Sunteți pe pagina 1din 5

CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T.

PASCU

2.1 SECŢIUNI DREPTUNGHIULARE SIMPLU ARMATE


SOLICITATE LA MOMENT ÎNCOVOIETOR

x/2
f cd
Cc
x

x

dx/2)
MEd
d
h

A s1 As1 Ts1

b
d1

d1
Fig. 2.1 – Secţiune dreptunghiulară simplu armată

2.1.1 Problema de predimensionare:

Acest tip de problemă se foloseşte în mod curent la predimensionarea înălţimii


grinzilor şi plăcilor pe criterii de rezistenţă.

 Se cunosc: 𝑏, 𝑐 ,𝑓 ,𝑓 ,𝑀 ,𝜌
 Se cer: ℎ, 𝑑
 Rezolvare:
𝐴
𝜌=
𝑏∙𝑑

- se notează:

𝜆𝑥
𝜉= (𝟐. 𝟏)
𝑑

Ecuaţiile de echivalenţă statică (fig.2.1):


∑ 𝑋 = 0:
𝐶 −𝑇 =0
∑ 𝑀 = 0:
𝜆𝑥
𝑀 −𝐶 ∙ 𝑑− =0
2
𝜆𝑥
𝑀 −𝑇 ∙ 𝑑− =0
2
Ecuaţia de proiecţie (∑ 𝑋 = 0):

26
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

𝐶 = 𝑏 ∙ 𝜆𝑥 ∙ 𝑓

𝑇 =𝐴 ∙𝑓

𝐶 −𝑇 = 0⟹

0 = 𝑏 ∙ 𝜆𝑥 ∙ 𝑓 − 𝐴 ∙𝑓 (𝟐. 𝟐)

- se înmulţeşte şi se împarte ecuaţia (𝟐. 𝟐) cu 𝑑:

𝑑 𝜆𝑥 𝐴 𝑓
𝑏 ∙ 𝜆𝑥 ∙ 𝑓 = 𝐴 ∙𝑓 ∙ ⟹ = ∙ ⟹
𝑑 𝑑 𝑏∙𝑑 𝑓
𝑓
𝜉 =𝜌∙ (𝟐. 𝟑)
𝑓
- se alege o valoare optimă a coeficientului de armare 𝜌 , între valorile 𝜌
şi 𝜌 :
f
𝜌 = 0,26 ∙ ≥ 0,0013
f
𝜌 = 0,04 ⟹
𝜌 = 0,0080 ÷ 0,0180;
- pe baza acesteia, se determină valoarea înălţimii relative a zonei comprimate
în ecuaţia (𝟐. 𝟑);
Ecuaţia de moment (∑ 𝑀 = 0):

- se alege ecuaţia de moment faţă de punctul de aplicaţie al rezultantei


eforturilor de întindere din armătură:

𝜆𝑥
𝑀 −𝐶 ∙ 𝑑− =0⟹
2
𝜆𝑥
𝑀 = 𝑏 ∙ λ𝑥 ∙ 𝑓 ∙ 𝑑 − (𝟐. 𝟒)
2

- deoarece 𝑑 este necunoscuta se va înlocui în formula (𝟐. 𝟒) 𝑑 cu 𝑑 :


𝜆𝑥
𝑀 = 𝑏 ∙ λ𝑥 ∙ 𝑓 ∙ 𝑑 − (𝟐. 𝟒′)
2
- din paranteză se scoate factor comun 𝑑 şi se înmulţeşte şi se împarte
ecuaţia (𝟐. 𝟒’) cu 𝑑 :

1 𝜆𝑥 𝑑
𝑀 = 𝑏 ∙ λ𝑥 ∙ 𝑓 ∙ 𝑑 ∙ 1− ∙ ∙ ⟹
2 𝑑 𝑑

27
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

𝜆𝑥 1 𝜆𝑥
𝑀 = 𝑏∙ ∙𝑓 ∙𝑑 ∙ 1− ∙ ⟹
𝑑 2 𝑑
𝜉
𝑀 = 𝑏∙𝜉∙𝑓 ∙𝑑 ∙ 1− ⟹
2

𝑀
𝑑 = (𝟐. 𝟓)
𝜉
𝑏∙𝜉∙𝑓 ∙ 1−
2

- se determină valoarea lui 𝑑 , presupunând bare de armătură de acelaşi


diametru, puse pe un singur rând (fig.2.2):
Ø
Ø/2
d1
cnom

cnom Ø/2
d1

Fig.2.2 – Poziţia unei bare de armatură longitudinală faţă


de marginea secţiunii de beton


𝑑 =𝑐 +
2
ℎ =𝑑 +𝑑 (𝟐. 𝟔)

- înălţimea ℎ a grinzii se determină rotunjind superior valoarea ℎ


determinată cu ecuaţia (𝟐. 𝟔) la multiplu de 50𝑚𝑚 pentru grinzi cu ℎ ≤ 800𝑚𝑚 şi la
multiplu de 100𝑚𝑚 pentru grinzi cu ℎ > 800𝑚𝑚;

Rezumatul rezolvării:
𝜌 → 𝜉 ( ∑ 𝑋 = 0) → 𝑑( ∑ 𝑀 = 0) → ℎ
Acest tip de problemă este rezolvat numeric la punctul 2.1.1.1E.

28
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

Exemplu numeric:
2.1.1.1E Să se determine înălţimea grinzii din figura 2.3, cunoscând că:
- se utilizează un beton de clasă 𝐶16/20 ⟹
𝑓 = 16/1,50 = 10,67 𝑁/𝑚𝑚 ;
- pentru armătură s-a ales un oţel de tip 𝑆420 ⟹
𝑓 = 420/1,15 = 365 𝑁/𝑚𝑚
- lungimea grinzii este 𝑙 = 6,0 𝑚;
- încărcarea distribuită pe unitatea de lungime a grinzii 𝑞 = 70 𝑘𝑁/𝑚;

Fig. 2.3 – Grinda simplu rezemată

- momentul maxim:
𝑞∙𝑙 70 × 6
𝑀 =𝑀 = = = 315 𝑘𝑁𝑚
8 8
- lăţimea grinzii 𝑏 = 300 𝑚𝑚;
- stratul de acoperire necesar 𝑐 = 35 𝑚𝑚;

 Se cunosc: 𝑏, 𝑐 ,𝑓 ,𝑓 ,𝑀
 Se cere: ℎ
 Rezolvare:

- Dacă nu este specificat explicit în datele de intrare se consideră un coeficient


optim de armare cuprins între valorile:

1,90
𝜌 = 0,26 ∙ = 0.00118 ≥ 0,0013
420

şi

𝜌 = 0,04 ⟹

- În acest exemplu s-a ales valoarea 𝜌 = 0,01.

- rezultă:

29
CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT G. VLAICU, T. PASCU

365
𝜉 = 0,01 × = 0,342
10,67

315 × 10
𝑑 = = 589,1 𝑚𝑚
0,342
300 × 0,342 × 10,67 × 1 − 2

- se determină valoarea lui 𝑑 presupunând bare de armătură cu diametrul ∅20,


puse pe un singur rând:
20
𝑑 = 35 + = 45 𝑚𝑚 ⟹
2
ℎ = 589,1 + 45 = 634,1 𝑚𝑚

- înălţimea ℎ a grinzii se determină rotunjind superior la multiplu de 50𝑚𝑚:


ℎ = 650 𝑚𝑚

30