Zona 3: Date specifice anumitor categorii de resurse

Zona 3 înregistrează caracteristici specifice anumitor materiale sau tipuri de resursă (date
matematice pentru resurse cartografice, format muzical specific resurselor muzicale tipărite,
numerotare pentru seriale).
Notă:
Dacă o resursă deţine informaţii referitoare atât la material cât şi la tipul acesteia zona 3 se repetă
(ex., o hartă cu caracteristici de serial).
În acest caz, are prioritate informaţia referitoare la conţinutul resursei (ex., scara pentru resursele
cartografice sau notaţiile muzicale pentru resursele muzicale tipărite). În schimb, caracteristicile
de serial - datele referitoare la numerotare - sunt ultimile informaţii înregistrate în zona 3.
Ex.:
. – Scara 1:1 000 000 ; proiecţie Mercator. – Nr. 1 (1956)-

Surse de informare recomandate

Sursa recomandată pentru toate tipurile de resurse unde se aplică zona 3 este întreaga resursă.
Dar, dacă informaţia care apare pe resursă este insuficientă se pot folosi alte surse într-o ordine
de prioritate: containerul, materialul însoţitor. Informaţia transcrisă din altă sursă decât cea
recomandată se include în paranteze drepte.

Subzone Punctuaţie Precizări

3.1 Date matematice
(Resurse cartografice)
3.1.1 Scara
3.1.2 Proiecţie
.- Fiind primul element al zonei,
menţionarea scării este precedată de
semnul de punctuaţie pentru zonă
;

3.1.3 Coordonate şi ( ) Coordonatele şi echinocţiul sunt

echinocţiu incluse într-o pereche de paranteze
rotunde, iar în interiorul parantezelor
rotunde, echinocţiul este precedat de
spaţiu, punct şi virgulă, spaţiu ( ; )
3.2 Format muzical
(Resurse muzicale tipărite)
3.2.1 Menţionarea .– Fiind primul element al zonei,
formatului muzical menţionarea formatului muzical este
precedată de semnul de punctuaţie
pentru zonă

3.2.2 Menţionarea = Ca orice dată paralelă este precedată

formatului muzical paralel de semnul egal
3.3 Numerotare (Seriale) .- Fiind primul element al zonei,
menţionarea datelor cronologice este
precedată de semnul de punctuaţie

1
 pentru zonă

3.1 Date matematice (Resurse cartografice)

Datele matematice, referitoare la resursele cartografice, prevăzute de ISBD a fi înregistrate în

zona 3 sunt: scara, proiecţia, coordonatele şi echinocţiul.

Combinaţii de elemente posibile

. - Scară
. - Scară (coordonate)
. - Scară (coordonate ; echinocţiu)
. - Scară ; proiecţie
. - Scară ; proiecţie (coordonate)
. - Scară ; proiecţie (coordonate ; echinocţiu)
. - Scară (coordonate). - Scară (coordonate)
. - Scară ; proiecţie (coordonate). - Scară ; proiecţie (coordonate)

3.1.1 Scara

Element obligatoriu, dacă se aplică

Scara reprezintă raportul dintre dimensiunile reproduse de un material cartografic şi cele reale.
Scara este exprimată ca o fracţie, unde cifra 1 (numărătorul) este separată de numitor prin două
puncte, neprecedate şi neurmate de spaţiu.
Fracţia poate fi precedată sau nu de termenul “Scara” sau echivalentul acestuia în alte limbi.

Scara se transcrie în limba resursei.

Ex.:
Cartes - Guides Campbell Normandie. - Eschelle 1:320000

Harta României. - 1:1000000

Africa North & West. - Scale 1:4000000

Carta strutturale interpretativa e profili a pannello tra la zona Piemontese, la zona Sesia-
Lanzo e il Massiccio Ultrabasico di Lanzo : rilevamento anni 1981-82-83. - Scala
1:25000

Dacă scara se referă numai la o parte a resursei, se menţionează acea parte la care se referă.

Ex.:

2
 Harta turistică a regiunei Braşov cu toate drumurile şi potecile cari conduc la vârfurile
Cristianul-Mare şi Piatra Mare . - Scara 1m:30000 în curbe de nivel echidistanţate la
20m

Dacă scara materialului cartografic este însoţită de informaţii suplimentare, acestea se transcriu
în forma în care apar pe resursa cartografică.
Ex.:
La Lombardie . - Eschelle, milles communs d'Italie 60[ = 123 mm]

. – Scara în ore de drum, leghe maghiare şi germane

Scara se menţionează în zona 3, chiar dacă este înregistrată şi în zona 1.

Ex.:
Harta Bucureştiului la scara 1:17500. – Scara 1:17500

Soil map of Africa, scale 1 to 5 000 000 : explanatory monograph. – Scale 1:5 000 000

Dacă scara nu figurează pe resursa cartografică, aceasta se poate deduce (de către un specialist)
din scara grafică de pe resursă sau dintr-o sursă nepreferată şi se include în paranteze drepte.
Ex.:
L'Europe : divisée en tous ses Royaumes et subdivisée en ses principales parties. – [Ca 1:1
300 000]

Dacă resursa cartografică nu este realizată la scară sau nu se poate determina scara resursei se
menţionează “Scară necunoscută” ori echivalentul său în altă limbă
Ex.:
Căliman [Hartă turistică]. - Scară necunoscută

Dacă se foloseşte o scară verticală (ex., hărţile în relief), aceasta se înregistrează după scara
orizontală; scările verticale şi orizontale se înregistrează ca atare.
Ex.:
. – Scale 1:1 744 080. Vertical scale [ca. 1:96 000]

Scara hărţilor cereşti (ex., hărţi stelare) se reprezintă printr-o scară unghiulară exprimată în
milimetri/grade.
Ex.:
. – Scale 88 mm per 1˚

3.1.2 Proiecţie

Menţionarea proiecţiei este un element obligatoriu numai dacă apare pe resursă; sistemul de
proiecţie se transcrie în paranteze drepte, atunci când se preia din surse secundare.

Denumirea sistemului de proiecţie (ex.: Stereografic, Gauss-Krüger,UTM - Universal

Transversal Mercator) se poate transcrie cf. standardelor de abrevieri, însoţită sau nu de date

3
suplimentare. Datele suplimentare se referă, de obicei, la proprietăţi ale proiecţiei, aplicate
resursei cartografice care se cataloghează (ex., meridiane, paralele).
Ex.:
Western Soviet Union : atlas plate 45, September 1959. - Scale 1:6 336 000
; transverse Mercator proj.

3.1.3 Coordonate

Element obligatoriu, dacă se aplică şi este disponibil

Coordonatele geografice definesc orice loc de pe Pământ prin 2 sau 3 coordonate ale unui sistem
de coordonate sferice, aliniat la axa în jurul căreia se învârte Pamântul; coordonatele resursei
care se cataloghează delimitează suprafaţa acoperită de acea resursă cartografică şi se
înregistrează dacă există pe resursă ori dacă se consideră necesar pentru utilizatori.

Pentru hărţile terestre, coordonatele resursei se specifică în următoarea ordine:

 limita de Vest (longitudine)
 limita de Est (longitudine)
 limita de Nord (latitudine)
 limita de Sud (latitudine)
Longitudinea şi latitudinea se exprimă în grade (˚), minute (’) şi secunde (”) sexagesimale,
precedate de simbolurile: N, S, E, V sau echivalentele în alte limbi şi/sau scrieri; longitudinea
începe întotdeauna cu primul meridian Greenwich.
Grupele de date – longitudine şi latitudine - se separă între ele prin bară oblică, neprecedată şi
neurmată de spaţiu, iar în cadrul fiecărei grupe, cele două date se separă prin liniuţă.
Ex.:
Kaizu : Gōshū hokubu oyobi fukin shotō shokai = Australia : northern portion and the
adjacent islands and seas
. - Scale 1:4,700,000 (E 113°00'-E 154°00'/S 0°00'-S 25°00') 

Pentru hărţile corpurilor cereşti, se înregistrează coordonate corespunzătoare sistemului de

coordonate ale corpului ceresc respectiv. Coordonatele sunt înregistrate în grade zecimale şi
pentru zonele situate la est de Greenwich şi nord de Ecuator; sunt exprimate în numere pozitive,
precedate de semnul plus; pentru zonele situate la vest de Greenwich şi sud de Ecuator sunt
exprimate în numere negative, precedate de semnul minus.
Ex.:
(V 95.15˚-V 74.35˚/N 56.85˚-N 41.73˚)

3.1.3.4 Echinocţiul marchează fiecare dintre cele două momente ale anului (21 martie şi 23
septembrie), când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului celest şi când ziua este egală cu
noaptea (cf. DEX).
Echinocţiul se menţionează dacă figurează pe resursa cartografică şi se exprimă printr-un an,
precedat de cuvântul “echinocţiu” sau echivalentul acestuia în alte limbi şi/sau scrieri.
Ex.:
( ; Echinocţiu 2007)

4
 3.2 Format muzical (Resurse muzicale tipărite)

Element obligatoriu, dacă este disponibil

Zona 3 pentru resurse muzicale tipărite conţine informaţii referitoare la formatul muzical special
al resursei, oferind posibilitatea de a distinge diferitele formate ale aceleiaşi lucrări.

Notă
Informaţii detaliate despre unităţile fizice ale resursei se înregistrează în zona 5 – Descriere
materială.

Formatul muzical nu se menţionează în cazul lucrărilor pentru instrument solo sau instrumente
cu interpretare în succesiune, în cazul lucrărilor numai pentru o voce ori lucrări pentru o voce
acompaniată de un instrument.

Surse de informare recomandate

Întreaga resursă muzicală constituie sursă preferată de informare, dar în ordinea de prioritate:
pagina de titlu, filele liminare, prima pagina cu note muzicale, copertă, colofoniu, restul resursei.

Subzone

3.2.1 Menţionarea formatului muzical

3.2.2 Menţionarea formatului muzical paralel

3.2.1 Menţionarea formatului muzical

Formatul muzical se menţionează în termenii în care apar pe resursă. Unele date explicative se
pot înregistra în zona notelor, dacă se consideră necesar pentru utilizatori.
Ex.:
3 dansuri romîneşti / Theodor Rogalski. – Partitură
Album de piese româneşti pentru trombon-tubă / Ion Cudalbu, Georgeta Stefanescu-
Barnea. - Ştimă
Concerto for organ and orchestra / Paul Hindemith. - Miniature score

Dacă formatul muzical al resursei nu apare pe resursă se va înregistra o menţiune

corespunzătoare, în paranteze drepte, în limba titlului propriu-zis sau în limba agenţiei de
catalogare.
Ex.:
Complete works in miniature score / Johann Sebastian Bach. – [Studienpartitur]
La traviata / Giuseppe Verdi. – [Riduzione per canto e pianoforte]

3.2.2 Menţionarea formatului muzical paralel

5
Dacă o resursă deţine informaţii referitoare la formatul muzical în mai multe limbi şi/sau scrieri ,
se va transcrie prima menţiune, fără a marca omisiunea. Dar, dacă se consider necesar pentru
utilizatori pot fi introduse şi menţiunile paralele.
Ex.:
Salve Regina : per soprano, contralto, 2 violini e basso continuo = for soprano, alto, 2
violins and continuo / Alessandro Scarlatti ; a cura di Maria Luisa Baldassari. -
Riduzione canto e pianoforte = Piano reduction
sau
Salve Regina : per soprano, contralto, 2 violini e basso continuo = for soprano, alto, 2
violins and continuo / Alessandro Scarlatti ; a cura di Maria Luisa Baldassari. -
Riduzione canto e pianoforte

3.3 Numerotare (Seriale)

Element obligatoriu, dacă este disponibil

Zona 3 pentru seriale conţine desemnarea numerică şi/sau cronologică a primului şi/sau ultimului
număr, fasciculă, parte, volum etc. al serialului.
Zona 3 va deţine date cronologice complete (primul şi ultimul număr, fasciculă, parte, volum
etc.), deci va fi o zonă închisă, în cazul titlurilor de seriale care şi-au încheiat apariţia; zona 3 va
deţine numai o parte din aceste date, fiind o zonă deschisă, în cazul titlurilor de seriale care îşi
continuă apariţia.
Notă
 Asemenea informaţii nu sunt proprii resurselor integrate
 Datele din zona 3 pot fi identice sau diferite de cele din zona 4

Dacă descrierea/înregistrarea se realizează după un număr etc. intermediar, datele din zona 3 se
includ în paranteze drepte; orice informaţie privind numerotarea poate fi menţionată în note.

Punctuaţie
Limitele cronologice se separă prin liniuţă (-)
Dacă există un număr şi o dată, data se înscrie în paranteze rotunde ( ( ) )
Al doilea şi următoarele sisteme de numerotare utilizate sunt precedate de spaţiu, egal, spaţiu (
=)
Noile secvenţe de numerotare (serii) sunt precedate de spaţiu, punct şi virgulă, spaţiu ( ; ), iar
numerotarea este precedată de virgulă (, )

Combinaţii de elemente

. – Primul număr etc.-ultimul număr etc.

. – Primul număr etc.-
. – Primul număr (dată/date apariţie)-
. – Primul număr (dată/date apariţie)-ultimul număr etc. (dată/date apariţie)
. – Data primului număr etc.-
. – Data primului număr etc.-Data ultimului număr etc.-
. – Primul număr etc. = alt sistem de numerotare

6
. – Primul număr etc. ; Primul număr etc. al noii serii

Surse de informare recomandate

Întreaga resursă.
Informaţiile preluate din surse secundare se includ în paranteze drepte, dacă se înregistrează în
această zonă.

3.3A Structura zonei numerotării

Menţionarea numerotării păstrează forma şi ordinea de pe seriale, utilizând numai cifre arabe.
Zona 3 pentru seriale conţine desemnarea numerică şi/sau cronologică a primului număr,
fasciculă, parte, volum etc. al serialului, urmată de liniuţă. Dacă serialul este complet în colecţie,
încetând să mai apară, în această zonă se va completa desemnarea numerică şi/sau cronologică
pentru ultimul număr, fasciculă, parte, volum etc. al serialului. Atunci când se menţionează atât
desemnarea numerică cât şi desemnarea cronologică, desemnarea cronologică se va include în
paranteze rotunde.

3.3B Desemnare numerică

Desemnarea numerică se menţionează în forma în care apare pe serial, dar folosind numai cifre
arabe; termenii folosiţi pot fi abreviaţi.
Ex.:
Nr. 1-Nr 12
Vol. 1, nr. 1-
Tom. 1-

3.3C Desemnare cronologică

Desemnarea cronologică se menţionează în forma în care apare pe serial, iar termenii folosiţi pot
fi abreviaţi.
Ex.:
. - An 1 (1990)-
. – Vol. 1-
. – Nr. 1-
. – Nr. 1 (1 sep. 2007)-
. – 15 oct. 1895-
. – Fall 1993
. – 1. kötet-
. – 2e trim. 1973-
. – 1980/1981-
. – Vara 1993

3.3D Transcriere

Dacă numerotarea serialului deţine desemnare numerică şi desemnare cronologică, ambele

desemnări vor fi înregistrate, desemnarea cronologică urmând desemnării numerice şi fiind
inclusă în paranteze rotunde.
Ex.:

7
 . - An 1 (1990)-
. – Nr. 1 (1 sep. 2007)-
. – Vol. 1, no. 1 (Jan. 1971)-

Dacă serialul şi-a încetat apariţia se va complete desemnarea numerică şi/sau cronologică a
ultimului număr, volum, parte etc.
Ex.:
Bibliografia Oraşului Bucureşti : articole din publicaţii periodice ş seriale / Biblioteca
Municipală Mihail Sadoveanu. - 1968-1981

Naţional : cotidian de ştiri şi comentarii. - An 1, nr.1 (1997)-an 9, nr.2486 (5 martie

2005)

Dacă nu se cunosc datele primului număr etc., atunci se înregistrează numai cele ale ultimului
număr.
Ex.:
. - - nr. 23 (1924)

Datele incomplete sau eronate sunt completate ori corectate prin adăugarea datelor lipsă ori prin
menţionarea datelor corecte, în paranteze drepte.
Ex.:

. – [19]76-
. – 1986 [i.e. 1968]
. – Vol. 20 [i.e. 21] (1846)-

Dacă numerele etc. serialului se identifică printr-un număr şi o dată, se înregistrează ambele
elemente, numărul precedând data. Dar, dacă numărul constituie o diviziune a unei date, în
general, numărul se menţionează după dată.
Ex.:
. – 2007, nr. 1 (Feb. 2007)-

Datele neconforme cu calendarul gregorian se transcriu aşa cum sunt pe sursa preferată de
informare, iar datele cf. calendarului gregorian se adaugă în paranteze drepte, dacă nu se găsesc
pe serial.
Ex.:
. – 1353 [1979]-
. – No 1 (3 niv. an 6 [23 déc. 1797])

Dacă serialul este o continuare a unuia sau a mai multor seriale se menţionează primul număr
şi/sau data noului titlu şi nu primul număr şi/sau data titlului continuat. O notă trebuie să explice
statutul noului serial.

Ex.:
. – 6 (1963)-

8
3.3E Desemnare paralelă

Dacă există desemnări paralele în mai multe limbi şi/sau scrieri se transcrie desemnarea în limba
titlului propriu-zis ori dacă nu se poate aplica această regulă se menţionează prima desemnare.
Alternativ, se pot introduce toate desemnările paralele, dacă se consideră necesar pentru
utilizatori.
Ex.:
. – Vol. 20-
sau
. – Vol. 20- = T. 20- = Bd. 20-

3.3F Sisteme alternative de numerotare

Dacă pe numerele etc. serialului există numerotare cf. mai multor sisteme de numerotare sau
conţin desemnări cronologice cf. unor calendare diferite, toate desemnările se transcriu,
precedate de semnul egal.
Ex.:
. – Vol. 6, no 2- = Vol. 13, no 3 (Mar. 1969)-
. – Bd. 1, Nr. 1 (Frühling 1970)-Bd. 6, Nr. 3 (Winter 1975) = Nr. 1-Nr. 24

3.3G Noi secvenţe de numerotare

Dacă un serial adoptă mai multe secvenţe de numerotare, de obicei, denumite “Serie nouă”,
“Seria a 2-a” etc. , în limba română sau în alte limbi, şi titlul propriu-zis nu se schimbă, se
menţionează prima secvenţă, urmată de celelalte secvenţe, separate prin spaţiu punct şi virgulă
spaţiu ( ; ). Desemnarea noii secvenţe precede numerotarea proprie.
Ex.:
. – An 1, nr. 1 (oct. 1927)-an 12, nr. 3307 (dec. 1938) ; Seria a 2-a, an 1, nr. 1 (oct.
1944)-nr. 140 (febr. 1945)