3.cap 1 Stabilitate-Flotabilitate

Experiment și Simulare în Teoria și Construcția
Navei
CAPITOLUL I
FLOTABILITATEA SI STABILITATEA NAVEI PETROLIER
1.1.DESCRIEREA TEHNICĂ A NAVEI
Tipul navei
Nava prezentată în acest capitol este o navă de tip petrolier (VLCC) și a fost livrată
de către compania constructoare Samsung Heavy Industries, Korea către compania
Bernhard Schulte Ship management (Cyprus) Ltd în anul 1999.
Figura 1.1. Nava Hakaisan
Datele tehnice ale navei

Clasa NKK, NS*, MNS*, MO, CSR, Tanker, Oils-
Flashpoint on and below 60C, PSPC-WBT, ESP
Lungimea maximă LOA -334.00 m
Lungimea între peependiculare Lpp -321.00 m
1
Navei
Lățimea B -58.00 m
Pescaj maxim D -22.524 m
Deadweight DWT -306397 MT
Tonaj brut G.T. -160216 MT
Tonaj net N.T -105889 MT
Deplasament D - 314064 MT
Data punerii chilei 12 Aprilie 1999
Data lansării 25 Iulie 1999
Data livrării 02 Decembrie 1999
Viteza (Balast/Incarcare) 16.70 noduri / 16 noduri
Consum de combustibil 94.98 Tone/zi
HFO 7156,2 m³
MDO 833,8 m³
Capacitate cargotancuri 355483,6 m³
Echipaj 24 membrii
Motor principal MAN B&W 7S80MC ( 25478 kW )
Caracteristici corp
2
Navei
Figura 1.2 Caracteristici corp
Propulsia navei
Propulsia navei este asigurată de un motor de tip MAN B&W 7S80MC, în 2 timpi,
lent și reversibil, cu o presiune de supraalimentare constantă ce dezvoltă o putere nominală
de 25478 kW la o turație de 79 rot/min, nava deplasandu-se cu o viteză maximă de 15.50
Nd.
Caracteristicile motorului principal sunt următoarele:
3
Navei
 Tip: B&W 7S80MC
 Motor lent în 2 timpi
 Număr cilindrii: 7 în linie
 Diametrul cilindrului: 800 mm
 Cursa pistonului: 3150 mm
 Viteza pistonului:7.56 m/s
 Presiune injecție: 32 Mpa
 Putere maximă: 25478 kW
 Turație maximă: 79 rpm
 Putere nominală: 22965 kW
 Turație nominală: 79 rpm
Figura 1.3. Motorul principal tip MAN B&W 7S80MC
4
Navei
Sistemul Energetic
Sistemul energetic al navei este asigurat de 4 diesel generatoare de tip Wartsilla,

care dezvoltă o putere nominală de 1395 kW, la o turație de 900 rot/min, Caracteristicile
diesel generatoarelor sunt următoarele:
Diesel generator:
 Tip: Wartsilla 9L20C
 Motor în 4 timpi
 Număr cilindrii: 9 în linie
 Diametrul cilindrului: 200 mm
 Cursa pistonului: 280 mm
 Presiune injecție: 34 Mpa
 Putere: 1350 kW
 Turație: 900 rpm
 Răcire cilindrii: apă tehnică
 Regulator turație: UG8/WOODWARD
Figura 1.4. Diesel generator Wartsilla 9L20C
5
Navei
Deаdweight-ul vа cuprinde:
- combustibil greu, motorinа, ulei, аpă tehnicа în sisteme şi tubulаturi, аpă
potаbilă în tаncuri;
- mаrfă;
- bаlаst;
- piese de rezervа; аltele decât cele cerute de reguli;
- echipаj cu bаgаje;
- аlimente.
Nаvа vа respectа următoаrele reguli si regulаmente:
- Lloyd’s Register of Shipping editiа 2000
- Convenţiа SOLАS 1974 si Аmendаmentele аdoptаte cu rezoluţiа MSC
1(XLV).
- Convenţiа Internаţionаlă pentru Prevenireа Аbordаjelor pe Nаve 1972
- Convenţiа MАRPOL 1973/1978 аnexа I, аnexа IV, аnexа V.
- Convenţiа Internаţionаlă pentru Telecomunicаţii 1979.
În timpul exploаtării nаvei se vor respectа „Normele Ministerului
Trаnsporturilor pentru Securitаteа Sănătаteа Muncii”, precum şi „Instrucţiuni
Securitаteа Sănătаteа Muncii pe nаve".
Tip SULZER12 RTА 96C

Motor MCR (BHP) 62587 kW
MCR (RPM) 98.3 RPM
principаl NCR (BHP) 53228 kW
NCR (RPM) 93.1 RPM
Tip 7L 27 / 38 9L 27/38
Diesel
BHP 3150 PS 4000 PS
generаtoаre RPM 720RPM 720 RPM
Număr pаle 6
Elice
Diаmetru 9000 mm
Viteză serviciu (аt NCR w 15% S.M.) 25.00 knots
Consum combustibil 248.8 MT
Tаncuri bаlаst 22,733.5 M/T
Tаncuri
Tаncuri аpа dulce 340.4 M/T
6
Navei
Diesel Oil (98%) 700.4 M/T
Fuel Oil (98%) 10,556.4 M/T
Lub. Oil Tаnks 711.3 M/T
Other Tаnks
Număr cаpаce 1 X 3 + 8 X 2 = 19 EА
Pe punte 17
Mаx Rows
În mаgаzii 15
Pe punte 7
Mаx Tiers
În mаgаzii 9
Pe punte 3000 TEU
Cаpаcitаte În mаgаzii 3200 TEU
Totаl 6200 TEU
Mаcаrа provizii 9
Greutаte cаpаce 17
Pe punte (per 20ft stаck) 90 MT
Pe punte (per 40ft stаck) 120 MT
În mаgаzii (per single
Greutаte 24 MT
20ft)
În mаgаzii (per single
30.5 MT
40ft)
Conning Position Coаstа 74-2.69, 3.8/6.4
Echipаj 33 + 6 Persoаne
Spаții locuit 9
1.2. CALCULUL FLOTABILITĂȚII
Desenarea corpului navei
Pentru calculul flotabilității și stabilității navei vom proiecta corpul acesteia

pornind de la nava model, conform caracteristicilor tehnice, cu ajutorul programului
7
Navei
DelftShip. Astfel am proiectat o nava conform figurilor de mai jos.
Figura 1.5 Vedere din prova
Figura 1.6 Vedere din profil

Calculul elementelor de flotabilitate a navei
Pentru calculul flotabilității și stabilității navei vom introduce corpul acesteia în

programul DelftShip și vom vedea cum se comportă pe apă.
În figura de mai jos este introdusă nava în programul DelftShip.
8
Navei
Date despre corpul navei reieşite din programul DelftShip
Dimensiuni
Proprietăți volumice
9
Navei
Coeficientul prismatic longitudinal (CP) reprezintă raportul dintre volumul

carenei navei şi volumul prismatic de lungime egală cu lungimea la plutire şi secţiune
transversală egală cu secţiunea maestră, la plutirea considerată:
C P= ∇ = CB
LWL⋅A M C M .
Acest coeficient, dă o imagine asupra distribuţiei volumului navei, pe lungime şi
are valori curente cuprinse între 0,55 şi 0,83. Valorile maxime indică existenţa unor
zone cilindrice prelungite.
Coeficientul bloc (CB) reprezintă raportul dintre volumul carenei navei şi volumul
paralelipipedului circumscris, de dimensiuni LWL, B şi T :
∇
C B=
LWL⋅B⋅T
Are valori cuprinse între 0,38 (nave rapide, cu forme fine) şi 0,82 (tancuri,
petroliere mari).
Coeficientul ariei transversale (CT) reprezintă raportul dintre aria transversală
imersă şi aria dreptunghiului circumscris, de dimensiuni B şi T :
10
Navei
AT
CT =
B⋅T
B şi T sunt lăţimea şi respectiv pescajul pe plutirea considerată. Dacă raportul se

referă la secţiunea maestră atunci, se notează cu CM.
Relaţia de mai sus devine :
AM
CM=
B⋅T
Coeficientul ariei plutirii (CW), reprezintă raportul dintre aria plutirii AWL şi aria
dreptunghiului circumscris, de dimensiuni LWL şi B :
A WL
CW =
LWL⋅B
LWL şi B reprezintă lungimea şi respectiv lăţimea plutirii considerate.
Coeficientul ariei plutirii variază în funcţie de tipul şi formele navei, având valori uzuale
cuprinse între 0,7 şi 0,9.
Dimensiuni linia de plutire
11
Navei
Calculul proprietăților hidrostatice
12
Navei
Figura 1.7. Suprafața funcție de locație

Tabelul 1.1 Hydrostatic Properties
13
Navei
Curves of Form (with appendages)
Coefficient
0.0 0.5 1.0
Prismatic(Cp) d
r
Block(Cb) 20.0 a
Midship(Cms) f
Water Plane(Cwp) t
m
Vol. m^3
WS Area m^2
15.0
Vert. Prismatic (Cvp)
Wet Surface (Cws)
10.0
5.0
0.0
Vol. m^3 x 100000 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0
WS Area m^2 x 10000 1.0 2.0 3.0
Wet Surface (Cws) x 10 0.0 1.0 2.0 3.0
Figura 1.8 Diagrama proprietăților hidrostatice
Diagrama de mai sus cuprinde:

LCB – lungimea centrului de carenă
LCF – lungimea centrului de flotabilitate
VCB – înălțimea centrului de carenă
KML – înălțimea metacentrului longitudinal (reprezintă centrul de curbură al
curbei centrelor de carenă)
KMT – înălțimea metacentrului transversal (centrul de curbură al curbei
centrului de carenă)
14
Navei
1.3. CALCULUL STABILITĂȚII
Parametrii inițiali de calcul
Ca parametrii inițiali de calcul vom porni de la următoarele dimensiuni ale navei:

 lungimea L = 334,00 m
 lățimea B = 58,00 m
 pescajul T = 22.8 m
Calculul înălţimii de construcţie H

H=T+F [m],
unde: T – pescajul navei, în metri
F – bordul liber, în metri, care se calculează cu următoarea relaţie empirică:
F  21,8142  L  735,8  mm ;
Rezultă F = 6528 mm = 6,528 m şi H = 29,32 m
Bordul liber F este distanţa, măsurată în planul cuplului maestru, de la linia de
plutire la intersecţia punţii cu bordajul sau mai este definit ca diferenţa dintre înălţimea
de construcţie şi pescajul navei. El caracterizează rezerva de flotabilitate a navei. În
relaţia de mai sus, lungimea se ia în metri iar rezultatul va fi în mm. Dacă înălţimea de
L
H> = 22 , 2 m
construcţie rezultată din calculul anterior respectă inegalitatea 15 ,
atunci bordului liber F i se adaugă următoarea corecţie:
 L
F  8,33   H    R  mm
 15 
L
în care
{R=
3,96
pentru L<120 m ¿ ¿¿¿
Rezultă Δ F = 1780 mm = 1,78 m

Deci pentru cazul H > L/15, înălţimea de construcţie corectată devine:
Hcorectat = H = T + (F + F) [m]
Rezultă Hcorectat = H = 31,11 ≈ 32 m
15
Navei
Calculul coeficienţilor de fineţe

Coeficienţii de fineţe reprezintă raportul adimensional al unei curbe închise sau
volumul unui corp şi figura geometrică regulată sau poliedrul regulat care-l încadrează.
Coeficienţii de fineţe ai unei nave sunt de două feluri: de arie şi de volum.
Calculul coeficientului bloc CB

Coeficientul bloc este un coeficient de fineţe volumic şi este definit ca raportul
dintre volumul carenei, notat V sau  şi volumul paralelipipedului cu laturile L, B, T în
care se înscrie carena navei.
Relaţia de definiţie este:

V
C B= = ∇
L⋅B⋅T L⋅B⋅T unde:
V =  – volumul carenei, [m3] ;
L – lungimea navei, [m] ;
B – lăţimea navei, [m] ;
T – pescajul navei, [m] .
Figura 1.9. Coeficientul bloc
16
Navei
Coeficientul bloc
CB depinde de tipul navei şi de viteza acesteia prin
intermediul unui criteriu de similitudine (adimensional) şi anume criteriul Froude (

Fn )
ce are expresia:
vN
Fn =
√ g⋅L
unde: vN – viteza navei, în [m/s] ;
g – acceleraţia gravitaţională, în [m/s2] ;
L – lungimea navei, în [m] .
Dacă folosim viteza navei în noduri [Nd], vom avea relaţiile de transformare:
1 Nd = 1852 m/h = 1 Mm/h = 0,5144 m/s şi deci:
vN
Fn =0 ,16423⋅
√L
unde: vN – viteza navei în [Nd] ;
L – lungimea navei în [m].
vN
Fn =0 ,16423⋅
√L = 0,144
Cu criteriul Froude astfel calculat se calculează în final coeficientul bloc

C B cu
relaţia:
C B=1,105−1,68⋅F n
Rezultă CB = 0,863
De asemenea, cu coeficientul bloc

C B astfel determinat rezultă şi volumul
preliminar al carenei:
 = CB  L  B  T [m3]
Rezultă  = 393.400 m3
Calculul coeficientului plutirii de plină încărcare CWP

Coeficientul de plină încărcare este un coeficient de fineţe de arie şi este definit ca
fiind raportul dintre aria suprafeţei plutirii şi aria dreptunghiului cu laturile L şi B, în care
se înscrie.
17
Navei
SCWL
C WP =
L⋅B unde:
SCWL – aria plutirii de plină încărcare, [m2]
L – lungimea navei, [m]
B – lăţimea navei, [m]
Relaţia de calcul a lui CWP este o relaţie empirică în funcţie de coeficientul bloc
C B , relaţie ce are următoarea formă:
CWP =0 ,815⋅C B +0 ,217 unde

C B este calculat anterior.
Rezultă CWP = 0,92
Figura 1.10. Coeficientul plutirii de plină încărcare
Calculul coeficientului prismatic vertical CVP

Coeficientul prismatic vertical CVP este un coeficient de fineţe volumic ce
reprezintă raportul dintre volumul carenei  şi volumul cilindrului drept având aria bazei
SCWL şi înălţimea T , în care se înscrie carena navei.
∇
CVP =
S CWL⋅T unde:
 = V – volumul carenei, [m3]
18
Navei
SCWL – aria plutirii de plină încărcare, [m2]
T – pescajul navei, [m]
Relaţia de calcul a lui CVP este următoarea:
CB
CVP =
CWP
unde:
C B - calculat anterior
CWP - calculat anterior

Rezultă CVP = 0,938
Figura 1.11. Coeficientul prismatic vertical
Alegerea coeficientului secţiunii maestre CM

Coeficientul secţiunii maestre CM este un coeficient de fineţe de arie ce reprezintă
raportul dintre aria suprafeţei imerse  a cuplei maestre şi aria dreptunghiului cu laturile
B şi T în care aceasta se înscrie.
ω⊗
CM=
B⋅T unde:
ω⊗ – aria secţiunii imerse la cuplul maestru, [m2]
B – lăţimea navei, [m]
T – pescajul navei, [m]
19
Navei
Figura 1.12. Coeficientul secțiunii maestre
Întrucât la trasarea planului de forme se vor folosi carenele de referinţă ale

Seriei 60 iar ajustarea deplasamentului se va face prin modificarea porţiunii cilindrice
(CM = ct.), se va alege în această fază o carenă de referinţă din Tabelul 1.1. şi anume
carena cu CBi cel mai apropiat de CB calculat anterior (de preferat CBi  CB).
Tabelul 1.1
Carena I II III IV V
CBi 0,60,65 0,6350,70 0,6650,75 0,6910,80 0,750,85
CMi 0,977 0,982 0,986 0,990 0,994
Se alege Carena de referinţă V şi deci CM = 0,994
Calculul coeficientului cilindric (prismatic longitudinal) CP

Coeficientul cilindric CP este un coeficient de fineţe volumic ce reprezintă raportul
dintre volumul carenei  şi volumul cilindrului drept având aria bazei  şi înălţimea L, în
care se înscrie carena navei.
∇
C P=
ω⊗⋅L unde:
 = V – volumul carenei, [m3]
20
Navei
ω⊗ – aria secţiunii imerse la cuplul maestru, [m2]
L – lungimea navei, [m]
Relaţia de calcul a lui CP este următoarea:
CB
CP 
CM i
unde CB este calculat anterior iar CMi este ales din Tabelul 2.1.
Rezultă CP = 0,868
Figura 1.13. Coeficientul cilindric
Calculul și verificarea stabilităţii iniţiale

Este necesară în această fază pentru a nu modifica ulterior un volum mare de date
(desene, plan de forme, etc.) dacă dimensiunile şi coeficienţii de fineţe aleşi iniţial duc la o
stabilitate insuficientă. Se foloseşte relaţia (vezi şi Fig. 2.7):
GM T =BM T +KB−KG
unde:
GM T – înălţimea metacentrică transversală [m];
BM T – raza metacentrică transversală [m];
KB – cota centrului de carenă B [m];
KG – cota centrului de greutate G [m].
21
Navei
Figura 1.14. Componentele înălţimii metacentrice transversale
În această fază, mărimile sus-menţionate se estimează cu relaţiile empirice

următoare:
Raza metacentrică transversală

BM T
Raza metacentrică transversală

BM T reprezintă distanţa de la centrul de carenă
al plutirii orizontale B0 la metacentrul transversal MT (vezi şi Fig. 2.6).
CWP +C3WP B2
BM T ( 1 )= ⋅
24⋅C B T [m]
2
1 CWP B2
BM T (2 )= ⋅ ⋅
11 , 4 C B T [m]
0 , 0372⋅( 2⋅C WP + 1 )3 B 2
BM T (3 )= ⋅
12⋅C B T [m]
unde: CWP – coeficientul plutirii de plină încărcare
CB – coeficientul bloc
B – lăţimea navei, în [m]
22
Navei
T – pescajul navei, în [m]
Se va alege valoarea minimă obţinută, adică
BM T = min [ BM T (1), BM T (2 ), BM T (3) ]

Rezultă:
BM T (1) = 12,973 m
BM T (2) = 13,609 m
BM T (3)= 13,015 m
Se alege
BM T = 12,973 m
Cota centrului de carenă KB
Cota centrului de carenă KB reprezintă distanţa de la fundul navei (măsurată în

planul diametral din punctul notat cu K) la centrul de carenă al plutirii orizontale B0 (vezi
Fig. 2.6). Se calculează cu una din relaţiile:
2 , 5−C VP
KB (1)= ⋅T
3 [m] (relaţia lui Normand)
0 , 168
(
KB (2)= 0 , 372+
CVP
⋅T
) [m] (relaţia lui Vlasov)
1
KB (3)= ⋅T
1+C VP [m] (relaţia lui Pozdiunin)
C
KB ( 4 )=(0 , 78−0 , 285⋅ B )⋅T
C WP [m] (relaţia lui Wobig)
unde: CVP = coeficientul prismatic vertical (vezi punctul 2.2.3); CB -
coeficientul bloc; CWP - coeficientul plutirii de plină încărcare iar T este pescajul navei
[m]. Se va alege valoarea minimă obţinută adică:
KB = min [ KB (1), KB (2), KB (3), KB (4) ]

Rezultă:
KB (1)= 11,87 m
KB(2) = 12,566 m
23
Navei
KB (3)= 11,766 m
KB (4)= 11,691 m
Se alege KB =11,691 m
Cota centrului de greutate KG

Cota centrului de greutate reprezintă distanţa dintre planul de bază (măsurată în
planul diametral din punctul K) şi centrul de greutate G (vezi Fig. 2.7). Relaţia empirică de
determinare a lui KG este:

KG =μ⋅H
unde: H – înălţimea de construcţie [m];
 – coeficient cu valorile:  = 0,52  0,55 pentru T.K.
Pentru  = 0,55 rezultă KG =17, 6 m
Calculul înălţimii metacentrice transversale

GM T
Înălţimea metacentrică transversală

GM T reprezintă distanţa măsurată pe
verticală dintre metacentrul transversal MT şi centrul de greutate G, valoarea numerică
rezultând din relaţia (vezi şi Fig. 2.2) :
GM T =BM T +KB−KG
unde valorile mărimilor

BM T , KB şi KG sunt calculate la punctele
anterioare. Pentru tancuri, valorile lui

GM T trebuie să se încadreze în limitele:
GM T = 1,5  2,5 [m]
Rezultă
GM T = 7,06 m (deși intervalul poate fi depășit cu 1...1.5 m, valoarea
calculata este prea mare. Pentru a obține o valoare în interval ar trebui ca lățimea
navei să fie aproximativ 48 m). Deoarece avem valorile de construcție ale navei deja
date vom continua calculele cu următoarele valori:
Lungime: L = 336,00 m
Lăţime la plutire: B = 58,00 m
24
Navei
Pescaj: T = 22,8 m
Bord liber: F = 6,52 m
Înălţime de construcţie: H = 32,00 m
Coeficient bloc: CB = 0,863
Coeficient arie CWL: CWP = 0,92
Coeficient cilindric: CP = 0,868
Coeficient arie maestră: CM = 0,994
Coeficient prismatic vertical: CVP = 0,938
Volum carenă:  = 393.400 m3
Deplasament masic: D = 347.593 tone
Viteză de marş: vN = 16,00 Nd.
Calculul brațului stabilității (Righting Arms vs Heel Angle)
Tabelul 4.2 Righting Arms vs Heel Angle

Heel Angle Trim Angle Origin Depth Righting Arm
(deg) (deg) (m) (m)
0.13p 0.20a 21.766 0.000
5.13p 0.19a 21.664 0.722
10.13p 0.21a 21.550 1.603
15.13p 0.24a 21.666 2.123
20.13p 0.28a 21.882 2.465
25.13p 0.32a 22.125 2.708
30.13p 0.36a 22.359 2.887
35.13p 0.39a 22.567 3.013
40.13p 0.42a 22.737 3.098
45.13p 0.43a 22.852 3.151
50.13p 0.44a 22.891 3.167
55.13p 0.46a 22.818 3.142
60.13p 0.46a 22.610 3.075
25
Navei
Righting Arms vs. Heel
Heel angle (Degrees)
0.0s 10.0p 20.0p 30.0p 40.0p 50.0p 60.0p
Righting Arm A
r
Equilibrium m
GMt 3.0 s
i
n
2.5
m
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
Figura 1.15 Diagrama brațului stabilității navei
Verificarea îndeplinirii condițiilor IMO privind stabilitatea la încărcare
Criteriile generale de stabilitate, verificate, sunt:

1. GMcor > GMcr – condiție îndeplinită (GMcor = 3,5 m > GMcr = 0.15 m);
2. Aria delimitată de curba stabilității statice, de abscisă și de verticala unghiului θ =
30o să fie mai mare de 0,055 m*rad – condiție îndeplinită (A30 = 0,73 m*rad >
0,055 m*rad);
3. Aria delimitată de curba stabilității statice, de abscisă și de verticala unghiului θ =
40o să fie mai mare de 0,090 m*rad – condiție îndeplinită (A40 = 1,11 m*rad >
0,090 m*rad);
4. Aria delimitată de curba stabilității statice, de abscisă și de verticalele unghiurilor θ
= 30o și θ = 40o să fie mai mare de 0,030 m*rad – condiție îndeplinită (A 40-30 = 0,38
m*rad > 0,030 m*rad);
5. Brațul maxim al diagramei de stabilitate statică lsmax să corespundă unui unghi θmax ≥
26
Navei
30o – condiție îndeplinită (din diagramă rezultă că lsmax = 3,5 m pentru θmax = 50o);
6. Limita stabilității statice pozitive (apunerea curbei) trebuie să corespundă unui
unghi de răsturnare θr ≥ 60o – condiție îndeplinită (din diagramă rezultă θr ≥ 60o);
7. Brațul stabilității statice ls, corespunzător unghiului θ = 30o să fie mai mare de 0,2 m
– condiție îndeplinită (din diagramă rezultă pentru θ = 30o, ls = 2,8 m > 0,2 m);
27

3.cap 1 Stabilitate-Flotabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3.cap 1 Stabilitate-Flotabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Experiment și Simulare în Teoria și Construcția

1.1.DESCRIEREA TEHNICĂ A NAVEI

Figura 1.1. Nava Hakaisan

Datele tehnice ale navei

Figura 1.2 Caracteristici corp

Figura 1.3. Motorul principal tip MAN B&W 7S80MC

Sistemul energetic al navei este asigurat de 4 diesel generatoare de tip Wartsilla,

Figura 1.4. Diesel generator Wartsilla 9L20C

Tip SULZER12 RTА 96C

1.2. CALCULUL FLOTABILITĂȚII

Desenarea corpului navei

Pentru calculul flotabilității și stabilității navei vom proiecta corpul acesteia

Figura 1.5 Vedere din prova

Figura 1.6 Vedere din profil

Pentru calculul flotabilității și stabilității navei vom introduce corpul acesteia în

Coeficientul prismatic longitudinal (CP) reprezintă raportul dintre volumul

B şi T sunt lăţimea şi respectiv pescajul pe plutirea considerată. Dacă raportul se

Dimensiuni linia de plutire

Calculul proprietăților hidrostatice

Figura 1.7. Suprafața funcție de locație

Figura 1.8 Diagrama proprietăților hidrostatice

Diagrama de mai sus cuprinde:

Parametrii inițiali de calcul

Ca parametrii inițiali de calcul vom porni de la următoarele dimensiuni ale navei:

Calculul înălţimii de construcţie H

Rezultă Δ F = 1780 mm = 1,78 m

Calculul coeficienţilor de fineţe

Calculul coeficientului bloc CB

Relaţia de definiţie este:

Figura 1.9. Coeficientul bloc

intermediul unui criteriu de similitudine (adimensional) şi anume criteriul Froude (

Cu criteriul Froude astfel calculat se calculează în final coeficientul bloc

De asemenea, cu coeficientul bloc

Calculul coeficientului plutirii de plină încărcare CWP

C B , relaţie ce are următoarea formă:

CWP =0 ,815⋅C B +0 ,217 unde

Figura 1.10. Coeficientul plutirii de plină încărcare

Calculul coeficientului prismatic vertical CVP

CWP - calculat anterior

Figura 1.11. Coeficientul prismatic vertical

Alegerea coeficientului secţiunii maestre CM

Figura 1.12. Coeficientul secțiunii maestre

Întrucât la trasarea planului de forme se vor folosi carenele de referinţă ale

Se alege Carena de referinţă V şi deci CM = 0,994

Calculul coeficientului cilindric (prismatic longitudinal) CP

Figura 1.13. Coeficientul cilindric

Calculul și verificarea stabilităţii iniţiale

KG – cota centrului de greutate G [m].

Figura 1.14. Componentele înălţimii metacentrice transversale

În această fază, mărimile sus-menţionate se estimează cu relaţiile empirice

Raza metacentrică transversală

Raza metacentrică transversală

BM T = min [ BM T (1), BM T (2 ), BM T (3) ]

Cota centrului de carenă KB

Cota centrului de carenă KB reprezintă distanţa de la fundul navei (măsurată în

KB = min [ KB (1), KB (2), KB (3), KB (4) ]

Cota centrului de greutate KG

determinare a lui KG este:

Pentru  = 0,55 rezultă KG =17, 6 m

Calculul înălţimii metacentrice transversale

Înălţimea metacentrică transversală

unde valorile mărimilor

anterioare. Pentru tancuri, valorile lui