MINISTERUL EDUCAŢIEI şi CERCETĂRII

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ

COLEGIUL TEHNIC CÂMPULUNG

Str. Calea Braşovului nr.1 , Tel. 0248 532705 Fax 0248 532705 E-mail: grupsctehnaro@yahoo.com, Error!
Hyperlink reference not valid.gstaro.muscel.ro

Proiect
pentru examenul de certificare a competenţelor
profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesională nivel 4

ÎNTOCMIT: ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

CATINCU F. CRISTIAN PROF.DĂNULEŢ ARILENA
Clasa:a XII-a D
Profil: TEHNIC
Specializarea: TEHNICIAN MECATRONIST

2019-2020

1
 MINISTERUL EDUCAŢIEI şi CERCETĂRII
INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ
COLEGIUL TEHNIC CÂMPULUNG

Str. Calea Braşovului nr.1 , Tel. 0248 532705 Fax 0248 532705 E-mail: grupsctehnaro@yahoo.com, Error!
Hyperlink reference not valid.gstaro.muscel.ro

Temă Proiect
ANALIZĂ CONSTRUCŢIEI ŞI FUNCŢIONĂRII
MAŞINILOR – UNELTE DE PRELUCRAT PRIN
STRUNJIRE

2
Nr.Crt. Denumire capitol Nr.Pag

ARGUMENT 4

I. CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI, CRITERII DE CLASIFICARE A STRUNGURILOR 5

I.1 I.1 PREZENTAREA STRUNGULUI UNIVERSAL-NORMAL 6

I.2 I.2 SCHEMA CINEMATICĂ A STRUNGULUI NORMAL 9

I.3 I. 3. SUBANSAMBLELE STRUNGULUI 11
I.1 I.3.1. BATIUL 11

I.3.2 I.3.2. PĂPUŞA FIXĂ 12

1.3.3. 1.3.3. CUTIA DE VITEZE 13
I.3.4 .3.4. CĂRUCIORUL 14

I.3.5 I.3.5. SĂNIILE 15

I.3.6. I.3.6. PĂPUŞA MOBILĂ 16

II. CAPITOLUL II. UNGEREA STRUNGULUI NORMAL 17

II.1. II.1. UNGEREA CUTIEI DE VITEZE 17

II.2. II.2. UNGEREA CUTIEI DE AVANSURI ŞI FILETE 18

II.3 II.3. UNGEREA CĂRUCIORULUI ŞI GHIDAJELOR SANIEI LONGITUDINALE 18

II.4. II.4. UNGEREA ORGANELOR DE PE LIRA ROŢILOR DE SCHIMB 19

II.5. II.5. UNGEREA REDUCTORULUI DE AVANS AL SĂNIILOR 19

II.6. II.6. UNGEREA CELORLALTE ELEMENTE ALE MAŞINII 19

III. CAP. III INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII LA STRUNG 20

BIBLIOGRAFIE 23

ARGUMENT

3
 Strunjirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere pe maşini-unelte numite
strunguri. La această prelucrare, piesa execută mişcarea principală de aşchiere
(mişcarea de rotaţie), iar scula mişcarea de avans (mişcare rectilinie longitudinală,
transversală sau combinată). Strungurile au o pondere foarte mare în atelierele de
prelucrări mecanice prin aşchiere. Aceste maşini-unelte se folosesc la producţia
individuală, în serie şi în masă, precum şi in atelierele de întreţinere şi de reparaţii
Strungul normal este maşina unealtă pe care se desfăşoară procesul tehnologic
de prelucrare prin aşchiere a semifabricatelor, căruia i se impune mişcarea
principală de rotaţie, aşchierea efectuandu-se cu ajutorul unor scule (cuţite de
strung), cărora le asigură mişcările de avans.

Cele doua mişcări sunt simultane, rezultanta lor, numită mişcare de aşchiere,
generează suprafeţe de rotaţie (cilindrice, conice, profilate, etc.) sau plane, funcţie
de direcţia mişcării de avans faţă de axa de rotaţie a semifabricatului, cat şi de
forma părţii active a cuţitului. Datorită unei game largi de operaţii ce se pot
executa pe strung, ele constituie grupa cea mai răspandită de maşini unelte care se
utilizează atât în industria constructoare de maşini, cât şi în industria
electrotehnică, electronică, de automatizări, precum şi în celelalte ramuri
industriale.

Strungurile universale tip SNA-450, SNA-500 şi SNA-560 sunt strunguri de

mărime mijlocie, având diametrul maxim de prelucrare peste ghidaje de 400, 500
şi respectiv 560 mm, iar puterea instalată pentru acţionarea mişcării principale de
7,5 sau 11 KW. Ele pot fi utilizate cu deosebită eficienţă. atat în lucrările de
unicate, cât şi în cele de serie mică şi mijlocie, în cazul prelucrărilor în universal
sau între vârfuri. Aceste strunguri se execută în mai multe variante constructive şi
anume: cu batiu cu sau fără punte; cu distanţa intre varfuri de 1000, 1500, 2000 şi
3000 mm; cu domenii diferite de turaţii ale axului principal.Aceste variante oferă
posibilitatea adaptării lor la diverse sarcini de producţie. Cinematica şi construcţia
acestor strunguri permit realizarea următoarelor prelucrări:

- strunjire longitudinală cu avans manual sau mecanic;

- strunjire transversală cu avans manual sau mecanic;

CAPITOLUL I. GENERALITĂȚI, CRITERII DE CLASIFICARE A

STRUNGURILOR

4
 În următoarea schemă este prezentată o clasificare a strungurilor după patru
criterii principale:

I.1 PREZENTAREA STRUNGULUI UNIVERSAL-NORMAL

5
 Strungurile normale sunt maşini-unelte universale, destinate
efectuării unei varietăţi mari de prelucrări. În România s-au construit o
gamă însemnată de strunguri normale dintre care cele mai răspindite au
fost: SN 250, SN 320, SN 400, SN 500, SN 630 şi altele.

Fig.1.Strungul normal

6
Fig.2. Strungul normal

7
Fig.3.Strungul normal

Strungul normal se compune din batiul 9, prevăzut cu două picioare cu

care se sprijină pe fundaţie, păpuşa fixă 3, in care se găseşte cutia cu viteze 4,
păpuşa mobila18, căruciorul 13, deasupra căruia se află suportul portcuţit 23,
arborele principal în care se montează universalul 26.
Arborele principal al strungului execută o mişcare de rotaţie, care este
miş-carea principală de aşchiere. Acestă mişcare este transmisă la arborele
principal prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat în
interiorul pi-ciorului din stânga al strungului. Cutia de viteze permite obţinerea
unei game în-tregi de turaţii .
Scula aşchietoare se fixează în suportul portcuţit şi execută împreună cu
acesta o mişcare de translaţie prin deplasarea căruciorului 13. Căruciorul se de-
plasează pe batiul strungului pe nişte suprafeţe speciale numite ghidaje 17. Păpuşa

8
mobilă 18 serveşte la sprijinirea pieselor lungi în timpul prelucrării. În acest caz,
piesa se fixează cu un capăt în arborele principal, iar cu al doilea se prinde în
păpuşa mobilă. Uneori, în păpuşa mobilă mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi:
burghie, alezoare, tarozi etc.
Poziţia păpuşii mobile poate fi modificată după nevoie, aceasta
deplasându-se pe ghidaje speciale prevăzute pe batiul 9. Deplasarea căruciorului
împreună cu scula aşchietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans
11 (în cazul strunjirilor obişnuite) sau cu şurubul conducător 12 (în cazul
prelucrării filetelor).

Fig.4.Păpuşa mobilă

I.2 SCHEMA CINEMATICĂ A STRUNGULUI NORMAL

Orice mașină-unealtă se caracterizează printr-o cinematică care asigură

realizarea mișcărilor necesare procesului de așchiere : mișcarea principal,
mișcările de poziționare, mișcările de avans.Totalitatea mecanismelor care
contribuie la la primirea, transformarea și transmiterea unei mărimi și la livrarea
acesteia organului de execuție formează schema cinematică a
mașinii.Reprezentarea schemei cinematice a mașinii se realizează prin utilizarea
unor simboluri grafice standardizate. Descrierea modului în care se realizează

9
transmiterea mișcării prin intermediul mecanismelor mașinii-unelte este redată
prin lanțul cinematic al mașinii.
Cinematica unei mașini-unelte este alcătuită din mai multe lanțuri cinematice
legate sa nelegate între ele fiecare având un anumit scop.
Astfel, mişcarea principală de aşchiere, care este mişcarea de rotaţie a
arborelui principal, se obţine de la motorul de acţionare M1 prin lanţul cinematic
1—2—3—CV—4. Arborele principal execută mişcarea principală de aşchiere cu
turaţii diferite, cu ajutorul cutiei de viteze CV.
În general, viteza de rotaţie variază cu ajutorul mecanismelor cu roţi
baladoare. Deplasarea longitudinală de avans f, executată de cărucior se obţine de
la cutia de viteze CV, prin lanţul cinematic CV—5—6—CA—7—II—8—9—V
—z1—z2 , prin cutia de avansuri CA la bara de avansuri II şi apoi la mecanismul
pinion-cremalieră z1—z. Pinionul z1 este montat în cutia căruciorului, iar
cremaliera z pe batiul strungului.

Fig. 5. Schema cinematică a strungului normal

10
 Când pinionul z1 este antrenat cu o anumită turaţie, în funcţie de
avansul necesar la prelucrare, el antrenează căruciorul, cremaliera fiind
fixă. Avansul transversal ft se realizează pe acelaşi traseu cinematic până
în punctul 9, de unde, prin 10, antrenează în mişcare de rotaţie şurubul de
avans transversal III, care imprimă prin mecanismul şurub-piuliţă,
deplasarea corespunzătoare a saniei transversale a căruciorului.
La deplasările in gol ale căruciorului, pentru a se reduce timpul
consumat cu retragerea căruciorului sau pentru a se uşura munca
strungarului, strungurile moderne sunt prevăzute cu un mecanism special
de retragere sau apropiere rapidă. Acest mecanism este antrenat de un
motor electric separat M2, prin lanţul cinematic 12—13, la bara de
avansuri II şi apoi pe circuitele cinematice descrise pentru deplasările
longitudinală f şi transversală ft.
La filetare, căruciorul trebuie antrenat într-o corelaţie riguroasă
cu rotirea semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit
pas dat. Acest lucru se realizează pe un circuit cinematic separat de cel de
avans, folosind lanţul cinematic CV—4—5—6—CA—11—IV.
Arborele IV este şurubul conducător al strungului, care
realizează antrenarea căruciorului cu o anumită viteză, astfel ca la o
rotaţie a piesei vârful cuţitului să se deplaseze cu un pas. De regulă, cutia
de avansuri permite imprimarea turaţiei necesare a şurubului conducător
pentru a se realiza deplasarea căruciorului (pe care este fixat cuţitul de
filetare), corelat cu rotirea arborelui principal I (în care se fixează piesa de
prelucrat).
Când la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea şurubului con-
ducător IV cu turaţia necesară pentru a tăia un filet cu pas special (în ţoli etc.), pe
traseul 5—6 din lanţul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roţi
dinţate A—B. Roţile dinţate A—B se calculează din condiţia ca la rotirea piesei
cu o rotaţie căruciorul să avanseze cu pasul special cerut.

I. 3. SUBANSAMBLELE STRUNGULUI
I.3.1. BATIUL

Batiul strungului este executat din fontă, avand o construcţie deosebit de

rigidă ca urmare a faptului că peretele din faţă, pe langă că este chesonat, mai e
legat de peretele posterior printr-o serie de nervuri transversale puternice.
Sistemul de ghidare se compune din:

11
- un ghidaj de forma unui V întors, cu unghiul la vârf de 90° în partea din faţă şi un
ghidaj plan în partea din spate, pentru conducerea saniei longitudinale;
- un ghidaj plan pe partea din faţă şi un ghidaj mai mic, dar tot sub forma unui V
întors, cu ghidajul la vârf de 90°, în partea din spate pentru conducerea păpuşii
mobile.
Batiul se montează rigid, cu ajutorul unor şuruburi, pe picioarele strungului.
La partea din spate, stanga, sub păpuşa fixă, are o nişă pentru a permite montarea
motorului principal de acţionare şi pompa de ulei. Pe peretele din spate, în
porţiunea ghidajelor batiul este prevăzut cu bosaje prelucrate, necesare montării
liniarului ce susţine vârfurile între care se fixează şablonul în cazul folosirii unui
dispozitiv hidraulic de copiat. În spaţiul dintre picioare e dispusă tava pentru
colectarea şpanului şi a lichidului de răcire, iar sub această tavă se amplasează
bazinul pentru lichidul de răcire pe care de altfel este amplasată şi electropompa.

Fig.6. Ghidajele batiului strungului normal

I.3.2. PĂPUŞA FIXĂ

Păpuşa fixă este montată în partea stângă a batiului, pe o suprafaţă special

amenajată, cu ajutorul a patru şuruburi de fixare. În partea ei inferioară are montate
nişte şuruburi cu filet axei păpuşii faţă de axa batiului, în plan orizontal. Mişcarea
la păpuşa fixă este asigurată de un motor electric, prin intermediul unor curele
trapezoidale. Pe axul de intrare sunt montate ambreiajele pentru mers înainte şi

12
înapoi, iar în continuare, prin intermediul mecanismelor cu roți dinţate mişcarea
ajunge la axul principal şi apoi spre mecanismul de avansuri şi filete.
Cuplajele din păpuşa fixă pot fi de două feluri şi anume :
- electromagnetice, de tipul cu bobină fixă;
- mecanice, de construcţie obişnuită, la care reglarea distanţei dintre lamele se face
prin intermediul unui inel filetat.
Rulmenţii din lagărele axului principal pot fi de două feluri şi anume :
a) radiali-axiali cu role conice , care asigură o serie de avantaje în privinţa
rigidităţii şi preciziei: rigiditate mărită, eliminarea solicitărilor nedorite în timpul
funcţionării din cauza rulmenţilor, asigurarea rotirii axului principal fără bătăi
radiale încă din primul moment de funcţionare datorită pretensionării arcurilor
rulmentului din spate, eliminarea vibraţiilor datorită numărului diferit de role în
cele două rânduri ale rulmentului din faţă şi posibilitatea ungerii şi răcirii excelente
a rulmenţilor;
b) un rulment radial cu două rânduri de role cilindrice în faţă şi doi rulmenţi
radiali- axiali cu bile în spate.

Fig.7. Păpuşa fixă a strungului normal

I.3.3. CUTIA DE AVANSURI ŞI FILETE

13
 Cutia de avansuri şi filete este fixate rigid pe batiu cu ajutorul unor şuruburi
și primeşte mişcarea de la păpuşa fixă prin intermediul roţilor de schimb. Din
punct de vedere cinematic, realizarea diferitelor avansuri şi filete se face prin
intermediul unor roţi dinţate baladoare, comandate cu ajutorul unor came
cilindrice. Mecanismul cutiei de avansuri şi filete se compune din trei mecanisme
parţiale şi anume:

- un mecanism reductor, se pot stabili patru rapoarte diferite (2/l, 1/1, 1/2 şi V4);

- un mecanism intermediar, se stabilesc valorile de bază pentru avansuri şi filete,

precum şi felul filetului (metric, modul Whitworth, sau paşi în ţoli);

- un mecanism final, care permite cuplarea fie a şurubului conducător, fie a barei
de avans.

Manipularea mecanismului din cutia de avansuri şi filete se face numai în

timpul rotirii axului principal cu turaţii mici de 160 rot/min. sau în cazul folosirii
cuplajelor electromagnetice prin apăsarea butonului de impuls. Roţile dinţate din
cutia de avansuri şi filete sunt executate din oţel carbon de calitate, tratat termic.
Fixarea roţilor pe axe se face prin pene şi ştifturi (la roţile fixe) şi prin caneluri (la
roţile baladoare).

I.3.4. CĂRUCIORUL

Căruciorul este montat pe sania longitudinală cu ajutorul unor şuruburi de

fixare. El are o construcţie completă şi robustă. Mişcările de avans longitudinal şi
transversal ale căruciorului şi saniei transversale pot fi realizate prin trei metode şi
anume:

- manual;

- mecanic (automat) cu avans normal, când mişcarea de la cutia de avansuri şi

filete ajunge la cărucior prin intermediul barei de avans;

- mecanic (automat), cu avans rapid, cand mişcarea este preluată direct de la

motorul electric montat pe carcasa căruciorului.

Sub cărucior, fixată pe batiu, se află bara de tamponare pe care sunt montate
tampoanele ce asigură posibilitatea opririi căruciorului la cota la care se face

14
reglarea. Sistemul de tamponare permite reglări care să necesite maximum 6 opriri
la cotă. Protejarea elementelor lanţului cinematic al mecanismului de avans se face
prin intermediul unui dispozitiv de suprasarcină cu bile, montat pe bucşă ce este
antrenată de bara de avans.

Pentru executarea operaţiilor de filetare, căruciorul este deplasat cu ajutorul

şurubului conducător prin intermediul a două semipiuliţe zăvor, din bronz. Evitarea
cuplării simultane a şurubului conductor şi a barei de avans este asigurată prin
interblocarea mecanică a parghiilor ce comandă aceste cuplări

Fig.8. Căruciorul

I.3.5. SĂNIILE

Ansamblul saniei se compune din mai multe părţi şi anume:

- sania longitudinală;

- sania transversală;

- sania port-cuţit;

- port-cuţit rapid;

15
- port-cuţit normal;

- port-cuţit din spate.

Sania longitudinală constituie suportul de bază al căruciorului cât şi al

subansamblelor enumerate mai înainte, ea putându-se deplasa manual sau mecanic
pe ghidajele batiului. Strângerea saniei pe ghidaje se face cu ajutorul unor
contratălpi, care în faţă sunt prinse cu nişte şuruburi de fixare, iar în spate cu
şuruburi prevăzute cu piuliţe de reglaj, piuliţe ce permit eliminarea eventualelor
jocuri mai mari decât cele admisibile, care apar din cauza uzurii. Sania transversală
poate fi deplasată atat cu avans manual cât şi cu avans mecanic.

Reglarea jocului dintre sania longitudinală şi cea transversală se realizează

cu ajutorul unei pene lungi (paralele), montată lângă coada de randunică. şi a unor
şuruburi de reglare. Pe sania transversală pot fi montate diferite port-cuţite, atât în
faţă cât şi în spate. În acest scop, în faţă a fost prevăzut un canal circular cu
secţiune T, care permite rotirea suportului intermediar sau unghiul dorit, iar în
spate două canale T, paralele. Sania port-cuţit se poate deplasa numai cu avans
manual, şi prin rotirea ei cu un anumit unghi pot fi realizate strunjiri conice.
Datorită mişcărilor independente ale celor trei sănii, există posibilitatea realizării
prin strunjire a unor piese cu suprafeţe de revoluţie de orice profil.

I.3.6. PĂPUŞA MOBILĂ

Păpuşa mobilă este realizată intr-o construcţie ce-i asigură o foarte bună
rigiditate. Fixarea ei rapidă pe batiu se face cu ajutorul unei manete, iar pentru o
fixare mai sigură, de lungă durată, s-a prevăzut un şurub suplimentar de fixare.
Deplasarea pinolei se face numai manual, cu ajutorul roţii de mână. Pentru a putea
realiza strunjiri conice, carcasa păpuşii mobile se deplasează transversal, cu
ajutorul unor şuruburi de reglare.

16
Fig.9. Păpuşa mobilă a strungului normal

Păpuşa mobilă are rolul de a susţine semifabricatele lungi prinse între

varfuri şi de a deplasa axial sculele de tipul burghie, tarozi, filiere etc.
Construcţia păpuşii mobile este prezentată în (fig.9.). Ea este formată dintr-o
pinolă care se poate deplasa axial prin intermediul unui mecanism şurub-piuliţă
acţionat cu o roată de mână. Pinola este de formă cilindrică având la interior
un alezaj conic în care se introduc vârfuri de fixare, reducţii conice sau mandrina
de fixare a sculelor.
Blocarea pinolei se realizează cu ajutorul unei manete. Corpul păpuşii
se poate deplasa în plan orizontal perpendicular pe axa arborelui principal (la
strunjirea suprafeţelor conice lungi prinse intre vârfuri) prin intermediul unui
mecanism şurub-piuliţă fixat în corpul păpuşii. Păpuşa se poate bloca pe ghidajele
interioare ale batiului prin intermediul unui sistem de prindere format din patină,
şuruburi de strângere cu piuliţe.

CAPITOLUL II. UNGEREA STRUNGULUI NORMAL

II.1. UNGEREA CUTIEI DE VITEZE

Ungerea păpuşii fixe este realizată cu ajutorul pompei cu roţi dinţate, montată
pe suportul motor şi antrenată cu ajutorul unei curele trapezoidale de la şaiba de

17
curea montată pe axul motorului electric. De la pompa cu roţi dinţate, prin
intermediul unui tub , uleiul ajunge la filtrul de ulei şi de aici uleiul merge in
distribuitorul cu 4 căi. De la acest distribuitor uleiul este derivat spre:

- vizorul dispus in capacul păpuşii fixe;

- rulmentul din faţă al axului principal;

- rulmentul din spate al axului principal;

- distribuitorul central.

Pompa de ulei este acţionată de axa I pentru a asigura alimentarea cu ulei a

carcasei păpuşii .Uleiul de la pompă trece printr-un filtru şi ajunge apoi în carcasă
şi în bazinul de ungere, pentru a unge pinioanele, axele şi lagărele din interiorul
păpuşii. Funcţionarea pompei de ungere cu ulei poate fi observată prin vizorul de
control amplasat pe partea frontală a păpuşii. Nivelul de ulei poate fi observat prin
vizorul de control amplasat la spatele păpuşii.

II.2. UNGEREA CUTIEI DE AVANSURI ŞI FILETE

Pentru ungerea cutiei de avansuri şi filete este folosită o parte din uleiul
debitat de pompa cu roţi dinţate. De la filtrul amplasat in păpuşa fixă, cu ajutorul
unor conducte de oţel şi prin intermediul unor racoarde, uleiul ajunge la tubul de
ungere ce trece pe deasupra axelor I. II şi III pe toată lungimea lor şi care au
prevăzute găuri în dreptul elementelor ce necesită a fi unse. După intrarea in cutia
de avansuri şi filete, din conducta principală, printr-o ţeavă, uleiul sub presiune
este dirijat spre vizorul V3 pentru a putea fi verificată buna funcţionare a ungerii.
Uleiul din rezervorul de ulei este condus prin intermediul unor fitile în lână la
punctele de ungere prin picurare .După ce funcţionează o perioadă, uleiul uzat
trebuie evacuat conform indicatorului de ulei.

II.3. UNGEREA CĂRUCIORULUI ŞI GHIDAJELOR SANIEI

LONGITUDINALE

Ungerea acestor două subansamble este asigurată de o pompă cu piston

acţionată de un rulment montat excentric pe ax. De la pompă uleiul ajunge la
distribuitorul cu două căi care asigură transmiterea lui spre cărucior sau spre sania
longitudinală, în funcţie de poziţia pe care o ocupă tija distribuitorului. În primul

18
caz, cand săgeata de pe tija distribuitorului este îndreptată în sus, uleiul este
dirijat spre sania longitudinală şi asigură ungerea ghidajelor pe care aceasta se
mişcă pe batiu, iar în cazul al doilea, cand săgeata respectivă este îndreptată în
jos, uleiul ajunge in tava din interiorul căruciorului.

Pentru ungerea corectă a ghidajelor se indreaptă tija distribuitorului, astfel

ca săgeata să fie in sus şi se execută 4-5 deplasări ale ansamblului cărucior-sănii
intr-o parte şi alta cu avans rapid. Această operaţie se face de 3-4 ori pe zi (la 8 ore
o dată), in restul timpului uleiul va fi dirijat spre locurile de ungere din cărucior.

Ghidajele căruciorului sunt unse de două gresoare cu bilă. Uleiul este filtrate
prin pâsla de ungere.Ghidajele din partea superioară a căruciorului-suport, şurubul
de avans transversal, şurubul saniei superioare, sania portcuţit, manşonul păpuşii
mobile şi şurubul de avans sunt unse cu un pistol manual de ungere.

II.4. UNGEREA ORGANELOR DE PE LIRA ROŢILOR DE SCHIMB.

Capetele arborilor care comportă fusuri de alunecare pentru roţile intermediare

de legătură dintre cutia de viteze şi cutia de avansuri şi filete, sunt prevăzute cu
ungătoare pentru unsoare consistentă. Modul de ungere este obişnuit pentru
asemenea ungătoare şi se recomandă abundenţă la alimentarea lor, pentru a se evita
eventualele gripări ce ar putea apare datorită unei frecări uscate.

II.5. UNGEREA REDUCTORULUI DE AVANS AL SĂNIILOR

Un bazin de ulei, amplasat în interiorul corpului turnat al reductorului, este

utilizat pentru lubrifiere. În timpul avansului rapid, paleta agitatoare stropeşte cu
ulei elementelor de antrenare ale reductorului. Rulmenţii sunt unsi de pompa de
ungere a bilelor de pe cărucior. Se utilizeză o pompiţă de gresare cu ulei pentru a
injecta ulei în gresoarele cu bile. Acestea pot fi lubrifiate de asemenea de uleiul
stropit sau picurat de fitilele de lână Nivelul de ulei poate fi observat prin vizorul
de nivel de ulei, montat pe partea frontală a reductorului de avans.

II.6. UNGEREA CELORLALTE ELEMENTE ALE MAŞINII.

Şurubul de avans, tija de avans, pivotul axului de comandă înainte/înapoi

sunt unse din rezervorul de ulei din suportul din spate, prin fitilele de lână. Axul de

19
cursă inactivă şi manşonul său sunt lubrifiate cu vaselină introdusă din capătul
axului.

CAP. III INSTRUCŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII LA STRUNG

Pentru preîntâmpinarea unor eventuale accidentări în timpul lucrului este

absolut necesar ca toţi muncitorii să-şi însuşească bine prezentele instruncţiuni de
tehnica securităţii.

1. înainte de începerea lucrului se va verifica dacă universalele sau platourile sunt

bine fixate pe axul principal.

2. piesa se va fixa bine în universal, planş aibă sau între vârfuri, centrând-o corect
pentru a nu fi smulsă sau azvârlită în timpul lucrului.

3.prelucrarea cu prindere în universal, fără vârful rotativ montat în pinolă, se face

numai pentru piese a căror lungime este mai mică sau cel mult egală cu de trei ori
diametrul lor.

4. fixarea cuţitului în suport se va va face cu cel puţin două şuruburi, iar fixarea
suportului în port-cuţit se va face cât se poate de rigid. Înainte de fixare, suportul se
reglează în aşa fel ca vârful cuţitului să fie la înălţimea axei strungului, sau poziţia
lui să corespundă procesului de aşchiere indicat în fişa tehnologică.

5. la opriri, se va decupla întâi avansul, se va scoate cuţitul din aşchie şi abia după
aceea se va opri rotirea axului principal.

6. în cazul în care în timpul strunjirii se produc vibraţii puternice, maşina se va

opri, se determină cauza vibraţiilor şi se iau măsurile necesare pentru înlăturarea
lor.

7. la prelucrarea barelor lungi porţiunea care iese din arborele principal trebuie
protejată pentru a nu produce accidentări. Această protejare se face cu ajutorul
unui dispozitiv sub formă de ţeavă, a unei apărători de formă cilindrică, fixată pe
suporţi sau al unui paravan.

8. este interzis ca muncitorul să stea rezemat de maşină în timpul lucrului.

9. curăţirea de aşchii a pieselor ce se rotesc excentric se va face numai după

oprirea maşinii.
20
10. în faţa fiecărei maşini va fi prevăzut un grătar de lemn pe care să stea
muncitorul în timpul lucrului.

11. la fiecare maşină va fi prevăzut un panou de protecţie pentru evitarea

alunecării aşchiilor sau lichidului de răcire la maşina din faţă.

12. ecranul de protecţie al strungului se va utiliza în tot timpul operaţiei de

strunjire, iar în cazul unor strunjiri interioare la piese mici şi la prelucrarea
metalelor neferoase se vor utiliza şi ochelari sau mască de protecţie locală.

13. montarea şi demontarea platourilor sau a pieselor mari se va face folosind 1-2
oameni de ajutor sau mijloace de ridicat.

14. rotirea axului principal va fi oprită în următoarele cazuri:

- în timpul măsurării piesei ce se prelucrează;

- pentru fixarea universalului, a platoului, a flanşei de antrenare etc;

- pentru verificarea calităţii prelucrării;

- pentru curăţirea de aşchii a piesei prelucrate.

15. oprirea motorului electric de acţionare se va face obligatoriu în următoarele

cazuri:

- când se părăseşte locul de muncă, chiar şi pentru scurt timp;

- la orice întrerupere a curentului electric;

- pe timpul curăţirii de aşchii şi a ungerii maşinii;

- la constatarea oricărei defecţiuni în funcţionarea maşinii.

În toate aceste cazuri întrerupătorul principal se va aduce la poziţia zero.

16. depanarea defecţiunilor electrice şi întreţinerea instalaţiei electrice se va

încredinţa personalului calificat în acest domeniu.

17. legarea maşinii la pământ se va face conform normelor în vigoare.

21
18. nu este admisă înlocuirea siguranţelor fuzibile prevăzute în schema electrică a
maşinii cu alt gen de siguranţe improvizate.

19. la utilizarea strungului, în afara prezentelor instruncţiuni, se vor respecta şi

N.T.S. în vigoare.

22
 BIBLIOGRAFIE

Amza, Gh. ş.a. (2000), „Aşchierea şi microaşchierea materialelor”, Bucureşti, Ed.

Bren,;

Atanasiu N. ş.a. (1978), „Tehnologia prelucrării metalelor”, EDP

Bușe,M.I.,Vasilescu –Ciocîlea ,A.,Neagu,I,Spornic,O.L. (2010), „Mașini-unelte

pentru prelucrări la rece”, manual pentru clasa a X-a, filiera tehnologică, profil
Tehnic, domeniul de pregătire generală Prelucrări la rece, CD PRESSBucureşti

Ciocarlea-vasilescu, Aurel, Constantin, Mariana, Asamblarea, Întretinerea și

repararea mașinilor și instalațiilor. Editura All Educational, București,2002

Frumuşanu, G. (2008), „Utilaje si echipamente pentru prelucrări mecanice”,

Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi

Gheorghe, Ion, Voicu, Mihai, Paraschiv, Ion, Huzum, Neculai, Rantz, Gabriel,
Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990

Zgura, Gh.,Arieșanu,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lăcătușerie,

Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991

Popovici, IiulianaMarina, Măniga, Vasile, Ungerea sistemelor tehnice, Auxiliar

Curricular, Noiembrie 2008

Tănase, V., T2- “Prelucrarea prin strunjire”, Tanaviosoft 2012

http://test.mrxl.ro/joomla/images/Cursuri/uem/Cap3_5_6.pdf

http://www.bicau.ro/data/MasterLink/h37/f3611/9k_carte_teh_strung_universal_sp
d- 1000p_rom.pdf

23
24