Reţele Petri şi Aplicaţii

Curs 1

RPA (2020) Curs 1 1 / 49

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 2 / 49

 Informaţii curs

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 3 / 49

 Informaţii curs

Contact

Titular curs: lect. Dr. Oana Captarencu

Adresa email:otto@info.uaic.ro

Birou: C211

Pagina cursului:
http://profs.info.uaic.ro/~otto/pn.html

RPA (2020) Curs 1 4 / 49

 Informaţii curs

Evaluare

Punctaj final: 5 · T + 5 · LA
T- test scris in sesiune (notate cu o notă de la 1 la 10)
Activitate laborator (LA) - notată cu o notă de la 0 la 10:
activitatea laborator (20%)
lucrare de laborator (50%)
temă laborator (30%)
Condiţii minimale: LA ≥ 5, T ≥ 4
Punctaj final minim: 50 puncte.

RPA (2020) Curs 1 5 / 49

 Reţele Petri - introducere

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 6 / 49

 Reţele Petri - introducere

Reţele Petri

Reţele Petri: o metodă formală (matematică) folosită pentru modelarea şi

verificarea sistemelor (concurente/distribuite)

RPA (2020) Curs 1 7 / 49

 Reţele Petri - introducere

Reţele Petri

Reţele Petri: o metodă formală (matematică) folosită pentru modelarea şi

verificarea sistemelor (concurente/distribuite)
Noţiunea de sistem:
A regularly interacting or interdependent group of items forming a unified whole (Webster
Dictionary)
A combination of components that act together to perform a function not possible with
any of the individual parts (IEEE Standard Dictionary of Electrical and Electronic Terms)

RPA (2020) Curs 1 7 / 49

 Reţele Petri - introducere

Reţele Petri

Reţele Petri: o metodă formală (matematică) folosită pentru modelarea şi

verificarea sistemelor (concurente/distribuite)
Noţiunea de sistem:
A regularly interacting or interdependent group of items forming a unified whole (Webster
Dictionary)
A combination of components that act together to perform a function not possible with
any of the individual parts (IEEE Standard Dictionary of Electrical and Electronic Terms)

Sistemele:
alcătuite din componente care interacţionează
ı̂ndeplinesc o anumită funcţionalitate
evenimente şi stări
concurenţă, comunicare, sincronizare
RPA (2020) Curs 1 7 / 49
 Reţele Petri - introducere

Reţele Petri

Exemple de sisteme:
sisteme automatizate de producţie
sisteme de control al traficului (terestru,aerian)
sisteme de monitorizare şi control ı̂n industrie
reţele de comunicare
sisteme software distribuite
etc...

RPA (2020) Curs 1 8 / 49

 Reţele Petri - introducere

Modelarea şi verificarea sistemelor

Verificarea sistemelor: are drept scop verificarea unor proprietăţi

dezirabile, ı̂nca din stadiul de proiectare
Un model surprinde caracteristici esenţiale ale sistemului
Metode (formale) pentru modelarea şi verificarea sistemelor:
automate/sisteme tranziţionale
algebre de procese
logici temporale
reţele Petri
etc...

RPA (2020) Curs 1 9 / 49

 Reţele Petri - introducere

Reţele Petri

Carl Adam Petri, 1962

grafuri bipartite
reprezentare explicită stărilor şi evenimentelor dintr-un sistem
reprezentare grafică intuitivă
semantică formală
expresivitate (concurenţă, nedeterminism, comunicare,sincronizare)
existenţa metodelor de analiză a proprietăţilor
numeroase unelte software pentru editarea/verificarea proprietăţilor
reţelelor Petri

RPA (2020) Curs 1 10 / 49

 Reţele Petri - introducere

Aplicaţii

Protocoale de comunicare, reţele

Sisteme software şi hardware
Algoritmi distribuiţi
Protocoale de securitate
Sisteme/procese din domenii precum: biologie, chimie, medicină
Domeniul economic (fluxuri de lucru)
etc..

RPA (2020) Curs 1 11 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 12 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri - Definiţie

Definiţie 1
O reţea Petri este un 4-uplu N = (P, T, F, W ) astfel ı̂ncât :
1 P mulţime de locaţii, T mulţime de tranziţii, P ∩ T = ∅;
2 F ⊆ (P × T ) ∪ (T × P ) relaţia de flux;
3 W : (P × T ) ∪ (T × P ) → N funcţia pondere
(W (x, y) = 0 ddacă (x, y) 6∈ F ).

RPA (2020) Curs 1 13 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri - Definiţie

Definiţie 1
O reţea Petri este un 4-uplu N = (P, T, F, W ) astfel ı̂ncât :
1 P mulţime de locaţii, T mulţime de tranziţii, P ∩ T = ∅;
2 F ⊆ (P × T ) ∪ (T × P ) relaţia de flux;
3 W : (P × T ) ∪ (T × P ) → N funcţia pondere
(W (x, y) = 0 ddacă (x, y) 6∈ F ).

P = {p1 , p2 , p3 , p4 }
T = {t1 , t2 , t3 }
F = {(p1 , t1 ), (p2 , t1 ), (t1 , p3 ),
(p3 , t3 ), (t3 , p1 ), (t3 , p4 ), (t2 , p2 )}
W (p1 , t1 ) = 1, W (p2 , t1 ) = 2,W (t1 , p3 ) = 1
W (t1 , p3 ) = 1, W (p3 , t3 ) = 1,

W (t3 , p4 ) = 1, W (t3 , p1 ) = 1, W (t2 , p2 ) = 1

RPA (2020) Curs 1 13 / 49
 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri - Definiţie

Dacă x ∈ P ∪ T , atunci:
- Premulţimea lui x (sau mulţimea elementelor input pentru x):
•x = {y|(y, x) ∈ F };
- Postmulţimea lui x (sau mulţimea elementelor output pentru x):
x• = {y|(x, y) ∈ F } .

RPA (2020) Curs 1 14 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri - Definiţie

Dacă x ∈ P ∪ T , atunci:
- Premulţimea lui x (sau mulţimea elementelor input pentru x):
•x = {y|(y, x) ∈ F };
- Postmulţimea lui x (sau mulţimea elementelor output pentru x):
x• = {y|(x, y) ∈ F } .

Definiţie 2
O reţea este pură dacă, pentru orice x ∈ P ∪ T , •x ∩ x• = ∅.

RPA (2020) Curs 1 14 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri - Definiţie

Dacă x ∈ P ∪ T , atunci:
- Premulţimea lui x (sau mulţimea elementelor input pentru x):
•x = {y|(y, x) ∈ F };
- Postmulţimea lui x (sau mulţimea elementelor output pentru x):
x• = {y|(x, y) ∈ F } .

Definiţie 2
O reţea este pură dacă, pentru orice x ∈ P ∪ T , •x ∩ x• = ∅.

Definiţie 3
O reţea este fără elemente izolate, dacă, pentru orice x ∈ P ∪ T ,
•x ∪ x• = 6 ∅

RPA (2020) Curs 1 14 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Marcarea unei reţele Petri

Definiţie 4 (Marcare, reţele marcate)

Fie N = (P, T, F, W ) o reţea Petri. O marcare a lui N este o funcţie
M : P → N.
Fie N = (P, T, F, W ) o reţea Petri şi M0 : P → N. Atunci (N, M0 )
se numeşte reţea Petri marcată.

M = (1, 0, 0, 0)
Distribuţia punctelor ı̂n locaţiile unei reţele = marcarea reţelei (starea sistemului modelat)

RPA (2020) Curs 1 15 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Reţele Petri

Tranziţii: reprezintă acţiuni sau evenimente din sistemul modelat

Locaţiile input (pentru o tranziţie): parametri, variabile, tipuri de

resurse necesare producerii unei acţiuni, precondiţii pentru producerea
unui eveniment

Punctele din locaţii (marcarea): pot modela resurse sau valori ale
parametrilor/variabilelor reprezentate de locaţia respectivă

Ponderea unui arc input (al unei tranziţii): câte resurse de un anumit
tip sunt necesare producerii acţiunii (valoarea minimă pe care trebuie
sa o aibă o variabilă pentru ca o acţiune să se producă)

Ponderea unui arc output (al unei tranziţii): numărul de resurse de un

anumit tip rezultate prin producerea acţiunii
RPA (2020) Curs 1 16 / 49
 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu
Sistem de producţie: sistemul (SP) produce piese (P) utilizând componente (C),
furnizate de către alt sistem (SC).
Dacă SP este ”idle” (nu este implicat deja in producţia unei piese) şi există
disponibile 2 componente C, va produce piesa P (”consumând” cele 2
componente) si va trece intr-o nouă stare (SP a produs o piesă);
După ce SP a produs piesa P, va depozita piesa ı̂ntr-un buffer şi este pregătit
pentru producerea unei noi piese (”idle”);
SP2 poate furniza ı̂n orice moment câte o componentă C;

RPA (2020) Curs 1 17 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu
Sistem de producţie: sistemul (SP) produce piese (P) utilizând componente (C),
furnizate de către alt sistem (SC).
Dacă SP este ”idle” (nu este implicat deja in producţia unei piese) şi există
disponibile 2 componente C, va produce piesa P (”consumând” cele 2
componente) si va trece intr-o nouă stare (SP a produs o piesă);
După ce SP a produs piesa P, va depozita piesa ı̂ntr-un buffer şi este pregătit
pentru producerea unei noi piese (”idle”);
SP2 poate furniza ı̂n orice moment câte o componentă C;

RPA (2020) Curs 1 17 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Regula de producere a tranziţiilor

Definiţie 5
Fie N = (P, T, F, W ) o reţea Petri, M o marcare a lui N şi t ∈ T o
tranziţie a lui N .

RPA (2020) Curs 1 18 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Regula de producere a tranziţiilor

Definiţie 5
Fie N = (P, T, F, W ) o reţea Petri, M o marcare a lui N şi t ∈ T o
tranziţie a lui N .

Tranziţia t este posibilă la marcarea M (M [tiN ) dacă

W (p, t) ≤ M (p), pentru orice p ∈ •t.

RPA (2020) Curs 1 18 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Regula de producere a tranziţiilor

Definiţie 5
Fie N = (P, T, F, W ) o reţea Petri, M o marcare a lui N şi t ∈ T o
tranziţie a lui N .

Tranziţia t este posibilă la marcarea M (M [tiN ) dacă

W (p, t) ≤ M (p), pentru orice p ∈ •t.

Dacă t este posibilă la marcarea M , atunci t se poate produce,

rezultând o nouă marcare M ′ (M [tiN M ′ ), unde

M ′ (p) = M (p) − W (p, t) + W (t, p),

pentru toţi p ∈ P .
RPA (2020) Curs 1 18 / 49
 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

o tanziţie este posibilă dacă locaţiile input conţin suficiente puncte:

t1 p3 t3 p5
2 2

p1

3 2
p2 t2 p4

RPA (2020) Curs 1 19 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

o tanziţie este posibilă dacă locaţiile input conţin suficiente puncte:

t1 p3 t3 p5
2 2

p1

3 2
p2 t2 p4

RPA (2020) Curs 1 19 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

o tanziţie este posibilă dacă locaţiile input conţin suficiente puncte:

t1 p3 t3 p5
2 2

p1

3 2
p2 t2 p4

Producerea unei tranziţii modifică marcarea reţelei

RPA (2020) Curs 1 19 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu I

Model sistem de producţie:

RPA (2020) Curs 1 20 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu II

Automat care furnizează produse

C introduce
A repaus moneda
produse

A respinge moneda monezi

reincarca ofera introduse
produs

produse monezi A accepta

consumate acceptate moneda

RPA (2020) Curs 1 21 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Secvenţe de apariţie a tranziţiilor

Extinderea regulii de producere a unei tranziţii la secvenţe de tranziţii

Fie secvenţa u ∈ T ∗ , t ∈ T şi marcarea M .
secvenţa vidă de tranziţii ǫ este secvenţă de tranziţii posibilă la M şi
M [ǫiM ;
dacă u este secvenţă de tranziţii posibilă la M , M [uiM ′ şi M ′ [tiM ′′ ,
atunci ut este secvenţă de tranziţii posibilă la M şi M [utiM ′′ .

RPA (2020) Curs 1 22 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Secvenţe de apariţie a tranziţiilor

Extinderea regulii de producere a unei tranziţii la secvenţe de tranziţii

Fie secvenţa u ∈ T ∗ , t ∈ T şi marcarea M .
secvenţa vidă de tranziţii ǫ este secvenţă de tranziţii posibilă la M şi
M [ǫiM ;
dacă u este secvenţă de tranziţii posibilă la M , M [uiM ′ şi M ′ [tiM ′′ ,
atunci ut este secvenţă de tranziţii posibilă la M şi M [utiM ′′ .

Dacă σ ∈ T ∗ şi M [σi, σ se mai numeşte secvenţă de apariţie

(posibilă) din M .
Dacă există σ ∈ T ∗ astfel ı̂ncât M [σiM ′ , se mai notează M [∗iM ′

RPA (2020) Curs 1 22 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Notaţii

Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată . Se definesc următoarele funcţii:

t− : P → N, t− (p) = W (p, t), ∀p ∈ P
t+ : P → N, t+ (p) = W (t, p), ∀p ∈ P
∆t : P → Z, ∆t(p) = W (t, p) − W (p, t)

Dacă σ ∈ T ∗ este o secvenţă de tranziţii, se defineşte ∆σ : P → Z:

Dacă σ = ǫ, atunci ∆σ este funcţia identic 0.
P
Dacă σ = t1 , . . . , tn , atunci ∆σ = ni=1 ∆ti .

RPA (2020) Curs 1 23 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Secvenţe de apariţie
p2

t− − −
1 (p1 ) = 2, t1 (p2 ) = 1, t1 (p3 ) = 0
3
p1
t+ + +
1 (p1 ) = 1, t1 (p2 ) = 3, t1 (p3 ) = 1
p3

2
∆t1 (p1 ) = −1, ∆t1 (p2 ) = 2, ∆t1 (p3 ) = 1
t1

RPA (2020) Curs 1 24 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Secvenţe de apariţie
p2

t− − −
1 (p1 ) = 2, t1 (p2 ) = 1, t1 (p3 ) = 0
3
p1
t+ + +
1 (p1 ) = 1, t1 (p2 ) = 3, t1 (p3 ) = 1
p3

2
∆t1 (p1 ) = −1, ∆t1 (p2 ) = 2, ∆t1 (p3 ) = 1
t1

Propoziţie 1
Fie t o tranziţie, σ ∈ T ∗ şi M, M ′ marcări.
Dacă M [tiM ′ , atunci M ′ = M + ∆t.
Dacă M [σiM ′ , atunci M ′ = M + ∆σ

RPA (2020) Curs 1 24 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Marcări accesibile

Definiţie 6
Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată. O marcare M ′ este accesibilă din
marcarea M , dacă există o secvenţă finită de apariţie σ astfel ı̂ncât:
M [σiM ′ .

RPA (2020) Curs 1 25 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Marcări accesibile

Definiţie 6
Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată. O marcare M ′ este accesibilă din
marcarea M , dacă există o secvenţă finită de apariţie σ astfel ı̂ncât:
M [σiM ′ .

Mulţimea marcărilor accesibile dintr-o marcare M , ı̂n γ, se notează

[M iγ

RPA (2020) Curs 1 25 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Marcări accesibile

Definiţie 6
Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată. O marcare M ′ este accesibilă din
marcarea M , dacă există o secvenţă finită de apariţie σ astfel ı̂ncât:
M [σiM ′ .

Mulţimea marcărilor accesibile dintr-o marcare M , ı̂n γ, se notează

[M iγ

Definiţie 7
Marcarea M este accesibilă ı̂n γ, dacă M este accesibilă din marcarea
iniţială M0 .

RPA (2020) Curs 1 25 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Marcări accesibile

Definiţie 6
Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată. O marcare M ′ este accesibilă din
marcarea M , dacă există o secvenţă finită de apariţie σ astfel ı̂ncât:
M [σiM ′ .

Mulţimea marcărilor accesibile dintr-o marcare M , ı̂n γ, se notează

[M iγ

Definiţie 7
Marcarea M este accesibilă ı̂n γ, dacă M este accesibilă din marcarea
iniţială M0 .

Mulţimea marcărilor accesibile ı̂n γ se notează [M0 iγ

RPA (2020) Curs 1 25 / 49
 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Propoziţie 2
Fie M o marcare şi σ o secvenţă finită de apariţie, astfel ı̂ncât M [σiM ′ .
Dacă σ ′ este o secvenţă de apariţie (finită sau infinită) posibilă la
marcarea M ′ , atunci σσ ′ este secvenţă de apariţie posibilă la M .

RPA (2020) Curs 1 26 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Propoziţie 2
Fie M o marcare şi σ o secvenţă finită de apariţie, astfel ı̂ncât M [σiM ′ .
Dacă σ ′ este o secvenţă de apariţie (finită sau infinită) posibilă la
marcarea M ′ , atunci σσ ′ este secvenţă de apariţie posibilă la M .

Propoziţie 3
O secvenţă infinită de apariţie σ este posibilă la o marcare M ddacă orice
prefix finit al lui σ este posibil la M .

RPA (2020) Curs 1 26 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Propoziţie 4
Fie M , M ′ şi L marcări, σ ∈ T ∗ o secvenţă de tranziţii, posibilă la M .
Dacă σ finită şi M [σiM ′ , atunci (M + L)[σi(M ′ + L).
Dacă σ infinită şi M [σi, atunci (M + L)[σi
Demonstraţie:
σ finită: inducţie după |σ| = n.
σ infinită: se arată că orice prefix finit al lui σ este posibil la M + L.

M = (2, 1, 1, 0)[t1 t2 i(1, 0, 1, 2) = M ′

(3, 2, 2, 0)[t1 t2 i?
RPA (2020) Curs 1 27 / 49
 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Definiţie 8
Fie M şi M ′ două marcări.
M ≥ M ′ ddacă M (p) ≥ M ′ (p), ∀p ∈ P .
M > M ′ ddacă M ≥ M ′ şi ∃p ∈ P : M (p) > M ′ (p).

RPA (2020) Curs 1 28 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Definiţie 8
Fie M şi M ′ două marcări.
M ≥ M ′ ddacă M (p) ≥ M ′ (p), ∀p ∈ P .
M > M ′ ddacă M ≥ M ′ şi ∃p ∈ P : M (p) > M ′ (p).

Propoziţie 5

Fie M şi M ′ două marcări astfel ı̂ncât M ′ ≥ M . Atunci orice secvenţă de

tranziţii posibilă la marcarea M este posibilă şi la marcarea M ′ .

RPA (2020) Curs 1 28 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Proprietăţi pentru secvenţe de apariţie

Notaţie
Dacă σ ∈ T ∗ şi U ⊆ T , σ|U este secvenţa de tranziţii obţinută din σ,
păstrând doar acele tranziţii care sunt ı̂n U

Lema 3.1

Fie N o reţea oarecare, U, V ⊆ T astfel ı̂ncât V • ∩ • U = ∅. Dacă

σ ∈ (U ∪ V )∗ astfel ı̂ncât M [σiM ′ , atunci M [σ|U σ|V iM ′ .

RPA (2020) Curs 1 29 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

p1 t1

p2 p3 p4 t4 p5
t2 t3
2

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

p1 t1

p2 p3 p4 t4 p5
t2 t3
2

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

p1 t1

p2 p3 p4 t4 p5
t2 t3
2

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

p1 t1

p2 p3 p4 t4 p5
t2 t3
2

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

p1 t1

p2 p3 p4 t4 p5
t2 t3
2

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Definiţia reţelelor Petri

Exemplu

U = {t1 , t2 }, V = {t3 , t4 } M = (0, 1, 0, 1, 0)

σ = t2 t4 t3 t1 t4
M = (1, 0, 1, 0)[t2 t4 t3 t1 t4 i(0, 0, 2, 0, 2) = M ′
M [t2 t1 t4 t3 t4 iM ′

RPA (2020) Curs 1 30 / 49

 Proprietăţi comportamentale

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 31 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietatea de mărginire

Definiţie 9 (mărginire)
Fie γ = (M, M0 ) o reţea Petri marcată.
O locaţie p este mărginită dacă:

(∃ n ∈ N)(∀M ∈ [M0 i)( M (p) ≤ n)

RPA (2020) Curs 1 32 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietatea de mărginire

Definiţie 9 (mărginire)
Fie γ = (M, M0 ) o reţea Petri marcată.
O locaţie p este mărginită dacă:

(∃ n ∈ N)(∀M ∈ [M0 i)( M (p) ≤ n)

Reţeaua marcată γ este mărginită dacă orice locaţie p ∈ P este

mărginită.

RPA (2020) Curs 1 32 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Mărginire-exemple

p1 t1

t2 p2

RPA (2020) Curs 1 33 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Mărginire-exemple

p1 t1

reţeaua este mărginită: M (p) ≤ 1, ∀p ∈ P

t2 p2

RPA (2020) Curs 1 33 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Mărginire-exemple

p1 t1

reţeaua este mărginită: M (p) ≤ 1, ∀p ∈ P

t2 p2

p1

t2 t1 p2

p3

RPA (2020) Curs 1 33 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Mărginire-exemple

p1 t1

reţeaua este mărginită: M (p) ≤ 1, ∀p ∈ P

t2 p2

p1

reţeaua este nemărginită:

t2 t1 p2 p2 poate conţine o infinitate de puncte!

p3

RPA (2020) Curs 1 33 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietăţi

Propoziţie 6
O reţea Petri marcată γ = (N, M0 ) este mărginită ddacă mulţimea [M0 i
este finită.

RPA (2020) Curs 1 34 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietăţi

Propoziţie 6
O reţea Petri marcată γ = (N, M0 ) este mărginită ddacă mulţimea [M0 i
este finită.

(=⇒) Fie n astfel ı̂ncât (∀M ∈ [M0 i)(∀p ∈ P )(M (p) ≤ n). Numărul maxim de marcări este
(n + 1)|P | .

(⇐=) Se consideră n = max{M (p)|M ∈ [M0 i, p ∈ P }.

RPA (2020) Curs 1 34 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietăţi

Propoziţie 6
O reţea Petri marcată γ = (N, M0 ) este mărginită ddacă mulţimea [M0 i
este finită.

Propoziţie 7
Dacă γ = (N, M0 ) este mărginită, nu există două marcări M1 , M2 ∈ [M0 i
astfel ı̂ncât M1 [∗iM2 şi M2 > M1 .

RPA (2020) Curs 1 34 / 49

 Proprietăţi comportamentale Mărginire

Proprietăţi

Propoziţie 6
O reţea Petri marcată γ = (N, M0 ) este mărginită ddacă mulţimea [M0 i
este finită.

Propoziţie 7
Dacă γ = (N, M0 ) este mărginită, nu există două marcări M1 , M2 ∈ [M0 i
astfel ı̂ncât M1 [∗iM2 şi M2 > M1 .

Dacă M1 [σiM2 şi M2 > M1 =⇒ M2 [σiM3 (prop. 5) şi M3 > M2 . Deci M3 [σiM4 ,
M4 > M3 , etc.

RPA (2020) Curs 1 34 / 49

 Proprietăţi comportamentale Pseudo-viabilitate

Definiţie pseudo-viabilitate

Definiţie 10 (pseudo-viabilitate)
Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată.
O tranziţie t ∈ T este pseudo-viabilă din marcarea M , dacă există o
marcare M ′ ∈ [M i astfel ı̂ncât M ′ [ti.

O tranziţie t ∈ T este pseudo-viabilă dacă este pseudo-vaibilă din M0

(există o marcare accesibilă M ∈ [M0 i astfel ı̂ncât M [ti). O tranziţie
care nu este pseudo-viabilă se numeşte moartă.

Reţeaua marcată γ este pseudo-viabilă dacă toate tranziţiile sale sunt

pseudo-viabile.

RPA (2020) Curs 1 35 / 49

 Proprietăţi comportamentale Pseudo-viabilitate

Exemple

RPA (2020) Curs 1 36 / 49

 Proprietăţi comportamentale Pseudo-viabilitate

Exemple

t1 este tranziţie moartă

t2 pseudo-viabilă
t3 este tranziţie moartă
t4 pseudo-viabilă

RPA (2020) Curs 1 36 / 49

 Proprietăţi comportamentale Blocaje

Proprietăţi: blocaje

Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată.

Definiţie 11 (blocaje)
O marcare M a reţelei marcate γ este moartă dacă nu există o
tranziţie t ∈ T astfel ı̂ncât M [ti.

Reţeaua γ este fără blocaje, dacă nu există marcări accesibile moarte.

RPA (2020) Curs 1 37 / 49

 Proprietăţi comportamentale Blocaje

Exemple

RPA (2020) Curs 1 38 / 49

 Proprietăţi comportamentale Blocaje

Exemple

Marcarea (0,0,0,0,1) este moartă, deci reţeaua are blocaje.

RPA (2020) Curs 1 38 / 49

 Proprietăţi comportamentale Viabilitate

Proprietăţi: viabilitate

Definiţie 12 (viabilitate)
Fie N = (P, T, F, W ) o reţea de tip Petri şi γ = (N, M0 ) o reţea Petri
marcată.

O tranziţie t ∈ T este viabilă dacă ∀M ∈ [M0 i, t este pseudo-viabilă

din M (∃M ′ ∈ [M i astfel ı̂ncât M ′ [ti).

Reţeaua marcată γ este viabilă dacă orice tranziţie t ∈ T este viabilă.

RPA (2020) Curs 1 39 / 49

 Proprietăţi comportamentale Viabilitate

Exemple

p1 t1 p2

t3 p3 t2

Reţea pseudo-viabilă, viabilă si fără blocaje.

RPA (2020) Curs 1 40 / 49

 Proprietăţi comportamentale Viabilitate

Exemplu

RPA (2020) Curs 1 41 / 49

 Proprietăţi comportamentale Viabilitate

Exemplu

t1 ,t2 ,t3 : nu sunt viabile

t4 ,t5 : viabile
reţeaua este pseudo-viabilă

RPA (2020) Curs 1 41 / 49

 Proprietăţi comportamentale Reversibilitate

Marcări acasă

Definiţie 13
Fie γ = (N, M0 ) o reţea marcată şi H marcare a sa. H este marcare
acasă dacă pentru orice M ∈ [M0 i, H ∈ [M i.

RPA (2020) Curs 1 42 / 49

 Proprietăţi comportamentale Reversibilitate

Marcări acasă

Definiţie 13
Fie γ = (N, M0 ) o reţea marcată şi H marcare a sa. H este marcare
acasă dacă pentru orice M ∈ [M0 i, H ∈ [M i.

M = (0, 0, 1, 0) marcare acasă

RPA (2020) Curs 1 42 / 49

 Proprietăţi comportamentale Reversibilitate

Reversibilitate

Definiţie 14
Reţeaua marcată γ este reversibilă dacă marcarea sa iniţială este marcare
acasă.

RPA (2020) Curs 1 43 / 49

 Proprietăţi comportamentale Reversibilitate

Reversibilitate

Definiţie 14
Reţeaua marcată γ este reversibilă dacă marcarea sa iniţială este marcare
acasă.

RPA (2020) Curs 1 43 / 49

 Proprietăţi comportamentale Reversibilitate

Reversibilitate

Definiţie 14
Reţeaua marcată γ este reversibilă dacă marcarea sa iniţială este marcare
acasă.

p1 t1 p2

t3 p3 t2

Propoziţie 8
O reţea este reversibilă ddacă orice marcare accesibilă este marcare acasă.
RPA (2020) Curs 1 43 / 49
 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Structura cursului

1 Informaţii curs

2 Reţele Petri - introducere

3 Definiţia reţelelor Petri

4 Proprietăţi comportamentale
Mărginire
Pseudo-viabilitate
Blocaje
Viabilitate
Reversibilitate

5 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

RPA (2020) Curs 1 44 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Proprietăţi ı̂n reţele viabile

Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată.

Propoziţie 9
Orice reţea marcată viabilă este şi pseudo-viabilă.

RPA (2020) Curs 1 45 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Proprietăţi ı̂n reţele viabile

Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată.

Propoziţie 9
Orice reţea marcată viabilă este şi pseudo-viabilă.

Propoziţie 10
Orice reţea marcată viabilă, având cel puţin o tranziţie, este fără blocaje.

RPA (2020) Curs 1 45 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Proprietăţi ı̂n reţele viabile

Fie γ = (N, M0 ) o reţea Petri marcată.

Propoziţie 9
Orice reţea marcată viabilă este şi pseudo-viabilă.

Propoziţie 10
Orice reţea marcată viabilă, având cel puţin o tranziţie, este fără blocaje.

Propoziţie 11
Dacă o reţea fără locaţii izolate este viabilă, atunci orice locaţie poate fi
marcată, din orice marcare accesibilă.

RPA (2020) Curs 1 45 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

reţea pseudoviabilă, fără blocaje

nu este viabilă

RPA (2020) Curs 1 46 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Proprietăţi ı̂n reţele reversibile

Propoziţie 12
O reţea marcată reversibilă este viabilă ddacă este pseudo-viabilă.

RPA (2020) Curs 1 47 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Proprietăţi ı̂n reţele reversibile

Propoziţie 12
O reţea marcată reversibilă este viabilă ddacă este pseudo-viabilă.

Propoziţie 13
O reţea marcată reversibilă este fără blocaje.

RPA (2020) Curs 1 47 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Exemplu

p1

t2 t1 p2

p3

Reţea viabilă, care nu este reversibilă:

(1, 0, 0, )[t1 i(0, 1, 1)[t2 i(1, 1, 0)[t3 i.

Marcarea iniţială (1, 0, 0) nu este accesibilă din (1, 1, 0).

RPA (2020) Curs 1 48 / 49

 Legătura dintre proprietăţi ı̂n reţele Petri

Exemplu

reţea fără blocaje, nu este reversibilă

RPA (2020) Curs 1 49 / 49