Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S
I
L ISTORICUL
V
I UNIUNII EUROPENE
A
T
Ă
B
U Lect. univ. dr. Silvia Maria TĂBUȘCĂ
Ș
C
Ă
Universitatea Româno-Americană,
Ianuarie, 2019
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
28 state membre
S
I
L Peste 500 milioane – populația combinată a statelor membre ale
V UE
I
A
Peste 7 % populatia mondiala.
T
Ă
B
U 30% din PIB-ul mondial.
Ș
C
Ă 55 % din asistența oficială pentru dezvoltare la nivel mondial.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
ISTORIC
De la zona de liber schimb:
• eliminarea tarifelor pentru bunuri și servicii în interiorul regiunii.
S
I
L Via uniunii vamale:
V • un acord de liber schimb cu un tarif vamal extern comun
I (CEE).
A Catre o piața unică / Uniunea economică:
T • eliminarea tuturor barierelor tarifare și netarifare;
Ă • libertatea circulatiei de bunuri, servicii, forței de muncă și de
B capital;
U • „Armonizarea“ legislatiei in pla european;
Ș • moneda comună (euro).
C
Ă
Cu scopul unei uniuni politice?
Instituții politice comune / Constituție.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
ISTORIC
ISTORIC
Fazele extinderii:
• Inițial, Comunitatea Economică Europeană (CEE) a constat
S
in șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și
I
Țările de Jos (1958)
L
V Comunitățile Europene – institutii comune (CE) (1967)
I • Danemarca, Irlanda și Regatul Unit au aderat în 1973
A • Grecia în 1981
• Spania și Portugalia în 1986
T
Ă Bazele UE după 1992 (Tratatul de la Maastricht)
B • Austria, Finlanda și Suedia în 1995
U • Cea mai mare extindere a avut loc cu 10 noi țări din fostul
Ș bloc comunist care au aderat la 9 mai 2004
C • România și Bulgaria în 2007
Ă
• Croația în 2013.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
ISTORIC
S
I
L
V
I
A
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
ISTORIC
Phases of growth:
S
I • State candidate: Islanda, Fosta Republică Iugoslavă a
L Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia;
V
I • State potențial candidate: Albania, Bosnia și Herțegovina,
A Kosovo (conform Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al
ONU).
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
T • Ca urmare, persoanele,
Ă
Semnarea Tratatului de la Roma bunurile, serviciile și capitalurile
B se pot misca liber în Uniune.
U 1960: Politica agricolă comună.
Ș
C • EURATOM: cercetarea în domeniul energiei nucleare.
Ă • Marea Britanie a ramas in afara constructiei
europene si a format AELS-Asociația Europeană a
Liberului Schimb.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S UE de la Paris la Maastricht
I Istoria, structura şi tratatele Uniunii Europene
L
V 1952 1958 1967 1993 1999 2003 ?
I Comunităţile
Europene:
A CECO, Uniunea Europeană (UE)
CEE,
T Euratom
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)
Ă
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom)
B Comunitatea Economică
U Europeană (CEE)
Comunitatea Europeană (CE)
Ș
Justiţie şi
C afaceri Cooperarea
Ă interne poliţienească şi
(JAI) judiciară în materie
penală (CPJMP)
Politica externă şi de securitate
comună (PESC)
Tratatul de Tratatele de Tratatul de Tratatul de Tratatul de
Tratatul de Constituţia
la la la la la
fuziune Europeană
Paris Roma Maastricht Amsterdam Nisa
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S UE de la Paris la Maastricht
I
L
V
I
A
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
Facultatea de Informatică Managerială Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I
L
V
I
A
Universitatea Romano-Americana
FACULTATEA DE DREPT
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I TUE:
L
V •Negociat în decembrie 1991 la Maastricht și semnat în februarie
I 1992; a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993;
A •Modifică Tratatul CE și Tratatul EURATOM;
S Tratatul UE de la Maastricht
I
L
V
I
A
T
Ă
B
U
Ș
C
Ă
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Uniunea economica și monetară – moneda unică.
I •PESC - Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost
A înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă şi de
Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al
T UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre.
Ă Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un
B vot în unanimitate.
U
Ș •Colaborarea în domeniul politicii interne şi juridice: Pentru o
C mai bună coordonare a colaborării poliţieneşti a fost înfiinţat
Ă Oficiul European de Poliţie Europol, cu sediul la Haga.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I Cetățenia UE nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ci o
A completează. Aceasta este deținută de orice persoană care are
cetăţenia unuia din statele membre ale UE. Ea conferă:
T
Ă 1. Drepturi politice:
B ➢dreptul de a vota și candida la alegerile europene și locale;
U
Ș ➢acces la documentele guvernamentale europene in limbile
C oficiale UE;
Ă ➢Dreptul de petiționare a PE și a Ombudsman-ului European.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I 2. Dreptul la liberă circulație:
A
➢dreptul de liberă circulație, ședere, sejur, educație pe teritoriul
T Uniunii și dreptul de a lucra în orice poziție;
Ă ➢dreptul de a nu fi discriminat pe motive de naționalitate.
B
U
Ș 3. Dreptul la protecție consulară: dreptul la protecție din partea
C autorităților consulare a altor state membre, atunci când într-un
Ă stat non-UE nu există autoritate diplomatică a statului
cetățeanului european.
Universitatea Romano-Americana ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE
FACULTATEA DE DREPT Cursul 9
S Tratatul UE de la Maastricht
I Conținutul TUE:
L
V •Cetățenia europeană și procesul de democratizare:
I Democratizarea UE are la bază procedura co-deciziei care
A permite Parlamentului European în anumite domenii să aibă
aceleaşi drepturi ca şi Consiliul de Miniştri (UE).
T
Ă În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului
B Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a
U intereselor tuturor regiunilor europene după modelul Comitetului
Ș Economic și Social care fusese înfiinţat în 1957, ca for de
C discuţie pe marginea aspectelor legate de piaţa unică. CES le
Ă oferă grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori,
fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu
propunerile legislative ale UE.