Sunteți pe pagina 1din 10

TEOREMA BISECTOAREI

Definiţie. Se numește bisectoare interioară a unghiului p A al triunghiului ABC, bisectoarea unghiului BAC. Dacă AB < AC, se numește bisectoarea exterioară a unghiului p A al triunghiului ABC, bisectoarea unghiului p BAC' unde (AC’ este semidreapta opusă semidreptei (AC. În figura alăturată [AD este bisectoarea interioară a unghiului A, iar [AD’ este bisectoarea exterioară a unghiului p A .

D’

C’ A B D C
C’
A
B
D
C

Observaţie. Bisectoarea interioară și bisectoarea exterioară ale unui unghi sunt perpendiculare. Teorema 1. (Teorema bisectoarei interioare și reciproca acesteia). Fie triunghiul ABC și

BD = AB D∈(BC). [AD este bisectoarea unghiului p BAC ⇔ . DC AC Demonstraţie.
BD =
AB
D∈(BC). [AD este bisectoarea unghiului p BAC ⇔
.
DC AC
Demonstraţie. „⇒”
E
A
B
D
C
Construim CE || AD, E ∈AB.
BD = AB
Aplicând teorema lui Thales în ABC obţinem
(1).
DC AE

Avem congruenţele de unghiuri p BEC p BAD p DAC p ECA de unde deducem că

triunghiul ACE este isoscel cu [AE] [AC]

Din (1) și (2) rezultă

Presupunem că [AD nu este bisectoarea unghiului BAC. Dacă D 1 (BC) este piciorul bisectoarei

unghiului BAC, atunci

(2).

BD =

AB

.

DC AC

BD

1 =

D C

1

AB

.

AC

Din ipoteză avem

BD =

DC AC

AB

.

Din cele două proporţii obţinem

BD

DC

=

BD

1

D C

1

cu D, D 1 (BC) ceea ce este în contradicţie cu faptul

că există un singur punct interior segmentului (BC) care îl împarte într-un anumit raport. Teorema 2. (Teorema bisectoarei exterioare și reciproca acesteia). Fie triunghiul ABC cu AB π AC și D BC \ [BC].

[AD’ este bisectoarea exterioară a unghiului BAC

Demonstraţia este asemănătoare cu demonstraţia teoremei 1. Observaţie. Punctele D și D’ din teoremele 1 și 2 sunt conjugate armonic faţă de punctele B și C.

Teorema 3. (Teorema celor două bisectoare) Fie triunghiul ABC și punctele D, D’ BC care

împart segmentul [BC] în rapoarte egale. Dacă

m p DAD' = 90 , atunci [AD și [AD’ sunt cele

două bisectoare ale unghiului p BAC (interioară și exterioară). Demonstraţie.

BD' = AB

D'C

AC

.

(

)

o

E A E’ D’ B D C
E
A
E’
D’
B
D
C

Construim BE || AD, E AC și BE’ || AD’, E’ AC. Aplicând teorema lui Thales obţinem

EA = BD

DC

AC

și

AE' = D'B

D'C

AC

.

Din ipoteză avem

BD = D' B

DC D'C

.

Din cele trei proporţii deducem [AE] [AE’].

În triunghiul dreptunghic EBE’ [BA] este mediană de unde rezultă BA=AE=AE’ și

. Aplicând reciproca teoremei bisectoarei deducem că [AD este bisectoarea

unghiului p BAC. Definiţie. În spaţiu se consideră un unghi diedru de muchie d ale cărei feţe sunt incluse în plane diferite. Se numește semiplan bisector al unghiului diedru, semiplanul mărginit de dreapta d, inclus în interiorul unghiului diedru și care formează cu feţele acestuia unghiuri diedre congruente. Se demonstrează ușor următoarea:

Propoziţie. Un punct interior unui unghi diedru aparţine semiplanului bisector al acestuia dacă și numai dacă este egal depărtat de feţele diedrului.

Observaţie. Semiplanul mărginit de dreapta AB și care conţine punctul M AB se notează (AB,M . Teorema 4. (Teorema semiplanului bisector). Se consideră tetraedrul ABCD și un semiplan mărginit de dreapta BC, semiplan care intersectează segmentul [AD] în punctul M. Semiplanul (BC, M este semiplanul bisector al unghiului diedru mărginit de semiplanele (BC, A și (BC, D

dacă și numai dacă

(

m p DAD'

)

(

= m p EBE'

)

= 90

o

.

BD =

DC

EA

AC

AB

=

AC

AM = A [ABC]

MD

A

[BCD]

.

Demonstraţie.

B

A M P N D
A
M
P
N
D

C

Fie N și P proiecţiile punctelor A și D pe planul (BCM); punctele M, N și P sunt coliniare. Din

asemănarea triunghiurilor ANM și DPM deducem

AM

=

AN

=

AN A[BCM]

V[ABCM] .

MD

DP

DP A[BCM] = V[BCDM]

V[ABCM] = A[BCD]

A[ABC]

d

(M, (ABC))

 

d

(M, (BCD))

Pe de altă parte V[BCDM]

AM

și MD

 

A[ABC]

d

(M, (ABC))

= A[BCD]

d

(M, (BCD))

.

Dacă

AM = A[ABC] .

A[BCD]

(BC, M este semiplanul bisector, atunci d (M, (ABC)) = d (M, (BCD)) și MD

Dacă MD AM

A[ABC]

= A[BCD]

, deducem d (M, (ABC)) = d (M, (BCD)) și M aparţine

semiplanului bisector.

PROBLEME REZOLVATE

1) Fie D și D’ picioarele bisectoarelor interioară și exterioară ale unghiului A al triunghiului ABC.

Se notează AB = C, BC = a și AC = b. a) Calculaţi în funcţie de a, b și c lungimile segmentelor BD și DC. b) Dacă AB < AC calculaţi în funcţie de a, b și c lungimile segmentelor BD’ și D’C. c)

Demonstraţi că AD =

d) Demonstraţi că AD 2 = AB AC BD DC .

Soluţie.

a)

2

bc

b

+

c

cos

A

2

.

BD

AB

BD

AB

= AB

+

AC

DC = AC

BD

+

DC

BD =

ac

b

+

c

.

DC =

ab

b

+

c

ac

b

ab

b

c .

b) BD’ =

Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABD:

c , D’C =

AD =

sin B

BD

sin

A

2

ac sin B

de unde AD = (

b

+

)

c sin

A

2

.

Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABC:

a sin B = b sin A . Înlocuim în relaţia de mai sus:

 

bc

sin A

 

2

bc

 

A

 

AD =

 

=

(

b

+

)

c sin

A

 

b

+

c

cos

2

.

 

2

2

 

2

 

2

2

   

d) AD 2 =

 

b c

 

2

cos

A

=

b c

 

p

(

p

a

)

=

bc

(

b

+

c

)

2

2

(

b

+

c

) 2

bc

 

(

b

+

c

)

2

=

bc

 

2

[(

b

+

c

)

2

2

a

]

= bc

2

a bc

2

 

(

b

+

c

)

(

b

+

c

)

(a

= AB AC BD DC .

+

b

+

c

)(b

+

c

a ) =

2) Se consideră triunghiul ABC cu AB < AC < BC. [AD și [AD’ sunt bisectoarele unghiului

p BAC , D (BC), D’ BC \ [BC]. Se notează DD’ = x și se consideră y și z lungimile segmentelor

analoage cu DD’ corespunzătoare respectiv unghiurilor p ABC și p ACB . Arătaţi că 1 x

1

1

+

y

=

z

.

ac

2

abc

Indicaţie. x = DD’ = BD + BD’ =

3) Se consideră triunghiul ABC cu centrul de greutate în G și centrul cercului înscris în I. Demonstraţi că GI || BC AB + AC = 2BC. Soluţie.

ac

b

+

c

b

c

b

2

c

2

.

+

=

A

I G B D M
I
G
B D
M

C

Dacă D este piciorul bisectoarei interioare a unghiului p A și M este mijlocul laturii [BC], avem

AB

ID = BD

AI

și

AG =

GM

AI

ID

= GM

2 .

AG

AI = 2 BD

ID

AB = 2

mijlocul

c b

(

+

c

) =

2

[AC],

GI || BC

4)

p ABB' p B' BM p MBC . Determinaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC. Soluţie.

M

ac

B’

b + c = 2a .

este

piciorul

În

triunghiul

ABC,

este

laturii

înălţimii

A

B B’ M
B
B’
M

C

Aplicând teorema bisectoarei în triunghiul BB’C obţinem

B'M = BB' .

MC BC

În triunghiul isoscel AMB avem [AB’] [B’M], deci

B'M

1

= 2

MC

.

din

B

și

Din

cele

două

m p BCB' = 30

(

)

o

propoziţii

obţinem

BB'

BC = 2

1

,

deci

în

triunghiul

dreptunghic

. Rezultă

m p B'BC = 60

(

)

o

și

m p ABC = 90

(

)

o

, iar

m p BAC = 60

(

)

o

BB’C

.

avem

5) Se consideră triunghiul ABC cu AB = 20 și BC = 30. Dacă D este piciorul bisectoarei interioare a unghiului B, DE || AB, E (BC), EF || BD, F AC și AD – CF = 1, calculaţi lungimea laturii [AC]. Soluţie.

B

A D F
A
D
F

Aplicând teorema bisectoarei obţinem AD =

E

2AC și DC =

5

C

3AC .

5

Aplicând teorema lui Thales în triunghiurile ABC și BCD obţinem BC EC

EC = 18 și FC =

9AC .

25

DC

= AC

FC

și DC

EC de unde

= BC

Înlocuind în relaţia din ipoteză avem

6) Se consideră trapezul ABCD cu AB || CD și AC BD = {O}. Paralela prin punctul O la bazele trapezului intersectează dreptele AD și BC respectiv în E și F. Demonstraţi că [EF este bisectoarea unghiului p CEB dacă și numai dacă trapezul este dreptunghic în A și D.

2AC

9AC

= 1 de unde AC = 25.

5 25

Soluţie.

D C F E O A B
D
C
F
E
O
A
B

Din asemănarea triunghiurilor COF și CAB apoi COD și AOB obţinem

CF

FB

CO =

= OA

CD .

AB

(1)

Din AB || EF || CD rezultă

CF

FB

DE , deci

= EA

CD

AB

DE .

= EA

(2)

CF

FB

EC

= EB

Dacă [EF este bisectoarea unghiului p BEC, atunci

laturile proporţionale) de unde m(p CDE) = m(p BAE).

Dar

Rezultă

Dacă

și obţinem

DEC ~ AEB

m

(

p CDE + m p BAE

(

)

o

)

(

)

= 180 .

)

o

o

m p BAD

(

)

= 90 .

(

CE = CD .

EB

m p BAD = m p ADC = 90 , folosind (2) deducem CDE ~ BAE de unde

AB

(au

CE

EB

CF

= AB

Folosind (1) rezultă

7) Se dă patrulaterul ABCD înscris în cercul C. M este mijlocul laturii [BC], N este mijlocul laturii

[AD] și P este intersecţia dreptelor AB și CD. Demostraţi că distanţele de la punctele M și N la bisectoarea unghiului p APD sunt proporţionale cu lungimile laturilor BC și AD. Soluţie.

deci [EF este bisectoare.

A

B N M L M’ K P C D
B
N M
L
M’
K
P
C
D

Notăm cu L și K punctele de intersecţie ale bisectoarei unghiului p APD cu AD și BC.

Aplicând teorema bisectoarei în triunghiurile PBC și PAD obţinem PC PB

KB

KC

PD

și PA

=

LD . Din

= LA

triunghiurile asemenea PBC și PDA (au două perechi de unghiuri congruente) obţinem PC PB

PD .

= PA

Din cele trei proporţii rezultă KC KB

Avem KB – KC = (KM + MB) – (MC – KM) = 2KM și LD – LA = 2LN.

LD .

= LA

KB - KC

LD

- LA , adică AD

LN =

DAB)

KM

BC

Din aceste relaţii obţinem KB

Dacă M’ și N’ sunt proiecţiile punctelor M și N pe dreapta PL avem

+

KC

= LD - LA

(

m p

(1)

m(p NLN') = m(p KLA) = 180

0

m(p APL) = m(p BCD) m(p LPC) =

180

0

m(p KCP) m(p LPC) = m(p CKP) = m(p MKM').

MM'

=

MK

NN'

NL

(2)

=

Din această congruenţă de unghiuri rezultă că triunghiurile dreptunghice M’KM și N’LN sunt

asemenea de unde

MM' = NN' .

BC

AD

Din (1) și (2) rezultă

8) Se consideră patrulaterul ABCD înscris în cercul C astfel încât AB CD = {E} și BC AD = {F}. Bisectoarea unghiului p BEC intersectează dreapta AD în H și dreapta BC în G, bisectoarea unghiului p CFD intersectează dreapta DC în I și dreapta AB în J. Demonstraţi că:

JA ; c) HJ || BD; d) Patrulaterul GIHJ este JB

romb; e) Mijloacele diagonalelor [AC], [BD] și punctul de intersecţie al dreptelor EG și FI sunt

a)

Triunghiurile AFC și BFD sunt asemenea; b) ID IC

=

coliniare.

Soluţie.

F

A D J H O B I G C
A
D
J
H
O
B I
G
C

E

a) Cele două triunghiuri sunt asemenea deoarece au un unghi comun și m(p ACF) = m(p FDB) =

=

1 m p

2

(

AB) .

b)

FC = FA .

FB

Din asemănarea de la subpunctul a) obţinem FD

Aplicând teorema bisectoarei în triunghiurile FCD și FAB rezultă FD FC

IC = JA .

JB

Din cele trei proporţii obţinem ID

c) Din asemănarea de la subpunctul a) avem =

AC .

BD

IC

= ID

și

FA

FB

JA

= JB

Aplicând teorema bisectoarei în DAFB obţinem

Analog se obţine DH AH

AE =

= DE

AC

BC

(2)

AJ =

JB

AC

FA , deci = BD

FB

(1).

Din (1) și (2) rezultă = AJ , deci HJ || BD. BJ

d)

Analog se demonstrează GJ || AC și GI || BD. Rezultă că patrulaterul GIHJ este paralelogram.

Notăm GE FI = {O}

IC

JA

AH HI || AC.

ID = JB = DH

m (p FOH ) =

180 0

1

2

(

m p

CFD)

(

m p

FHO)

=

180

0

1

2

(

m p

CFD)

+



[180

180 0

1

2

1 (
2

m p

(

0 m p

)

BEC

(

m p

EBC)

(

m p

EDA

  

)

= m(p

EDA)

1 [180
2

(

0 m p

FCD)

(

m p

FDC)]

+

ECB)]

= m(p EDA)+ 1 m p

2

(

FCD)

+ 1 m p

2

(

FDC)

1 m p

2

(

EBC)

1 m p

2

180

(

0

ECB)

1

2

180

=

0

180

0

=

90

m(p ADC)+

0

.

=

Patrulaterul GIHJ este romb.

e)

1

2

B

(

m p

FCD)

1 m p

2

(

EBC)

A

H J N L O M K I G
H
J
N
L
O
M
K
I
G

C

=

D

0

180

1

2

(

m p

ADC)

1 m p

2

(

EBC)

=

Notăm cu M și N mijloacele diagonalelor [AC] și [BD]. Deoarece GJ || AC, mediana BM a triunghiului ABC intersectează segmentul [GJ] în mijlocul acestuia K. Analog DM intersectează segmentul [HI] în mijlocul acestuia L. Centrul O al rombului HIGJ este mijlocul segmentului [LK]. Dar LK || BD și atunci O aparţine medianei MN a triunghiului BMD.

k π 1, dacă A și B sunt

două puncte distincte date.

9) Determinaţi locul geometric al punctelor M pentru care

MA

MB

= k

,

k > 0 ,

Soluţie. Există două puncte M 1 (AB) și M 2 (AB) \ [AB] astfel încât

M

1

A

M

1

B

=

M

2

A

M

2

B

= k .

Ele sunt fixe și aparţin locului geometric căutat.

Fie M AB un punct cu proprietatea din enunţ. Din

M

1

A

M

1

B

=

MA și

MB

M

2

A B = MB

MA rezultă că [MM 1 și

M

2

[MM 2 sunt bisectoarele unghiului M al triunghiului MAB. Deoarece MM 1 MM 2 deducem că M aparţine cercului C de diametru [M 1 M 2 ]. Reciproc, fie M un punct al cercului C. Dacă M { M 1 , M 2 } el are proprietatea din enunţ.

Dacă M C \ { M 1 , M 2 }, deoarece

deducem

o aplicând teorema celor două bisectoare

deci

m

(

p M MM

1

2

=

bisectoarele

)

90

că

(MM 1

și

(MM 2

sunt

unghiului

M

al

triunghiului

MAB,

M 1 A

M

1

B

=

MA =k.

MB

Locul geometric căutat este cercul de diametru [M 1 M 2 ] unde M 1 și M 2 sunt punctele care împart segmentul [AB] în raportul k. Observaţie. Pentru k = 1 locul geometric este mediatoarea segmentului [AB].

PROBLEME PROPUSE

1) Se consideră triunghiul ABC. M este mijlocul segmentului [BC], [MD este bisectoarea unghiului p AMB , D (AB). Dreapta DE este paralelă cu BC, E (AC). Demonstraţi că [ME este bisectoarea unghiului p AMC .

2)

Se consideră dreptunghiul ABCD. Bisectoarele unghiurilor BAC și CAD intersectează dreptele

MB +

BC și CD respectiv în M și N. Demonstraţi că

3) Se consideră triunghiul ABC și E mijlocul laturii [AC]. Paralela prin E la bisectoarea unghiului

ABC intersectează dreptele AB și AC respectiv în F și G. Demonstraţi că [AF] [CG]. 4) Bisectoarele unghiurilor A și D ale paralelogramului ABCD intersectează dreptele BD și AC respectiv în M și N. Demonstraţi că MN || AD.

5) Semidreptele [AA 1 , [AA 2 și [AA 3 împart unghiul A al triunghiului ABC în patru unghiuri

congruente, A 1 (BC), A 2 (A 1 C), A 3 (A 2 C).

. b) Dacă

ND

>

1

.

MC NC

A B

1

A A

2

3

A

2

C

a) Demonstraţi că

A A

1

2

A C

3

A

2

B

=

1

[BA 1 ] [CA 3 ] demonstraţi că triunghiul este isoscel. c) Justificaţi că nu poate avea loc relaţia

AA

6) Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A. [AD este bisectoarea unghiului p BAC , D (BC)

2

2 =

AB AC

.

și [BE este bisectoarea unghiului p ABC , E (AC). a) Demonstraţi că

AD

=

AB AC ◊ 2 AB + AC
AB AC
2
AB
+ AC

.

1

BC

+

în

1

AB

O.

EO

=

2

AC

b) Arătaţi că

BE + EA = BC

2 =

dacă și numai dacă

.

se

. c) Demonstraţi că dacă

unghiului

p AOB

BE + EA = BC atunci BE

Diagonalele

AB AC

ABCD

7)

intersectează dreptele AB și CD respectiv în E și F. a) Dacă AG || EF, G BD, demonstraţi că

c) Demonstraţi că

patrulaterului

intersectează

Bisectoarea

BO

triunghiul

AOG

este

isoscel.

b)

Demonstraţi

că

1

1

1

 

+

OE

=

OA

OB

1

1

1

.

 

+

OF

OC

OD

=

AG

BO

+

AO

.

8) Se consideră patrulaterul convex ABCD astfel încât AB

(BC), Q (DA) astfel încât

CD = {S}. Se consideră punctele N

NB =

NC

QA

QB

=

AB

CD

și punctele A’, D’ astfel încât patrulaterele ABNA’

și DCND’ sunt paralelograme. Demonstraţi că:

a)

b)

Punctele A’, Q, D’ sunt coliniare.

Dreapta NQ este paralelă sau coincide cu bisectoarea unghiului ASD.

INDICAŢII ȘI RĂSPUNSURI

1)

Aplicând teorema bisectoarei în AMB, teorema lui Thales în ABC și reciproca teoremei

bisectoarei în AMC.

2)

MB

=

MC

CD

CE = CG

CB

BC

= AB ,

AB

ND = AD

NC

AC

MB +

ND

MC

NC

=

AC

CD AE

CE

AD

=

CB AF

AB

CG

AB + AD

AC

și

și

AD = AB

AF

AF

3)

AE CE = AE .

CG

CD

AD

AB + AD > 1.

AC

4)

DM = AD = AD = AN .

MB

DM

AB

DC

AN

NC

DM

AN

DM

+

MB

+

= AN

NC ; 2DO = 2AO

.

5)

a) Se înmulţesc egalitaţile

A 1 AB

B

=

 

A A

2

AA

A C

2

=

AC .

A A

1

2

AA

2

;

A C 3 =

3

AC 2 ;

A B

2

AB

b) Notăm

Înlocuim în relaţia

z(z + x) = y(x + y) În triunghiul ABC,

BA

1

=

CA

3

= x

= y

A C = A BA A .

,

A A

1

2

2

,

A A

2

3

2

1

= z

.

z = y

A A

2

3

(z AA

2

x)( x + y + z)

= 0

2

este mediană și înălţime.

x + z = y + z

BA

2

= CA

2

.

AA 2 = AC 2 c) AA AB AC ◊ ⇔ ⇒ ABA ~ AA
AA 2 =
AC
2
c) AA
AB AC
ABA
~
AA C
p
ACB
∫ p
AA B
2 =
2
2
2
AB
AA
2
ce?)
6) a) Folosiţi rezultatul din problema rezolvată 1c).
2
bc
b) BE =
acp p
(
b
) , EA =
a
+
c
a
+ c .
[
]
2
[(
)
2
2
]
BE + EA = BC ⇔
4acp( p
b) =
a(a + c)
bc
ac
a + c
b
=
2
2
2
2
2
) +
2
2
2
= a
2 (a + c)
+ b c
2abc(a + c)
⇔ a(a
c
b c
= 2abc
⇔ ab
+
b c
=
2abc
2
2
ab c
2
ac
c)
Folosiţi BE 2 = AB 2 + AE 2 sau BE 2 = ac AE ⋅ EC =
ac
= bc
(
a
+
c
) 2
= a
+
c
7)
Notaţi OA = a, OB = b, OC = c, OD = d.
a)
p OAG ∫ p OGA .

contradicţie (de

2

b

=

1

a

+

1

c

.

EO

BO

BO

BO

b) AC = BD = BO

c) Construiţi DH || EF, H AC. Analog cu subpunctul b se demonstrează DH FO

+

OG

+

.

OA

= BO

OC

+

OD

= OC

OE =

CF

(

b

+

a

)

DH

DH

OD

OF

b(d

+

c)

AG

;

AG = OG = OA

OD etc.

.

8) a)

AA'|| DD'

p A' AQ

AQ

QD

AA'

=

DD'

p D' DQ

AA'Q ~ DD'Q

p AQA' p DQD'

A’, Q, D’ coliniare.

QA' = DQ

AQ = CD

AB =

A' N [NQ bisectoarea D' N

b) QD'

p A' ND' .

Unghiurile A’ND și ASD au laturile respectiv paralele și sunt congruente, rezultă că bisectoarele lor sunt paralele sau coincid.

BIBLIOGRAFIE

1)

Botez M. Șt. – Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1976.

2)

Brânzei D. și alţii – Bazele raţionamentului geometric, Editura Academiei R.S.R., 1983.

3)

Mihalea D. și alţii – Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998.

4)

Nicula V. – Geometrie plană. Culegere de probleme, Editura Gil, 2002.

5)

Ţiţeica Gh. – Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1981.