Sunteți pe pagina 1din 27

Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE

FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S
I
L ISTORICUL
V
I UNIUNII EUROPENE
A

T
Ă
B
U Lect. univ. dr. Silvia Maria TĂBUȘCĂ
Ș
C
Ă

Universitatea Româno-Americană,
Ianuarie, 2019
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Uniunea Europeană (UE) este o familie de țări europene


S democratice, promovand împreună pacea si prosperitatea.
I
L
V Nu este un stat menit să le înlocuiască pe cele deja existente, dar
I reprezintă un compromis mai mare de suveranitate decât orice
A altă organizație internațională.
T UE este unică; Statele membre au înființat instituții comune cărora
Ă le-au delegat o parte din suveranitatea lor, astfel încât deciziile
B asupra unor probleme de interes comun să poată fi adoptate în
U mod democratic la nivel european.
Ș
C Această punere în comun a suveranității este numita
Ă „integrare europeană„.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT
Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Valori comune: libertate, democrație, respectarea


S drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a
I statului de drept.
L
V Libertatea = lipsa constrangerilor (4 componente:
I libertatea launtrica – de constiinta, libertatea de exprimare,
A
libertatea de a-ti alege stilul de viata, libertatea de asociere
T liber consimtita).
Ă
B
Libertatea nu este absoluta (precum dreptul la viata,
U interzicerea torturii etc), ci ea este determinata de raportul
Ș dintre individ si societate si se poate exercita atata timp
C cat acea libertate nu aduce atingere demnitatii altor
Ă
persoane (ex. purtarea unui costum de baia la plaja este o
libertate de a alege, insa aceeasi tinuta la cursuri adduce
atingere demnitatii altora)
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT
Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Democratia = puterea poporului (exercitata prin vot


S universal si suveranitatea natiunii – vointa poporului este
I lege pentru institutiile statului, + respectarea drepturilor
L
omului, a pluripartidismului si a separatiei puterilor in stat).
V
I Autoritatea statului intr-o democratie reprezinta puterea
A
legitima a acestuia de a implementa vointa poporului in
T viata privata si publica a acelei natiuni.
Ă
B
Atunci cand autoritatea statului nu reflecta vointa
U poporului, ci pe cea a unei persoane sau a unui grup de
Ș persoane, regimul de guvernare nu este unul democratic ci
C unul totalitar sau autoritar.
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Respectarea drepturilor omului = protejarea integritatii


fizice si psihice, precum si garantarea demnitatii
S
I oricarei persoane aflate pe teritoriul unui stat.
L
Drepturile omului sunt:
V
I • universale deoarece au ca fundament demnitatea
A
fiecărei fiinţe umane, indiferent de rasă, culoare, sex,
T origine etnică sau socială, religie, limbă, naţionalitate,
Ă vârstă sau oricare altă situaţie;
B
U • inalienabile astfel încât nicio fiinţă umană nu poate fi
Ș privată niciodată de drepturile sale;
C
Ă • indivizibile şi interdependente - ele depind unele de altele
şi nu pot fi exercitate izolat; încălcarea unui drept
afectează exercitarea altor drepturi fundamentale.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

Respectarea statului de drept = puterea/interventia


statului este determinata de nevoia asigurarii ordinii
S
I sociale.
L
V
I Reprezinta echilibru intre stat si suprematia absoluta a legii,
A
realizata prin:
T • aplicarea egala a legii in raport cu toti cetatenii;
Ă
B • respectarea drepturilor omului in mod nediscriminatoriu;
U
Ș • separatia si echilibrul puterilor in stat.
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

UE reprezinta cel mai mare organism economic din lume.


S
I O construcție unică - statele membre în mod voluntar
L cedeze suveranitatea națională în multe domenii pentru a
V efectua politici și o guvernare comune.
I
A UE nu este un super-stat care înlocuieste statele existente,
și nici nu este o simpla organizație de cooperare
T internațională.
Ă
B UE ofera cea mai mare si mai deschisa piața in plan
U mondial pentru bunuri și produse provenite din țările în curs
Ș
C de dezvoltare.
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CE ESTE UNIUNEA EUROPEANĂ?

28 state membre
S
I
L Peste 500 milioane – populația combinată a statelor membre ale
V UE
I
A
Peste 7 % populatia mondiala.
T
Ă
B
U 30% din PIB-ul mondial.
Ș
C
Ă 55 % din asistența oficială pentru dezvoltare la nivel mondial.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

ISTORIC
De la zona de liber schimb:
• eliminarea tarifelor pentru bunuri și servicii în interiorul regiunii.
S
I
L Via uniunii vamale:
V • un acord de liber schimb cu un tarif vamal extern comun
I (CEE).
A Catre o piața unică / Uniunea economică:
T • eliminarea tuturor barierelor tarifare și netarifare;
Ă • libertatea circulatiei de bunuri, servicii, forței de muncă și de
B capital;
U • „Armonizarea“ legislatiei in pla european;
Ș • moneda comună (euro).
C
Ă
Cu scopul unei uniuni politice?
Instituții politice comune / Constituție.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

ISTORIC

Rădăcinile istorice ale Uniunii Europene se află în


S
I contextul celui de- Al Doilea Razboi Mondial.
L
V Ideea integrarii europene era concepută pentru a
I preveni un conflict care sa distruga uman si economic
A Europa.
T Ideea a fost propusa de ministrul de externe francez -
Ă
B Robert Schuman, într-un discurs ce a avut loc pe 9
U mai, 1950. Această dată, „ziua de naștere“ a ceea ce
Ș
este acum Uniunea Europeană, este sărbătorită ca
C
Ă Ziua UE.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

ISTORIC
Fazele extinderii:
• Inițial, Comunitatea Economică Europeană (CEE) a constat
S
in șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și
I
Țările de Jos (1958)
L
V Comunitățile Europene – institutii comune (CE) (1967)
I • Danemarca, Irlanda și Regatul Unit au aderat în 1973
A • Grecia în 1981
• Spania și Portugalia în 1986
T
Ă Bazele UE după 1992 (Tratatul de la Maastricht)
B • Austria, Finlanda și Suedia în 1995
U • Cea mai mare extindere a avut loc cu 10 noi țări din fostul
Ș bloc comunist care au aderat la 9 mai 2004
C • România și Bulgaria în 2007
Ă
• Croația în 2013.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

ISTORIC

S
I
L
V
I
A

T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

ISTORIC
Phases of growth:
S
I • State candidate: Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a
L Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia;
V
I • State potențial candidate: Albania, Bosnia și Herțegovina,
A Kosovo (conform Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al
ONU).
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CECO – COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ȘI


OTELULUI

S • Pe baza unui plan al


I ministrului francez de externe -
L Robert Schuman (sustinut de
V cancelarul german Adenauer)
I • Șase țări fondatoare -
A Belgia, Republica Federală
Germania, Franța, Italia,
T Luxemburg și Olanda - au
Ă semnat un tratat pentru a
B În urma celui de-al doilea coopera in domeniul industriei
U război mondial, se dorea grele (cărbune și oțel) “pentru a
Ș asigurarea pacii între națiunile face războiul, nu doar de
C învingătoare și cele învinse din neconceput, dar si practic
Ă imposibil”.
Europa și să le aducă
împreună ca egali, în cadrul
unor instituții comune.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

SCURT ISTORIC - CECO

S • Fondată în 1951 (Tratatul de


I la Paris) de către 6 țări
L
V • Scopul a fost de a reduce
I potențialul de conflict între
A statele membre prin punerea în
comun a resurselor vitale
T razboiului
Ă
B
• Precursoare a CEE, CE și UE
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

CEE - Comunitatea Economică Europeană

S • Cele șase țări fondatoare si-


I au extins cooperarea in alte
L sectoare economice, creand
V CEE - Comunitatea Economică
I Europeană sau o „piață
A comună”

T • Ca urmare, persoanele,
Ă
Semnarea Tratatului de la Roma bunurile, serviciile și capitalurile
B se pot misca liber în Uniune.
U 1960: Politica agricolă comună.
Ș
C • EURATOM: cercetarea în domeniul energiei nucleare.
Ă • Marea Britanie a ramas in afara constructiei
europene si a format AELS-Asociația Europeană a
Liberului Schimb.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A

T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S UE de la Paris la Maastricht
I Istoria, structura şi tratatele Uniunii Europene
L
V 1952 1958 1967 1993 1999 2003 ?

I Comunităţile
Europene:
A CECO, Uniunea Europeană (UE)
CEE,
T Euratom
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)
Ă
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom)
B Comunitatea Economică
U Europeană (CEE)
Comunitatea Europeană (CE)
Ș
Justiţie şi
C afaceri Cooperarea
Ă interne poliţienească şi
(JAI) judiciară în materie
penală (CPJMP)
Politica externă şi de securitate
comună (PESC)
Tratatul de Tratatele de Tratatul de Tratatul de Tratatul de
Tratatul de Constituţia
la la la la la
fuziune Europeană
Paris Roma Maastricht Amsterdam Nisa
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A

T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A

T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
Facultatea de Informatică Managerială Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I
L
V
I
A
Universitatea Romano-Americana
FACULTATEA DE DREPT
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I TUE:
L
V •Negociat în decembrie 1991 la Maastricht și semnat în februarie
I 1992; a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993;
A •Modifică Tratatul CE și Tratatul EURATOM;

T •Nu este „actul constitutiv„ al UE, ci pune bazele acesteia pe cei


Ă 3 piloni;
B •Reprezintă un prim pas pe calea adoptării unei „constituţii„
U definitive a UE, care ulterior va înlocui toate tratatele europene
Ș (Tratatul de la Lisabona- 2009);
C
Ă •Uniunea Europeană nu înlocuieşte pana la Tratatul de la
Lisabona vechile Comunităţi Europene, ci le reuneşte sub un
numitor comun, acela al unei noi “politici şi forme de colaborare” -
cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitățile, PESC și CPJMP.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I
L
V
I
A

T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Uniunea economica și monetară – moneda unică.
I •PESC - Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost
A înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă şi de
Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al
T UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre.
Ă Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un
B vot în unanimitate.
U
Ș •Colaborarea în domeniul politicii interne şi juridice: Pentru o
C mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat
Ă Oficiul European de Poliţie Europol, cu sediul la Haga.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I Cetățenia UE nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o
A completează. Aceasta este deținută de orice persoană care are
cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Ea conferă:
T
Ă 1. Drepturi politice:
B ➢dreptul de a vota și candida la alegerile europene și locale;
U
Ș ➢acces la documentele guvernamentale europene in limbile
C oficiale UE;
Ă ➢Dreptul de petiționare a PE și a Ombudsman-ului European.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I 2. Dreptul la liberă circulație:
A
➢dreptul de liberă circulație, ședere, sejur, educație pe teritoriul
T Uniunii și dreptul de a lucra în orice poziție;
Ă ➢dreptul de a nu fi discriminat pe motive de naționalitate.
B
U
Ș 3. Dreptul la protecție consulară: dreptul la protecție din partea
C autorităților consulare a altor state membre, atunci când într-un
Ă stat non-UE nu există autoritate diplomatică a statului
cetățeanului european.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9

S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I Democratizarea UE are la bază procedura co-deciziei care
A permite Parlamentului European în anumite domenii să aibă
aceleaşi drepturi ca şi Consiliul de Miniştri (UE).
T
Ă În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului
B Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a
U intereselor tuturor regiunilor europene după modelul Comitetului
Ș Economic și Social care fusese înfiinţat în 1957, ca for de
C discuţie pe marginea aspectelor legate de piaţa unică. CES le
Ă oferă grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori,
fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu
propunerile legislative ale UE.

S-ar putea să vă placă și