe
orizontală şi pe verticală, şi semnalele momentane pentru culorile fundamentale roşu, verde şi
albastru. Sunt majoritare în prezent, fiind mai flexibile şi mai ieftine ca cele digitale.
c.) după tipul grilei de ghidare a electronilor în tub:
 cu mască de umbrire: ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor corespunzătoare
de pe ecran este realizată de o mască metalică subţire prevăzută cu orificii fine. Este tipul de
monitor cel mai utilizat în prezent.
 cu grilă de apertură: în locul măştii de umbrire, se află o grilă formată din fire metalice fine,
verticale, paralele, bine întinse şi foarte apropiate între ele. Monitoarele de acest tip pot afişa
imagini mai de calitate ca cele bazate pe masca de umbrire (strălucire, contrast).
d.) după tipul controalelor exterioare:
 cu controale analogice: ajustarea afişajului se face prin acţionarea de taste şi butoane de tip
analogic. Parametrii care pot fi modificaţi de utilizator sunt, de obicei, luminozitatea,
contrastul, şi poziţionarea imaginii pe verticală şi pe orizontală.
 cu controale digitale: ajustarea se face cu ajutorul unui set de taste şi butoane speciale. Se pot
modifica parametrii menţionaţi mai sus, plus: forma trapezoidală, curbarea marginilor laterale

4
http://facultate.regielive.ro/proiecte/marketing/analiza_comparativa_a_calitatii_monitoarelor_lcd-9471.html
5
 ale imaginii, dimensiunea pe orizontală şi verticală a imaginii, şi altele. Modificarea valorii
unui anumit parametru se face în trepte discrete (cuante). Monitoarele mai recente oferă
facilităţi de memorare a ajustărilor făcute în diferite moduri de lucru, în aşa fel încât la trecerea
dintr-un mod în altul să nu mai fie necesară reajustarea parametrilor doriţi.
e.) după tipul constructiv al ecranului:
 monitoare cu tuburi catodice convenţionale (CRT - Cathode Ray Tubes): sunt cele mai
utilizate, mai ieftine şi mai performante ecrane existente pe piaţă la ora actuală. Prezintă
diferite variante constructive, cele mai des întâlnite fiind tuburile cu mască de umbrire
(shadow-mask CRT) şi tuburile Trinitron, cu grilă de apertură (aperture grille CRT).
 dispozitive de afişare cu ecran plat (FPD - Flat Panel Display): includ ecranele cu cristale
lichide (LCD - Liquid Crystal Display) şi ecranele cu plasmă (PDP - Plasma Display Panel). în
prezent sunt utilizate în laptop-uri datorită dimensiunilor şi greutăţii reduse. Din punct de
vedere al performanţelor, sunt net inferioare tuburilor catodice clasice.

CAP. 4. CERINŢE PENTRU UTILIZAREA MONITOARELOR IN PROCESUL EDUCAŢIONAL

Geometria5 . Trebuie ştiut că rezoluţia optimă este de 1280 X 1024 pixeli (de la 1600 X1200 lectura
devenind dificilă), iar frecvenţa preferabilă este de 75 de Hz. Frecvenţa imaginii este de fapt numărul de
înnoiri pe secundă ale acesteia.
Dincolo de valoarea de 75, se poate observa un disconfort puternic al imaginii, care nu de puţine ori
creează cefalee.
Calibrajul6. Orice monitor nou cumpărat ar avea nevoie de a fi calibrat. Asta pentru a reproduce cât
mai complet culorile. Calibrajul se face prin ajustarea comparativa a celor trei canale de culoare principale –
roşu, verde si albastru.
Calibrajul e bine sa fie făcut in cazul in care cumpăraţi monitorul pe piese si vi se asamblează in
magazin. El trebuie făcut neapărat de profesionişti, in baza unor cărţi tehnice extrem de riguroase.
Tehnologiile TFT (Thin Film Transistor) si MVA (Multi domain Vertical Alignement) asigura un
unghi de vedere de aproape 160 de grade si un contrast de aproape 1:400.
Mărimea ecranului7. Mărimea de referinţa este de 17 inch. În trecut erau uzuale cele de 15 inch, dar
sunt tot mai rare. O suprafaţa mai mare de afişaj este semnul unui confort sporit, ceea ce-si doreşte oricine.
Cert este ca, daca va doriţi un ecran mai mare, de 20 inch, de pilda, trebuie ştiut ca rezoluţia recomandata este
de 1600/1200.

5
http://www.scribd.com/doc/37644002/Monitorul-Cu-Plasma
6
http://www.scribd.com/doc/37644002/Monitorul-Cu-Plasma
7
idem
6
 Cei care folosesc softuri de editare video au posibilitatea de a opta pentru monitoare panoramice, cu
deschideri de 16/9 sau 16/10.
Luminozitatea si contrastul8.Ambele influenţează calitatea afişajului. Pentru ecranele plate,
nivelurile minime sunt de 200 cd/m2 – luminozitatea, si 300:1 – contrastul. Un alt aspect care trebuie luat in
seama, mai ales daca este nevoie a se vizualiza fişiere video pe computer, este unghiul de vedere al imaginii.
In cazul ecranelor LCD, acesta trebuie sa fie de minimum 170 de grade, atât orizontal, căt şi vertical.

CAP. 5. INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR

În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce priveşte legătura între
progresul ştiinţei şi învăţământ. Această legătură nu este nouă, ea s-a manifestat în toate epocile şi civilizaţiile
şi a constat în transmiterea în cadrul lecţiei a progreselor ştiinţei şi tehnicii. Ceea ce face interesantă această
legătură, în prezent, este prezenţa calculatorului şi utilizarea lui în organizarea instruirii, în conducerea
învăţământului sau în cercetarea pedagogică.
Astfel, s-a născut o nouă metodă didactică, intitulată generic instruirea asistată de calculator (I.A.C.).
Această metodă modernă încadrată de Ioan Cerghit în categoria metodelor de raţionalizare a învăţării şi
predării, asigură o mai bună colaborare între cadru didactic şi elev, ducând transformarea primului în
moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare. Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului
posibilitatea de a învăţa prin cercetare, prin descoperire, de a interacţiona şi de a răspunde la diverşi stimuli
vizuali sau auditivi. Calculatorul oferă un set variat de informaţii, de întrebări sau probleme, prezentate sub
formă sonoră sau vizuală, prin texte, imagini fotografice, imagini video animate, desene sau grafice.
Calculatorul este un mediu interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent de
gradul de dificultate. Ca orice metodă didactică, şi instruirea asistată de calculator are avantaje, care trebuie
cunoscute de cadrul didactic pentru a fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. In primul rând, utilizarea
calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuşi foarte costisitoare. În al doilea rând,
calculatorul stimulează unele fenomene şi procese, dar nu înlocuieşte experimentele sau observaţia lor directă.
Orice apel la mijloace pune în balanţă avantaje şi dezavantaje.
Avantaje: ele suplimentează explicaţiile verbale ipostaziind un suport vizibil, intuitiv, mijlocesc
elevilor o realitate greu accesibilă direct, provoacă şi susţin motivaţii cognitive, consolidează cunoştinţe,
eficientizează folosirea timpului de instruire.
Dezavantaje: predispun la o standardizare a perceperii şi interpretării realităţii, îmbie la receptarea
pasivă, uneori produc denaturări a fenomenelor etalate şi concură la formarea unor imagini artificiale despre
societate9.
8
idem
9
Rolul şi funcţiile mijloacelor de învăţământ în şcoala modernă, Instit. Pîrvulescu simona
7
 Definiţie. Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de
învăţământ , care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire în contextul
noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii , caracteristice societăţii contemporane10.
Metoda IAC valorifică următoarele operaţii didactice integrate la nivelul unei acţiuni de dirijare
euristică şi individualizată a activităţilor de predare–învăţare–evaluare :
 organizarea informaţiei conform cerinţelor programei adaptabile la capacităţile fiecărui elev
 provocarea cognitivă a studentului prin secvenţe didactice şi întrebări care vizează depistarea unor
lacune, probleme, situaţii problemă ;
 rezolvarea sarcinilor didactice prezentate anterior prin reactivarea sau obţinerea informaţiilor
necesare de la resursele informatice apelate prin intermediul calculatorului ;
 realizarea unor sinteze recapitulative după parcurgerea unor teme , module de studiu ; lecţii, grupuri
de lecţii, subcapitole, capitole, discipline şcolare ;
 asigurarea unor exerciţii suplimentare de stimulare a creativităţii elevului .

Avantajele Proiectării Sistematice a Instruirii

Prin dezvoltarea instruirii se defineşte întreg procesul de implementare a planurilor de proiectare
instruirii .
Proiectarea sistematică şi metodică a procesului de instruire este avantajoasă deoarece :

 Susţine instruirea centrată pe învăţare

 Menţine o instruire efectivă , eficientă, şi atractivă
 Susţine comunicarea şi colaborarea dintre proiectanţi , profesori , specialişti în informatic aplicată
(reţele informatice) şi utilizatori
 Facilitează difuzia şi diseminarea cunoştinţelor pedagogice de către educatorii profesionişti
 Oferă soluţii practice , posibile , şi acceptabile pentru problemele de instruire
 Faza de analiză susţine de asemenea elaborarea ulterioară a unor alte tipuri de material didactice
 Asigură că ceea ce se predă este necesar pentru realizarea obiectivelor de învăţare al studenţilor
 Facilitează o evaluare corectă şi precisă a procesului de instruire

CAP. 6. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN INSTRUIRE

10
Instruire Asistată de Calculator, IAC. Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia., Conf. univ. dr. ing. Adrian
A. Adascalitei
8
Pentru Realizarea unui Proiect de Instruire fiecare Profesor trebuie să aibă în vederec următoarele elemente :
1. Proiectul trebuie conceput în aşa fel încât să reflecte Stilul de Predare şi Interesele Profesorului .
2. Proiectul trebuie să conţină câteva forme specifice Instruirii Asistate de Calculator (IAC) , în
formatul de bază al modelelor tipice (sau combinaţii ale acestora) sau pot conţine activităţi de instruire
proprii care să utilizeze Calculatorul .
3. Proiectul poate conţine : o singură lecţie, câteva lecţii , sau un proiect mai complex cu una sau
două lecţii în detaliu şi o descriere generală pentru potenţiali utilizatori .
Între proiecte există diferenţe care depind de : anul de studii, conţinutul cursului, obiectiv, audienţă,
etc.
4. Proiectul reflectă gândirea şi eforturile profesorului în elaborarea conceptelor, activităţilor
şi ideilor . Proiectul este în mod continuu redefinit şi îmbunătăţit . Proiectarea Instruirii este în mod
cert personală fiecărui profesor, dar poate fi influenţată şi afectată de opiniile şi experienţa colegilor,
utilizatorilor şi experţilor în domeniu .

Efectuarea unei evaluări formale (explicite şi riguroase) în vederea Atestării Necesarului de

Cunoştinţe şi Deprinderi se face prin găsirea răspunsurilor la şase chestiuni :
• Care sunt obiectivele învăţării care nu au fost realizate (îndeplinite) de către studenţi într-un
program anterior sau actual de instruire . Identificarea diferenţelor dintre obiective şi rezultatel învăţării
( performanţelor ) pot fi determinate : cu ajutorul unui program riguros de testare , prin obervarea
comportamentului şi performanţelor studenţilor , sau cu ajutorul verificării şi examinăr neoficiale .
• Dacă Instruirea care se face în mod curent este efectivă şi eficientă .
• Dacă Instruirea care se face în mod curent este ne-atractivă şi ne-interesantă , şi având ca efec
negativ descreşterea motivaţiei şi concentrării studentului .
• Dacă Instruirea care se face în mod curent trebuie revizuită .
• Dacă trebuiesc adăugate noi obiective ale învăţării la programa cursului ( curriculum dinamic
adaptabil necesarului de cunoştinţe ) .
• Dacă componenţa audienţei (auditoriului) s-a modificat 11.

Avantajele utilizării activităţilor de simulare pe calculator :

 creşterea motivaţiei ;
 transfer de cunoştinţe real prin învăţare
 învăţare eficientă ;
 control asupra unor variabile multiple ;
11
Idem.
9
  prezentări dinamice ;
 controlul asupra timpului
 structura de bază a simulărilor

Avantajele Utilizării Activităţilor de Testare pe Calculator

• Înaintea Instruirii trebuie să aibă loc o pre–testare pentru : a identifica deprinderile practice pe care
le posedă studentul înainte de a începe instruirea propriu-zisă şi nivelul de competenţă (capacitatea de a
parcurge materia de studiu) ; a concentra atenţia studentului asupra importanţei subiectelor care trebuiesc
învăţate ; pentru a stabili nivelul iniţial de la care se începe asimilarea de cunoştinţe .
• Pe parcursul Instruirii se va proceda la o testare–formativă care să : evalueze progresul înregistrat
de student ; să ofere îndrumare corectivă ; să determine necesitatea acordării unor îndrumări adiţionale ; să
asigure reconcentrarea atenţiei studentului asupra rezultatelor dorite de programul de instruire .
• După terminarea Instruirii are loc o evaluare sumativă care cuprinde : testarea calitativă şi
cantitativă a învăţării de către student a materiei predate ; luarea unor decizii privind : acreditarea
cunoştinţelor acumulate de către student , continuarea la un nivel avansat a procesului de învăţare şi instruire ,
sau remedierea cunoştinţelor insuficient sau greşit accumulate şi înţelese de către student ; pregătirea
studentului pentru transferarea unor cunoştinţe assimilate în cadrul unei alte situaţii de instruire12 .
De cele mai multe ori subiectele nu sunt organizate ierarhic după importanţa noţiunilor prezentate . Ca un
dezavantaj trebuie menţionat că reţelele pot fi greu înţelese de un utilizator (student) care nu poate recunoaşte
interconexiunile dintre categoriile de informaţii ; deci aceste structuri în reţea sunt recomandate unei audienţe
avizate care posedă cunoştinţele fundamentale ale domeniului prezenta privind subiectele şi clasificarea
noţiunilor .

CAP. 7. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE INSTRUIRII ASISTATE DE CALCULATOR

Această metodă depinde nu numai de calitatea calculatorului,ci şi de condiţia pedagogică asumată la

nivelul programelor elaborate special pentru :
• Conştientizarea valorii interactive a informaţiei alese ;
• Sistematizarea rapidă aunui volum mare de informaţii ;
• Difuzarea eficientă a unor informaţii esenţiale solicitate de un număr ridicat de participanţi la actul
didactic ;

12
Idem, pag 38.
10
 • Individualizarea reală şi completă a actului învăţării,adaptabilă la ritmul fiecărui elev prin ,,asistenţă
pedagogică imediată,realizată/realizabilă de/prin calculator ;
• Stimularea capacităţii profesorului de ,,a deveni un adevărat educator :ghid şi animator,evaluator şi
îndeosebi formator preocupat de cultivarea atitudinilor superioare’’ (Văideanu, 1988).
Valoarea instruirii programate constă în faptul că,prin organizarea procesului de învăţare,
principiile didactice (al însuşirii conştiente şi active, al sistematizării şi continuităţii, al accesibilităţii şi
însuşirii temeinice a cunoştinţelor) acţionează concomitent şi în fiecare moment al activităţii elevului cu
programa,stimulînd formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale, precum şi deprinderi de muncă
independentă. De asemenea, se reduc în mod simţitor timpul necesar însuşirii cunoştinţelor şi redundanţa
inerentă procesului de transmisiune a informaţiilor de la profesor sau de la manual la elev.
În instruirea asistată de calculator rolul esenţial revine educatorului. Pe lîngă o serie de avantaje,această
modernă şi eficientă formă de învăţare are şi anumite limite :
 Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului elev-profesor şi la izolarea actului de
învăţare în contextul său psihosocial ;
 Segmentează şi atomizează prea mult materialul de învăţat;
 Duce prea mult la « tutelare » dirijînd pas cu pas activitatea mentală a subiectului şi, prin aceasta,
împiedicîndu-l să-şi dezvolte capacităţile creatoare.

Concluzii

Instruirea programată nu poate cuprinde întregul proces instructiv-educativ şi nu poate constitui o

metodă generală şi universală în pedagogie, în primul rînd din cauză că modelul cibernetic al procesului de
învăţămînt pe care se bazează îl reprezintă, ca orice model, numai din anumite puncte de vedere şi nu
cuprinde toate reacţiile elevului la perturbaţiile interne şi externe, dar şi pentru că nu toate obiectele de
învăţămînt sau disciplinele ştiinţifice pot fi programate, pentru că accentuează verbalismul (în scris) fără a
dezvolta suficient intuiţia, pentru că elevul nu are imaginea conturată a obiectului în ansamblul şi pentru că,
dificultăţile fiind fragmentate, se limitează formarea unor motivaţii superioare,spiritul critic şi gîndirea
independentă. De asemenea, instruirea programată prezintă, datorită formalizării procesului de instruire, şi
pericolul formalismului şi al standardizării cunoştinţelor.
Cu toate acestea, integrarea noilor tehnologii – dependente de capacitatea de asistenţă pedagogică a
calculatorului – în structura de acţiune specifică metodei didactice conferă activităţii elevului un caracter
reactiv şi proactiv, în raport cu informaţia vehiculată, cu timpul real de învăţare,cu valoarea formativă a
cunoştinţelor dobîndite13’’.

13
Instruirea asistată de calculator-definiţie şi caracteristici; C.Oprişor
11
 BIBLIOGRAFIE

• Lucrări de specialitate

1.Cristian Pomohaci Conf.univ.dr., Alexandru Dumitru Asist.univ.drd. - Instruire Asistată de

Calculator
2. Pîrvulescu simona Instit. , Rolul şi funcţiile mijloacelor de învăţământ în şcoala modernă,
3. Adrian A. Adascalitei Conf. univ. dr. ing, Instruire Asistată de Calculator, IAC. Proiectarea
Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia., Instruirea asistată de calculator-definiţie şi caracteristici;
C.Oprişor

• Surse electronice:

1. forum.portal.edu.ro/index.php?act
2. http://www.marketwatch.ro/articol/7128/
3. http://facultate.regielive.ro/proiecte/marketing/analiza_comparativa_a_calitatii_monitoarelor_lcd-
9471.html
4. http://www.scribd.com/doc/37644002/Monitorul-Cu-Plasma

12