Structura și dinamica cheltuielilor

publice (bugetare) în România și

Portugalia

Elev: Ivașcu Mădălina

Grupa: 6

Specializare: Administrație publică

Anul: 2

2016

1
 CUPRINS

I. Cadrul conceptual și metodoligic..............................................................................................4

1.1. Cheltuielile publice și structura lor conform clasificației bugetare.........................................4

1.2. Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor

publice..............................................................................................................................................5

II. Analiza comarativă a nivlului și dinamicii cheltuielior publice în România și

Portugalia........................................................................................................................................8

2.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut într-un tabel
nivelul cheltuielior publice totale în România și Portugalia în perioada 2010-2014.......................8

2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Portugalia în

perioada2010- 2014.........................................................................................................................9

2.3. Pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice și a produsului intern brut, ilustrați și
interpretați valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport cu PIB-ul în
România și Portugalia în perioada 2010-2014...............................................................................10

III. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și Portugalia..............12

3.1.. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Portugalia....................12

3.1.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice într-
un tabel structura economică a cheltuielilor publice în Romînia și Portugalia în perioada

2010-2014....................................................................................................................................12

3.1.2. Realizați un tabel de tip stock column pentru trei exerciții bugetare 2010-2012-2014,
pentru fiecare țară în care să ilustrați greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii economice........................................................................................................12

3.1.3. În baza tabelului și a graficului de mai sus, comentați ponderea cheltuielilor curente în
totalul cheltuielilor publice făcând trimitere la măsurile fiscal bugetare întreprinse de guvernele
celor două țări în perioada 2010-2012..........................................................................................12

3. 2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Portugalia…………………15

2
3.2.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice într-
un tabel Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Portugalia in perioada 2010-
2014 ............................................................................................................................................15

3.2.2. Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip stock column pentru 3 exerciții
bugetare 2010-2012-2014 pentru fiecare țară în care să ilustrați greutatea specifică a
categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii funcționale..................................................16

3.2.3. În baza tabelului de mai sus comparați și comentați ponderea cheltuielilor pentru acțiuni
social culturale din totalul cheltuielilor publice făcând trimitere la măsurile fiscal bugetare
întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2010-2014...................................................17

IV. Concluzii...........................................................................................................................18

V. Lista tabelelor și figurilor...................................................................................................19

VI. Bibliografie......................................................................................................................20

3
 I. Cadrul conceptual și metodoligic
1.1. Cheltuielile publice și structura lor conform clasificației bugetare

Cheltuielile publice exprimă relații economico-sociale în formă bănească, care se

manifestă între stat, pe de o parte, și persoane fizice și juridice, pe de altă parte, cu ocazia
repartizării și utilizării resurselor finaciare ale statului în scopul îndeplinirii funcțiilor acestuia.

Cheltuielile publice se finalizează în plăți efectuate de stat din resurse mobilizate pe

diferite căi, pentru achiziții de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea
diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale, acțiuni social-culturale,
întreținerea armatei și a întregii activități desfășurate în domeniul militar, ordinea publică internă,
securitatea socială, acțiuni economice, etc.

Conținutul economic al cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu efectul produs

de acestea pe destinațiile lor. Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs
intern brut, repezentând valoarea plăților pe care le efectuează instituțiile publice în formele
specifice ale cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern
brut, repezentând valoarea plăților pe care le efctuează instituțiile publice în formele specifice ale
cheltuielilor curente, iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare de produs intern brut,
reprezentând participarea statului la finanțarea formării brute a capitalului atât în sfera producției
materiale, cât și în sfera nematerială.

În prezent, cheltuielile publice sunt extrem de diversificate. Unele se manifestă direct,

prin finanțare de către stat a instituțiilor publice pentru a putea funcționa.

Altele influențează direct mediul economic și social și constituie astfel instrumente ale unei
politici de transformare a mediului respectiv pentru a-l ameliora.

Cheltuielile publice înglobează:

1. Cheltuielile efectuate din fondurile constituite la nivelul bugetelor administrațiilor

publice centrale;
2. Cheltuieli efectuate din fondurile constituite în bugetele administrațiilor publice
locale, pe trepte, ale acestora;
3. Cheltuielile efectuate din intrările anuale e credite externe;
4. Cheltuielile efectuate din fondurile externe neramburasbile constituite la nivelul
organismelor internaționale și distribuite pe programe, stetelor beneficiare.

4
 Necesitatea cunoașterii structurii cheltuielilor publice derivă din faptul că aceasta
ilustrează modul în care sunt orientate resursele bănești ale statului spre anumite obiective:
economice, sociale și cele culturale cu caracter social, militare, politice, financiare, etc.

a) Clasificația economică. În cadrul acesteia se folosesc două criterii de grupare: primul,

conform căruia cheltuielile se împart în: cheltuieli curente (de funcționare), și cheltuieli de
capital (cu caracter de investiții); al doilea, care împarte cheltuielile în cheltuieli cu bunuri și
servicii, și cheltuieli de transfer (de redistribuire).

b) Clasificația funcțională folosește drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de

activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinații ale cheltuielilor
legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale administrațiilor publice, plata
dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziția autorităților executive. Ele
reflectă obiectivele politicii bugetare a statului.

1.2. Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structurii

cheltuielilor publice

1.2.1. Nivelul cheltuielilor publice

Relația de calcul a cheltuielilor publice totale consolidate este:

𝑪𝒄𝒑𝒕 = 𝑪𝒑𝒕 - 𝑻𝒊𝒈 + 𝑪𝒓 𝒆𝒙𝒊 - 𝑹𝒊

Indicele PIB deflator este calculat conform relației:

𝑰𝒑𝟎/𝒄𝒔𝒕 = 𝑷𝑰𝑩𝟎 / 𝑰𝒑𝟎/𝒄𝒔𝒕 *100 ;

Relațiile de calcul ale cheltuielilor reale sunt:

𝑪𝒓 𝒑𝟎 = 𝑪𝒏 𝒑𝟎 / 𝑰𝒑𝟎/𝒄𝒔𝒕 ;

Calculul se efectuează pe baza relației:

𝑪𝑷/𝑷𝑰𝑩 = 𝑪𝒏𝒑 / 𝑷𝑰𝑩𝒏 * 100

5
1.2.2. Structura cheltuielilor publice

𝒈𝒔 𝑪𝒑𝒊
𝑪𝒑𝒊 = 𝑪𝒑𝒕 * 100

𝑔𝑠
𝐶𝑝𝑖 = ponderea categoriei de cheltuiel publice i , în totalul cheltuielilor publice

𝐶𝑝𝑖 = cheltuilile publice ale grupării i

𝐶𝑝𝑡 = cheltuielile publice totale

i = 1 ....n grupări de cheltuieli.

1.2.3. Dinamica cheltuielilor publice

Dinamica cheltuielilor publice exprimă modificările care intervin în cuantumul, structura

acestora în decursul unui interval de timp.

Ambele modalități de calcul exprimă creșterea în mărimi absolute, conform relațiilor:

a. ∆𝑪𝒏𝒑𝟏/𝒐 = 𝑪𝒏𝒑𝟏 - 𝑪𝒏𝒑𝟎

∆𝑪𝒓𝒑𝟏/𝒐 = 𝑪𝒓𝒑𝟏 - 𝑪𝒓𝒑𝟎

b. Modificarea ponderii cheltielilor publice în produsul intern brut:

∆𝑪𝒑𝑷𝑰𝑩𝟏/𝟎 = 𝑪𝒑 1/𝑷𝑰𝑩𝟏 * 100- 𝑪𝒑𝟎 /𝑷𝑰𝑩𝟎 *100

c. Modificarea nivelului mediu al cheltuielilor publice pe locuitor

Calcului se efectuează cu ajutorul formulei:

∆𝑪𝒑/𝒍𝒐𝒄𝟏/𝟎 = 𝑪𝒑 /loc= Cp/loc 1- 𝑪𝒑/𝒍𝒐𝒄 0,

6
 d. Modificarea structurii cheltuielilor publice

Calculul se efectuează astfel :

∆𝒈𝒔 𝑪𝒑𝒊 𝟏/𝟎 = gs𝑪𝒑𝒊𝟏 - gs𝑪𝒑𝒊𝟎 ,

e. Indicatorul privind corespondența dintre creșterea cheltuielilor publice și creșterea

produsului intern brut

Calculul acestui indicator se exectuează pe baza relației:

𝑰𝑪𝒑𝟏/𝟎
k=𝑰 ,
𝑷𝑰𝑩𝟏/𝟏𝟎

f. Elasticitatea cheltuielilor publice față de produsul intern brut

∆𝑪𝒑𝟏/𝟏𝟎 ∆𝑷𝑰𝑩𝟏/𝟎
𝒆𝒄𝒑 = / ,
𝑪𝒑𝟎 𝑷𝑰𝑩𝟎

7
 II. Analiza comarativă a nivlului și dinamicii cheltuielior publice în România
și Portugalia
2.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în produsul intern brut într-un
tabel nivelul cheltuielior publice totale în România și Portugalia în perioada 2010-2014

Tabel 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

Țara Indicatori 2010 2011 2012 2013 2014

Portugalia CT(Milion/Euro) 93,237.1 88,112.2 81,718.6 85,032.3 89,597.9
CT(%PIB) 51.8% 50.0% 48.5% 49.9% 51.8%

România CT(Milion/Euro) 50,155.1 52,161.3 49,716.4 51,024.0 51,759.2

CT(%PIB) 39.6% 39.1% 37.2% 35.4% 34.4%
Sursa: date preluate de pe Eurostat in data de 09.12.2016

Grafic 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

100,000.00
93,237.10
88,112.20 89,597.90
90,000.00 85,032.30
81,718.60
80,000.00

70,000.00

60,000.00
50,155.10 52,161.30 49,716.40 51,024.00 51,759.20
50,000.00 Portugalia CT( Milion/Euro)
Romania CT (Milion/Euro)
40,000.00

30,000.00

20,000.00

10,000.00

0.00
2010 2011 2012 2013 2014

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor preluate de pe EUROSTAT, în data de 09.12.2016

8
2.2. Interpretarea nivelului și dinamicii cheltuielilor publice totale în România și Portugalia
în perioada 2010- 2014

Analiza comparativă, pe grupe de țări, a datelor din tabelul 1, conduce la o serie de

aprecieri. Ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor publice efectuate din fondurile
bugetului general consolidat este diferită, fiind influențată în primul rând de nivelul de dezvoltare
al fiecărei țări, dar și de proporțiile sectorului public față de cel privat, de gradul de intervenție a
statului în viața economică și socială, de gradul de îndatorare și de alți factori.

În România în anul 2010 totalul cheltuielilor publice în mărime absolută este 50,155.1. În
anul 2010 au fost reduse salariile tuturor angajaților și sectorul bugetar cu 25% în paralel cu
restructurarea aparatului administrativ.

În România, ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în produsul intern brut este
de peste 30% , inregistrând o descreștere în perioada 2011-2014. Din anul 2010 până în anul
2014, cheltuielile publice au scazut cu un punctaj procentual de peste 3,8%. Astfel de la 39,6 %
înregistrat in anul 2010 , s-a ajuns la 34,4 % în 2014. În comparație cu celelalte țări membre ale
Uniunii Europene, ponderile sunt mai mici, ceea ce înseamnă că, odată cu creșterea PIB, va fi
posibilă și creșterea nivelului cheltuielilor publice, în perspectiva anilor următori.

În Portugalia în anul 2010 cheltuielile publice totale sunt 93,237.1 cu aproximativ 43,102
milioane de euro mai mult decât România. Asta explică gradul ridicat de dezvoltare dar și
stabilitatea pieței monetare.

În Portugalia, ponderea cheltuielilor publice totale consolidate în produsul intern brut este
de 45 % , în perioada 2010-2012 s-a întregistrat o descreștere, de la 51,8 % in 2010 la 48,5 % in
anul 2012. S-a înregistrat o tendință de creștere in perioada 2013-2014 , de la 49,9% la 51,8%.

9
 2.3. Pornind de la mărimea absolută a cheltuielilor publice și a produsului intern brut,
ilustrați și interpretați valorile coeficientului de elasticitate al cheltuielilor publice în raport
cu PIB-ul în România și Portugalia în perioada 2010-2014

Tabelul 2. Analiza evoluției în Milioane/Euro a PIB în România și Portugalia în perioada 2010-2014

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014

Romania Milioane 126,746.4 133,305.9 133,511.4 144,253.5 150,357.5
euro
Portugalia Milioane 179,929,8 176,166.6 168,398.0 170,269.3 173,079.1
euro
Sursa: date preluate de pe Eurostat în data de 09.12.2016

Explicați factorii de influență

Formula elasticității :

𝑪𝑷𝟏 −𝑪𝑷𝟎
∗𝟏𝟎𝟎
𝑪𝑷𝟎
𝒆𝑪𝑷/𝑷𝑰𝑩 = 𝑷𝑰𝑩𝟏 −𝑷𝑰𝑩𝟎
∗𝟏𝟎𝟎
𝑷𝑰𝑩𝟎

Tabel 3. Analiza valorilor coeficientului de easticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB a României și
Portugaliei în perioada 2010-2014

Indicator 2010 2011 2012 2013 2014

Romania 𝑒𝐶𝑃 0,26 0,17 -0,15 0,03 0,24
Portugal 𝑒𝐶𝑃 0,54 0,09 0,40 0,11 0,65
Sursa: realizat de autor în baza datelor preluate de pe Eurostat în data de 09.12.2016

Coeficientul de elasticitate ne ajuta sa apreciem dinamica cheltuielilor publice în funcție

de ritmul de creștere al acestora și ritmul de creștere al PIB.

10
 Conform coeficientului de elasticitate, atât în România cât și în Portugalia întâlnim o
modificare a cheltuielilor inferioară modificării PIB, având valoare < 1.

În România cea mai mare modificare a cheltuielilor în raport cu PIB a fost în anul 2010,
inregistrandu-se o valoare de 0,26. Cea mai slabă modificare a fost în anul 2012, înregistrându-se
o valoare de -15.

În cazul Portugaliei, cea mai mare modificare a cheltuielilor în raport cu PIB are loc in
anul 2014, iar cea mai slabă modificare a cheltuielilor a fost inregistrată în anul 2010.

11
 III. Analiza comparativă a structurii cheltuielilor publice în România și
Portugalia
3.1.. Analiza structurii economice a cheltuielilor publice în România și Portugalia

3.1.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice

într-un tabel structura economică a cheltuielilor publice în Romînia și Portugalia în
perioada 2010-2014

Tabel 4. Structura economică a cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

1.Cheltuieli România Mil. Euro 6,852.3 7,636.6 7,991.5 8,241.9 8,539.7
cu bunuri %CT 5.4 5.7 6.0 5.7 5.7
și servicii Portugalia Mil. Euro 10,627.5 10,645.0 9,685.4 9,611.3 9,847.4
%CT 5.9 6.0 5.8 5.6 5.7
2.Cheltuieli România Mil. Euro 7,195.9 7,248.2 6,520.7 6,552.3 6,44.5
de capital %CT 5.7 5.4 4.9 4.5 4.3
Portugalia Mil. Euro 9,485.4 6,120.3 4,201.5 3,743.1 3,446.3
%CT 5.3 3.5 2.5 2.2 2.0
3.Cheltuieli România Mil. Euro 12,021.6 10,404.4 10,396.2 11,695.1 11,571.1
cu salariile %CT 9.5 7.8 7.8 8.1 7.7
Portugalia Mil. Euro 24,610.5 22,614.1 19,688.1 21,316.9 20,515.0
%CT 13.7 12.8 11.7 12.5 11.9
4.Subvenții România Mil. Euro 1,274.0 1,133.9 871.4 780.6 717.3
%CT 1.0 0.9 0.7 0.5 0.5
Portugalia Mil. Euro 1,295.4 1,168.5 1,018.4 1,031.5 1,229.9
%CT 0.7 0.7 0.6 0.6 0.7
5.Cheltuieli România Mil. Euro 1,901.0 2,141.9 2,344.0 2,529.8 2,477.8
publice cu %CT 1.5 1.6 1.8 1.8 1.6
dobânzi Portugalia Mil. Euro 5,268.1 7,604.4 8,214.4 8,258.3 8,483.0
%CT 2.9 4.3 4.9 4.9 4.9
6.Cheltuieli România Mil. Euro 17,412.6 17,521.2 16,207.4 16,850.0 17,256.7
publice cu %CT 13.7 13.1 12.1 11.7 11.5
asistența Portugalia Mil. Euro 33,451.7 33,324.9 33,010.1 34,784.9 34,088.1
socială %CT 18.6 18.9 19.6 20.4 19.7
Sursa : date preluate de pe Eurostat în data de 10.12.2016

12
 3.1.2. Realizați un tabel de tip stock column pentru trei exerciții bugetare 2010-2012-2014,
pentru fiecare țară în care să ilustrați greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice
potrivit structurii economice

Grafic 2. Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii economice pentru anii 2010-
2012-2014

100%
Cheltuieli publice cu
90% asistența socială

80%
Cheltuieli publice cu
70% dobânzi
60%

50% Subvenții

40%

30% Cheltuieli cu salariile

20%

10% Cheltuieli de capital

0%
2010 România 2010 2012 România 2012 2014 România 2014
Portugalia Portugalia Portugalia Cheltuieli cu bunuri și
servicii

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor preluate de pe EUROSTAT, în data de 10.12.2016

3.1.3. În baza tabelului și a graficului de mai sus, comentați ponderea cheltuielilor curente
în totalul cheltuielilor publice făcând trimitere la măsurile fiscal bugetare întreprinse de
guvernele celor două țări în perioada 2010-2012

Cheltuielile curente sunt reprezentate de: -cheltuieli cu bunuri și servicii

-subvenții

-cheltuieli publice cu dobânzi

Cheltuielile curente asigură întreținerea și buna funcționare a instituțiilor publice, finanțarea

satisfacerii acțiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane,

13
lipsite de remunerație ori având venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente
speciale ale statului (împrumuturi).

În România ponderea cheltuielilor publice este mai mică decât ponderea cheltuielilor publice
a Portugaliei.

Conform datelor din tabel, cea mai mica pondere o înregistrează subvențiile, atât pentru
România cât și pentru Portugalia.

În baza graficului de mai sus se observă că cea mai mare pondere privind cheltuielile
curente, o înregistrează cheltuielile cu bunuri și servicii. Această pondere a fost de 6% pentru
România în anul 2012, iar pentru Portugalia în anul 2011.Se poate observa că nu există diferențe
semnificative între cele două țări.

În ceea ce privește cheltuielile publice cu dobânzi ponderea maximă a României este de

1,8%, iar Portugalia atinge o pondere semnificativ mai mare de 4,9%.

Cele mai constante valori se înregistreză în ponderea subvențiilor din Portugalia.

Din grafic reiese că atât în România cât și în Portugalia se înregistrează creșteri și descreșteri
ușoare.

O importanță majoră în stabilirea ponderii cheltuielilor o are stabilirea unui cadru de

principii și reguli pe baza cărora Guvernul asigură implementarea politicilor fiscal bugetare. Iar o
altă cauză poate fi și gestionarea eficientă a finanțelor publice privind interesul public și o
asigurare a prosperității economice.

14
 3. 2. Analiza structurii funcționale a cheltuielilor publice în România și Portugalia

3.2.1. Ilustrați comparativ în mărime absolută și ca pondere în totalul cheltuielilor publice

într-un tabel Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Portugalia in
perioada 2010-2014

Tabel 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

1. Servecii Mil/Euro Romania 5,713.2 6,445.4 6,565.9 7,080.8 7,041.2
publice Portugalia 12,332.4 14,283.7 14,674.5 15,167.2 15,189.0
generale %CT Romania 11.4 12.4 13.5 13.9 13.4
Portugalia 13.2 16.2 18.0 17.8 16.9
2. Apărare Mil/Euro Romania 1,830.3 1,119.7 955.6 1,131.5 1,249.9
Portugalia 3,536.1 2,252.5 1,878.2 1,873.3 1,730.1
%CT Romania 3.7 2.1 2.0 2.2 2.4
Portugalia 3.8 2.6 2.3 2.2 1.9
3. Mil/Euro Romania 3,011.1 2,896,6 2,884,1 3,166,6 3,163,0
Siguranță Portugalia 3,865.4 4,092,2 3,548,8 3,909,2 3,881,1
și ordine %CT Romania 6.0 5.6 5.9 6.2 6.0
publică Portugalia 4.1 4.6 4.3 4.6 4.3
4. Acțiuni Mil/Euro Romania 8,866.6 9,419,0 8,758,4 8,897,1 8,934,8
economice Portugalia 11,480.9 7,738.9 6,351.7 6,475.2 11,885.8
%CT Romania 17.7 18.1 18.0 17.5 17.1
Portugalia 12.3 8.8 7.8 7.6 13.3
5. Mil/Euro Romania 963.4 1,240.8 1,127.5 1,208.7 1,148.1
Protecția Portugalia 1,135.5 912.0 719.8 788.1 780.7
mediului %CT Romania 1.9 2.4 2.3 2.4 2.2
Portugalia 1.2 1.0 0.9 0.9 0.9
6. Mil/Euro Romania 1,624.3 1,628.2 1,485.1 1,673.7 1,737.9
Construcții Portugalia 1,275.2 1,068.2 910.6 1,069.6 1,039.9
și %CT Romania 3.2 3.1 3.1 3.3 3.3
amenajări
teritoriale Portugalia 1.4 1.2 1.1 1.3 1.2
7. Mil/Euro Romania 5,201.7 5,477.8 5,122.1 5,787.7 6,019.5
Sănătate Portugalia 13,136.0 12,015.4 10,978.8 10,883.1 10,824.1
%CT Romania 10.4 10.5 10.5 11.4 11.5
Portugalia 14.1 13.6 13.4 12.8 12.1
8. Mil/Euro Romania 1,313.7 1,409.9 1,338.3 1,252.8 1,429.7
Recreere, Portugalia 1,971.2 1,752.0 1,545.4 1,538.1 1,556.6
cultură și %CT Romania 2.6 2.7 2.7 2.5 2.7
religie Portugalia 2.1 2.0 1.9 1.8 1.7
9. Mil/Euro Romania 4,180.1 5,440.5 3,980.3 4,043.7 4,510.5
Educație Portugalia 13,761.1 12,776.6 10,416.1 10,638.2 10,739.2
%CT Romania 8.3 10.4 8.2 8.0 8.6
Portugalia 14.8 14.5 12.7 12.5 12.0

15
10. Mil/Euro Romania 17,431.0 17,085.9 16,454.6 16,552.8 17,129.4
Protecție Portugalia 30,743.2 31,220.9 30,694.7 32,690.3 32,050.5
socială %CT Romania 34.8 32.8 33.8 32.6 32.7
Portugalia 33.0 35.4 37.6 38.4 35.7
Sursa: date preluate de pe Eurostat în data de 16.12.2016

3.2.2. Pornind de la tabelul anterior, realizați un grafic de tip stock column pentru 3
exerciții bugetare 2010-2012-2014 pentru fiecare țară în care să ilustrați greutatea specifică
a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii funcționale

Grafic 3. Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii funcționale, pentru anii 2010-
2012-2014

100%

90%

80%

70% Protecție socială

Educație
60%
Recreere,cultură și religie
50% Sănătate
Construcții și amenajări teritoriale
40%
Protecția mediului
30%
Acțiuni economice
20% Siguranță și ordine publică
Apărare
10%
Servicii publice generale
0%

Sursa : Realizat de autor pe baza datelor preluate de pe EUROSTAT, în data de 16.12.2016

16
 3.2.3. În baza tabelului de mai sus comparați și comentați ponderea cheltuielilor pentru
acțiuni social culturale din totalul cheltuielilor publice făcând trimitere la măsurile fiscal
bugetare întreprinse de guvernele celor două țări în perioada 2010-2014

Cheltuielile publice pentru acțiunile social-culturale vizează satisfacerea unor nevoi

colective privind educația, recreerea, cultura și religia, sănătatea și protecția socială.

Principala sursă de finanțare a acțiunilor social-culturale o reprezintă bugetul statului.

Ponderea pentru acțiunile social-culturale din totalul cheltuielilor publice atinge un

procent de peste 50 % pentru România și un procent de peste 60% pentru Portugalia.

Conform datelor din tabel se poate observa că cele mai mici înregistrări privind
cheltuielile social-culturale sunt reprezentate de recreere, cultură și religie; atât pentru România
cât și pentru Portugalia.

Protecția socială înregistrează cea mai mare pondere atât pentru totalul cheltuielilor
publice cât și pentru acțiunile social culturale. Se poate observa că ponderea cheltuielilor privind
protecția socială a Portugaliei a crescut din anul 2010 până în anul 2013 cu un procent de 5,4%,
pentru România fiind creșteri și descreșteri ușoare.

Potrivit Eurostat , în anul 2012, 14 state membre ale Uniunii Europene depăşesc
valoarea de referinţă privind datoria publică de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la
Maastricht (între acestea nu se regăseşte şi România), nivelul mediu de îndatorare fiind de 85,1%
în PIB la nivelul Uniunii Europene şi de 90.6% în PIB în zona Euro.

La sfârşitul anului 2012 un stat puternic îndatorat din punct de vedere al raportului datoriei
publice în PIB a fost Portugalia 124.1%;

17
 IV. CONCLUZII

În concluzie, variațiile mari de la un grup de țări la altul și de la o țară la alta se explică prin gradele
diferite de dezvoltare ecoomică, prin politicile promovate de autoritățile competente, precum și prin
modul în care au fost repartizate într organele centrale și cele locale.

Criza economică și financiară a creat probleme serioase pentru multe guverne europene. Principalele
preocupări sunt legate de capacitatea administrațiilor naționale de a-și rambursa datoriile, de a adopta
măsurile necesare pentru a se asigura că țin sub control cheltuielile publice, încercând, în același timp, să
promoveze creșterea economică.

În fiecare an, statele membre ale UE transmit Comisiei Europene informații detaliate cu privire la
politicile lor economice și la starea finanțelor publice. Țările din zona euro furnizează aceste informații în
contextul programelor de stabilitate, în timp ce alte state membre fac acest lucru sub forma programelor
de convergență. Comisia Europeană evaluează dacă politicile sunt în conformitate cu obiectivele
economice, sociale și de mediu convenite și poate decide să emită un avertisment în cazul în care
consideră că un deficit devine anormal de ridicat. Ca urmare a acestei acțiuni, Consiliul poate constata
existența unui deficit excesiv, care necesită stabilirea unui termen pentru corectare.

Creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației ar putea prezenta riscuri pentru
sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu spre lung. Populația îmbătrânește rapid în UE și în
special în zona euro. Se așteaptă ca populația de vârstă activă să scadă cu o rată medie anuală de 0,4 % în
următoarele patru decenii. Îmbătrânirea populației are un impact direct asupra finanțelor publice prin
cheltuielile pentru pensii, asistență medicală și îngrijirea pe termen lung.

Portugalia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Nivelurile ridicate ale datoriei

externe nete, ale datoriei publice și private și procentul mare de credite neperformante constituie
vulnerabilități în contextul unor rate înalte ale șomajului. Contul curent s-a ajustat la un excedent modest.
Gradul de îndatorare a gospodăriilor a scăzut, însă datoriile societăților comerciale afectează în continuare
performanța întreprinderilor. Se estimează că datoria publică va scădea treptat de la un nivel foarte ridicat.
Au fost luate măsuri de politică în ceea ce privește sectorul financiar, accesul la finanțare, procedurile de
insolvență, funcționarea pieței forței de muncă, educația și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor
publice. Cu toate acestea, persistă lacune în materie de politici în ceea ce privește piețele produselor și
serviciilor, restructurarea datoriilor societăților comerciale, aspectele fiscale și anumite domenii ale pieței
forței de muncă.

România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Riscurile sunt legate de nivelul ridicat al

datoriei externe nete, de vulnerabilitățile sectorului bancar și de o politică fiscală prociclică, la care se
adaugă creșterea semnificativă a salariilor. În contextul consolidării redresării, datoria externă netă a
scăzut față de nivelul ridicat înregistrat anterior. Cu sprijinul Comisiei, au fost adoptate măsuri pentru
consolidarea sectorului financiar. Sectorul bancar este în prezent bine capitalizat și dispune de lichidități,
dar stabilitatea sa este amenințată de mai multe inițiative legislative aflate în prezent în discuție. Au fost
majorate salariile din sectorul public și salariul minim și au fost puse în aplicare reduceri fiscale. Acest
lucru prezintă riscul ca politica bugetară să devină prociclică.

18
 V. Lista tabelelor și graficelor

1) Tabel 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

(pagina 7)

2) Grafic 1. Nivelul cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada 2010-2014

(pagina 7)

3) Tabelul 2. Analiza evoluției în Milioane/Euro a PIB în România și Portugalia în perioada

2010-2014 (pagina 10)

4) Tabel 3. Analiza valorilor coeficientului de easticitate a cheltuielilor publice în raport cu PIB

a României și Portugaliei în perioada 2010-2014(pagina 10)

5) Tabel 4. Structura economică a cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada

2010-2014 ( pagina 12)

6) Grafic 2. Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii economice

pentru anii 2010-2012-2014 (pagina 13)

7) Tabel 5. Structura funcțională a cheltuielilor publice în România și Portugalia în perioada

2010-2014 (pagina 15)

8) Grafic 3. Greutatea specifică a categoriilor de cheltuieli publice potrivit structurii

funcționale, pentru anii 2010-2012-2014 (pagina 16)

19
 VI. BIBLIOGRAFIE

1. Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București 2002.

2. Iulian Văcărel, Finanțe publice ediția a IV-a, Editura Didactică și pedagogică, R.A., București
2003.

3. http://ec.europa.eu/eurostat

4. http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm

20