Sunteți pe pagina 1din 3

TEORIA AGENDA SETTING

Principalele puncte de plecare ale teoriei agenda setting se structureaza in jurul infirmarii
teoriilor conform carora media exercita o influenta limitata asupra indivizilor (teoria fluxului
comunicarii in doi pasi) sau ca media exercita o influenta directa asupra publicului, o
influemta imediata, care nu ii da acestuia posibilitatea de a filtra informatia, ci doar o
percepe pur si simplu, cum ar percepe efectul unei injectii hipodermice (teoria glontului
magic). Teoria agenda setting are in vedere presupozitia ca media exercita o influenta mult
mai accentuata asupra indivizilor, insa aceasta influenta nu poate fi perceputa in mod
direct, ci doar prin intermediul cercetrilor, deoarece este o influenta la nivelul
comportamentului si atitudinilor.

Principalele etape care ghideaza modul in care agenda setting functioneaza sunt:
1) Media aduce in discutie un anumit element/chestiune publica
2) Media ofera informatii despre acel eveniment sau chestiune
3) Oamenii isi formeaza opinii in concordanta cu detaliile primite
4) Pe baza acelor opinii ei isi regleaza comportamentul;
Teoria agenda setting se bazeaza numai pe primele doua presupozitii.

Premisele de baza ale teoriei:


Teoria porneste de la premisa lui Walter Lipmann care se intreaba daca nu cumva
evenimentele pe care presa le selecteaza pentru a le aduce in atentia publicului sunt
insuficiente pentru ca noi sa ne formam „imaginile din mintea noastra”. Astfel, Robert Park
scoate in vevidenta caracterul media de gatekeeper: acela de a selecta informatiile si de a le
aduce in sfera publica.
Acest caracter de gatekeper pe care il indeplineste media este discutat si de catre Kurt Lewin
care face un experiment in legatura cu gospodinele. Inainte de izbucinirea celui de-a l doilea
razboi mondial, gospodinele rebuiau sa fie cumva convinse sa foloseasca cat mai multe
organe ale amalelor in mancare, avand in vedere faptul ca la vremea aceea statul rationaliza
resursele. S-a observat ca gospodinele indeplinesc acest rol de gatekeeperi, deoarece ele
decid care alimente sa fie introduse in mancare. De asemenea, s-au identificat 3 faze:
dezghetarea, schimbarea, inghetarea. Numai grupul permite persoanei sa treaca de la un
proces de schimbare la unul de dezgheare.

Ulterior, efectele mass media asupra oamenilor incep sa devina din ce in ce mai pregnante.
Gladys Lang observa faptul ca in mod clar mass media oriemteaza perceptia si discutiile
publice despre care oameinii discuta in fiecare zi. Orienteaza tablourile si imaginile publice
ale personalitatilor politice si ale evenimentelor. Astfell, contrbutia lui Bernard Cohen este
edificatoare: Media poate ca nu reuseste sa spuna oamenilor cum sa gandeasca, insa
reusete intotdeauna sa spuna oamenilor la ce sa se gandeasca. Mai mult decat atat,
perspectiva agenda setting este deosebit de importanta in momentul in care, spre
exemplu, nu putem sa assistam in mod direct la desfasurarea unor anumite evenimente,
iar media este una dintre principalele surse prin care ne informam cu prvire la ele.

Studiul care reuseste sa confirme ipoteza principala a teoriei agenda setting este facut de un
grup de cercetatori de la universitatea din Carolina de Nord pe o serie de votanti nehotarati
in ceea ce priveste atitudinile de votare. Subbiectii alesi au fost nehotarati doarece agenda
publica actioneaza cu prpomderenta asupra oamenilor care nu au anumite opinii cristalizate
despre subiecte. Rezultatele au aratat ca raspunsurile subiectilor in legatura cu parerile pe
care acestia ar fi trebuit sa le aiba intr-o masura sau alta cu reprezentantii politici au fost
profund influentate de stirile difuzate in saptamana respectiva. Astfel, putem deduce faptul
ca mass media deschide drumul catre interpretare si ne ofera punctul de plecare pentru
consolidarea opiniilor si atitudinilor noatre. Mass media actioneaza in favoarea construirii
imaginilor din mintea noastra pe baza evenimentelor pe care le extrag ei insisi prin rolul
lor de gatekeeperi si le expun public.

DE CE AGENDA SETTING ARE MAI MULTA INFLUENTA IN POLITICA DECAT IN ALTE


DOMENII?

Problema poate fi analizata din doua puncte de vedere. La nivel national si la nivel
international. La nivel national, chiar daca ni s-ar permite sa intram in legatura directa cu
anumite evenimente politice, am afla un sfert din elementele lor definitorii. Insa acest lucru
nu ne este permis. Nu avem posibilitatea de a interactiona in mod direct cu porcesele
politice,iar media reprezinta principalul intermediar care face legatura intre acestea si
opiniile noastre despre ele. Pe baza lor ne alcatuim imaginile din mintea noastra.
La nivel internatonal, nu numai ca nu avem cum sa luam parte la evenimente, insa suntem
conditionati si de distanta care se interpune intre noi si acele evenimente. Si in acest caz,
avem de a face cu formarea opiniilor in ceea ce priveste evenimentele politcie internationale
prin intermediul principalelor evenimente insuflate de catre media.
Mai mult decat atat, media influenteaaza si agenda politica, nu doar pe cea publica, prin
faptul ca influenteaza modul in care oamenii percep aumite subiecte politice prin
intermediul modului in care jurnalistii le expun. De asemenea, media au influenta si asupra
factorilor de decizie.

In ceea ce priveste studiul Charlotte, acesta a vrut sa scoata in evidenta influenta mass
mediei asupra oamenilor in sensul de a determina sursa din care oamenii isi iau informatia,
ierarhizarea efectelor acesteia si durabilitatea in timp.
Rezultatele studiului au aratat ca media creaza agenda cetateanului, insa reciproca nu mai
este valabila. Principala sursa din care oamenii isi luau informatii era televizorul, acesta
influenta cel mai mult deciziile oamenilor. Pe locul 2 urma presa scrisa si publicitatea, care
aveau mai mult un rol de orientare a sentimentelor pozitive sau negative in legatura cu un
anumit subiect.
Un alt efect important pe care studiul l-a relevat este ca efectele mass media sunt mult
mai pregnante pentru oamenii care necesita un soi de orientare in ceea ce priveste
problemele publice, de interes.
Mai mult, studiul a relevat caagenda setting este un cumul de efecte intre: interesele
politice, interesele personale, comunicarea interpersonala, gradul de expunere la media,
canalul de comunicare folosiit etc

FRAMING SI PRIMING
First level: priming
Second level: framing
Priming legat de politica: Deciziile pe care oamenii le fac in legatura cu anumite aspecte
(nu doar legate de politica, ci in general), bazate in mod principal pe informatiile
distribuite de media – PE SCURT, EVENIMENTELE CARE PRIMEAZA (PE CARE MASS MEDIA
LE FACE SA PRIMEZE) INFLUENTEAZA MODUL DE RAPORTARE AL INDIVIZILOR LA
EVENIMENTELE VIITOARE

FRAMING = A SELECTA ANUMITE ELEMENTE DIN REALITATE SI DE A LE FOLOSI PENTRU


EXPLICAREA UNOR ANUMITE EVENIMENTE SOCIALE
TIPURI:

a) Interes uman
b) Conflict
c) Economie
d) Responsabilitate
e) Moralitate