TEOREMA BISECTOAREI

Definiţie. Se numește bisectoare interioară a unghiului p A al triunghiului ABC, bisectoarea

unghiului BAC. Dacă AB < AC, se numește bisectoarea exterioară a unghiului p A al triunghiului
ABC, bisectoarea unghiului p BAC' unde (AC’ este semidreapta opusă semidreptei (AC. În figura
alăturată [AD este bisectoarea interioară a unghiului A, iar [AD’ este bisectoarea exterioară a
unghiului p A .

C’

D’
B
D C

Observaţie. Bisectoarea interioară și bisectoarea exterioară ale unui unghi sunt perpendiculare.
Teorema 1. (Teorema bisectoarei interioare și reciproca acesteia). Fie triunghiul ABC și
BD AB
D∈(BC). [AD este bisectoarea unghiului p BAC ⇔ = .
DC AC
Demonstraţie. „⇒”

B D C

Construim CE || AD, E ∈AB.

BD AB
Aplicând teorema lui Thales în ∆ ABC obţinem = (1).
DC AE
Avem congruenţele de unghiuri p BEC ≡ p BAD ≡ p DAC ≡ p ECA de unde deducem că
triunghiul ACE este isoscel cu [AE] ≡ [AC] (2).
BD AB
Din (1) și (2) rezultă = .
DC AC
„⇐”
Presupunem că [AD nu este bisectoarea unghiului BAC. Dacă D1 ∈(BC) este piciorul bisectoarei
BD1 AB
unghiului BAC, atunci = .
D1C AC
BD AB
Din ipoteză avem = .
DC AC
 BD BD1
Din cele două proporţii obţinem = cu D, D1 ∈(BC) ceea ce este în contradicţie cu faptul
DC D1C
că există un singur punct interior segmentului (BC) care îl împarte într-un anumit raport.
Teorema 2. (Teorema bisectoarei exterioare și reciproca acesteia). Fie triunghiul ABC cu
AB ≠ AC și D’∈BC \ [BC].
BD' AB
[AD’ este bisectoarea exterioară a unghiului BAC ⇔ = .
D' C AC
Demonstraţia este asemănătoare cu demonstraţia teoremei 1.
Observaţie. Punctele D și D’ din teoremele 1 și 2 sunt conjugate armonic faţă de punctele B și C.
Teorema 3. (Teorema celor două bisectoare) Fie triunghiul ABC și punctele D, D’ ∈BC care
împart segmentul [BC] în rapoarte egale. Dacă m(p DAD') = 90 , atunci [AD și [AD’ sunt cele
o

două bisectoare ale unghiului p BAC (interioară și exterioară).

Demonstraţie.

A
E’

D’ B D C

Construim BE || AD, E ∈AC și BE’ || AD’, E’ ∈AC. Aplicând teorema lui Thales obţinem
EA BD AE' D' B
= și = .
AC DC AC D' C
BD D' B
Din ipoteză avem = .
DC D' C
Din cele trei proporţii deducem [AE] ≡ [AE’]. m(p DAD') = m(p EBE') = 90 .
o

În triunghiul dreptunghic EBE’ [BA] este mediană de unde rezultă BA=AE=AE’ și

BD EA AB
= = . Aplicând reciproca teoremei bisectoarei deducem că [AD este bisectoarea
DC AC AC
unghiului p BAC.
Definiţie. În spaţiu se consideră un unghi diedru de muchie d ale cărei feţe sunt incluse în plane
diferite. Se numește semiplan bisector al unghiului diedru, semiplanul mărginit de dreapta d, inclus
în interiorul unghiului diedru și care formează cu feţele acestuia unghiuri diedre congruente.
Se demonstrează ușor următoarea:
Propoziţie. Un punct interior unui unghi diedru aparţine semiplanului bisector al acestuia dacă și
numai dacă este egal depărtat de feţele diedrului.
Observaţie. Semiplanul mărginit de dreapta AB și care conţine punctul M ∉AB se notează
(AB, M .
Teorema 4. (Teorema semiplanului bisector). Se consideră tetraedrul ABCD și un semiplan
mărginit de dreapta BC, semiplan care intersectează segmentul [AD] în punctul M. Semiplanul
(BC, M este semiplanul bisector al unghiului diedru mărginit de semiplanele (BC, A și (BC, D
AM A [ABC]
dacă și numai dacă = .
MD A [BCD]
Demonstraţie.

M P
N
B
D

Fie N și P proiecţiile punctelor A și D pe planul (BCM); punctele M, N și P sunt coliniare. Din

AM AN AN ⋅ A[BCM] V[ABCM]
asemănarea triunghiurilor ANM și DPM deducem = = = .
MD DP DP ⋅ A[BCM] V[BCDM]
V[ABCM] A[ABC] d (M, (ABC)) AM A[ABC] d (M, (ABC))
Pe de altă parte = și = .
V[BCDM] A[BCD] d (M, (BCD)) MD A[BCD] d (M, (BCD))
AM A[ABC]
Dacă (BC, M este semiplanul bisector, atunci d (M, (ABC)) = d (M, (BCD)) și = .
MD A[BCD]
AM A[ABC]
Dacă = , deducem d (M, (ABC)) = d (M, (BCD)) și M aparţine semiplanului bisector.
MD A[BCD]

PROBLEME REZOLVATE

1) Fie D și D’ picioarele bisectoarelor interioară și exterioară ale unghiului A al triunghiului ABC.

Se notează AB = C, BC = a și AC = b. a) Calculaţi în funcţie de a, b și c lungimile segmentelor BD
și DC. b) Dacă AB < AC calculaţi în funcţie de a, b și c lungimile segmentelor BD’ și D’C. c)
2bc A
Demonstraţi că AD = cos .
b+c 2
2
d) Demonstraţi că AD = AB ⋅ AC − BD ⋅ DC .
Soluţie.
BD AB BD AB ac
a) = ⇒ = ⇒ BD = .
DC AC BD + DC AB + AC b+c
ab
DC =
b+c
ac ab
b) BD’ = , D’C = .
b−c b−c
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABD:
AD BD ac sin B
= de unde AD = .
sin B sin A (b + c )sin A
2 2
Aplicăm teorema sinusurilor în triunghiul ABC:
a sin B = b sin A .
Înlocuim în relaţia de mai sus:
 bc sin A 2bc A
AD = = cos .
A b+c 2
(b + c )sin
2
2 2 2 2
2 A p( p − a )
⋅ (a + b + c )(b + c − a ) =
2 b c b c bc
d) AD = 2
cos = 2
⋅ = 2
(b + c) 2 (b + c) bc (b + c )

[ ]
2
=
bc
(b + c )2 − a 2 = bc − a bc 2 = AB ⋅ AC − BD ⋅ DC .
(b + c)
2
(b + c )
2) Se consideră triunghiul ABC cu AB < AC < BC. [AD și [AD’ sunt bisectoarele unghiului
p BAC , D ∈(BC), D’ ∈BC \ [BC]. Se notează DD’ = x și se consideră y și z lungimile segmentelor
1 1 1
analoage cu DD’ corespunzătoare respectiv unghiurilor p ABC și p ACB . Arătaţi că + = .
x y z
ac ac 2abc
Indicaţie. x = DD’ = BD + BD’ = + = 2 .
b + c b − c b − c2
3) Se consideră triunghiul ABC cu centrul de greutate în G și centrul cercului înscris în I.
Demonstraţi că GI || BC ⇔ AB + AC = 2BC.
Soluţie.

I G

B C
D M
Dacă D este piciorul bisectoarei interioare a unghiului p A și M este mijlocul laturii [BC], avem
AI AB AG
= și =2.
ID BD GM
AI AG AI AB c(b + c )
GI || BC ⇔ = ⇔ =2⇔ =2⇔ = 2 ⇔ b + c = 2a .
ID GM ID BD ac
4) În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii [AC], B’ este piciorul înălţimii din B și
p ABB' ≡p B' BM ≡p MBC . Determinaţi măsurile unghiurilor triunghiului ABC.
Soluţie.

A
B’ M C

B' M BB'
Aplicând teorema bisectoarei în triunghiul BB’C obţinem = .
MC BC
B' M 1
În triunghiul isoscel AMB avem [AB’] ≡ [B’M], deci = .
MC 2
 BB' 1
Din cele două propoziţii obţinem = , deci în triunghiul dreptunghic BB’C avem
BC 2
m(p BCB') = 30o . Rezultă m(p B' BC) = 60 o și m(p ABC) = 90o , iar m(p BAC) = 60o .
5) Se consideră triunghiul ABC cu AB = 20 și BC = 30. Dacă D este piciorul bisectoarei interioare
a unghiului B, DE || AB, E ∈(BC), EF || BD, F ∈AC și AD – CF = 1, calculaţi lungimea laturii
[AC].
Soluţie.

D
F

B
E C

2 AC 3AC
Aplicând teorema bisectoarei obţinem AD = și DC = .
5 5
EC DC FC EC
Aplicând teorema lui Thales în triunghiurile ABC și BCD obţinem = și = de unde
BC AC DC BC
9 AC
EC = 18 și FC = .
25
2 AC 9 AC
Înlocuind în relaţia din ipoteză avem − = 1 de unde AC = 25.
5 25
6) Se consideră trapezul ABCD cu AB || CD și AC ∩ BD = {O}. Paralela prin punctul O la bazele
trapezului intersectează dreptele AD și BC respectiv în E și F. Demonstraţi că [EF este bisectoarea
unghiului p CEB dacă și numai dacă trapezul este dreptunghic în A și D.

Soluţie.

D C

F
E O

A B

Din asemănarea triunghiurilor COF și CAB apoi COD și AOB obţinem

CF CO CD
= = . (1)
FB OA AB
CF DE CD DE
Din AB || EF || CD rezultă = , deci = . (2)
FB EA AB EA
 CF EC
Dacă [EF este bisectoarea unghiului p BEC, atunci = și obţinem ∆DEC ~ ∆AEB (au
FB EB
laturile proporţionale) de unde m (p CDE ) = m (p BAE ) .
Dar m(p CDE ) + m(p BAE ) = 180 .
o

Rezultă m(p BAD ) = 90 .

o

CE CD
Dacă m(p BAD ) = m(p ADC ) = 90 , folosind (2) deducem ∆CDE ~ ∆BAE de unde
o
= .
EB AB
CE CF
Folosind (1) rezultă = deci [EF este bisectoare.
EB AB
7) Se dă patrulaterul ABCD înscris în cercul C. M este mijlocul laturii [BC], N este mijlocul laturii
[AD] și P este intersecţia dreptelor AB și CD. Demostraţi că distanţele de la punctele M și N la
bisectoarea unghiului p APD sunt proporţionale cu lungimile laturilor BC și AD.
Soluţie.
A
B

N M
L
M’ K
P
C
D

Notăm cu L și K punctele de intersecţie ale bisectoarei unghiului p APD cu AD și BC.

PB KB PD LD
Aplicând teorema bisectoarei în triunghiurile PBC și PAD obţinem = și = . Din
PC KC PA LA
PB PD
triunghiurile asemenea PBC și PDA (au două perechi de unghiuri congruente) obţinem = .
PC PA
KB LD
Din cele trei proporţii rezultă = .
KC LA
Avem KB – KC = (KM + MB) – (MC – KM) = 2KM și LD – LA = 2LN.
KB - KC LD - LA LN KM
Din aceste relaţii obţinem = , adică = (1)
KB + KC LD - LA AD BC
Dacă M’ și N’ sunt proiecţiile punctelor M și N pe dreapta PL avem
m(p NLN') = m(p KLA ) = 180 − m(p DAB) – m(p APL) = m(p BCD ) – m(p LPC ) =
0

= 180 − m(p KCP ) – m(p LPC) = m(p CKP ) = m(p MKM') .

0

Din această congruenţă de unghiuri rezultă că triunghiurile dreptunghice M’KM și N’LN sunt
MM' NN'
asemenea de unde = (2)
MK NL
MM' NN'
Din (1) și (2) rezultă = .
BC AD
8) Se consideră patrulaterul ABCD înscris în cercul C astfel încât AB ∩ CD = {E} și
BC ∩ AD = {F} . Bisectoarea unghiului p BEC intersectează dreapta AD în H și dreapta BC în G,
bisectoarea unghiului p CFD intersectează dreapta DC în I și dreapta AB în J. Demonstraţi că:
 IC JA
a) Triunghiurile AFC și BFD sunt asemenea; b) = ; c) HJ || BD; d) Patrulaterul GIHJ este
ID JB
romb; e) Mijloacele diagonalelor [AC], [BD] și punctul de intersecţie al dreptelor EG și FI sunt
coliniare.
Soluţie.

A
D
J H
O
B I
G

a) Cele două triunghiuri sunt asemenea deoarece au un unghi comun și m(p ACF) = m(p FDB) =
1
= m(p AB) .
2
FC FA
b) Din asemănarea de la subpunctul a) obţinem = .
FD FB
FC IC FA JA
Aplicând teorema bisectoarei în triunghiurile FCD și FAB rezultă = și =
FD ID FB JB
IC JA
Din cele trei proporţii obţinem = .
ID JB
AC
c) Din asemănarea de la subpunctul a) avem = .
BD
AJ FA AC
Aplicând teorema bisectoarei în DAFB obţinem = , deci = (1).
JB FB BD
AH AE AC
Analog se obţine = = (2)
DH DE BC
AJ
Din (1) și (2) rezultă = , deci HJ || BD.
BJ
IC JA AH
d) = = ⇒ HI || AC.
ID JB DH
Analog se demonstrează GJ || AC și GI || BD. Rezultă că patrulaterul GIHJ este paralelogram.
Notăm GE ∩ FI = {O}
( )
m p FOH = 1800 − 1 m(p CFD) − m(p FHO) = 1800 − 1 m(p CFD ) −
2 2
 1 
[1
– 180 0 − m(p BEC) − m(p EDA ) = m(p EDA) – 180 0 − m(p FCD ) − m(p FDC) +
2 2
]
 
1
[ ] 1 1
+ 180 − m(p EBC) − m(p ECB) = m(p EDA ) + m(p FCD ) + m(p FDC) – m(p EBC) –
2
0

2 2
1
2
 1 1 1 0 1 1
– m(p ECB) = 180 – m(p ADC) + m(p FCD) – m(p EBC) = 180 – m(p ADC) – m(p EBC) =
0

2 2 2 2 2
0 1 0 0
= 180 − ⋅ 180 = 90 .
2
Patrulaterul GIHJ este romb.
e)

A
H
D
J
N
L
O
B K M I

Notăm cu M și N mijloacele diagonalelor [AC] și [BD]. Deoarece GJ || AC, mediana BM a

triunghiului ABC intersectează segmentul [GJ] în mijlocul acestuia K. Analog DM intersectează
segmentul [HI] în mijlocul acestuia L.
Centrul O al rombului HIGJ este mijlocul segmentului [LK]. Dar LK || BD și atunci O aparţine
medianei MN a triunghiului BMD.
MA
9) Determinaţi locul geometric al punctelor M pentru care = k , k > 0 , k ≠ 1 , dacă A și B sunt
MB
două puncte distincte date.
MA M A
Soluţie. Există două puncte M1∈(AB) și M2∈(AB) \ [AB] astfel încât 1 = 2 = k .
M 1B M 2 B
Ele sunt fixe și aparţin locului geometric căutat.
M A MA M A MA
Fie M ∉AB un punct cu proprietatea din enunţ. Din 1 = și 2 = rezultă că [MM1 și
M1B MB M 2 B MB
[MM2 sunt bisectoarele unghiului M al triunghiului MAB. Deoarece MM1⊥ MM2 deducem că M
aparţine cercului C de diametru [M1M2].
Reciproc, fie M un punct al cercului C.
Dacă M ∈{ M1, M2} el are proprietatea din enunţ.
Dacă M ∈C \ { M1, M2}, deoarece m(p M1MM 2 ) = 90 aplicând teorema celor două bisectoare
o

deducem că (MM1 și (MM2 sunt bisectoarele unghiului M al triunghiului MAB, deci

M1A MA
= =k .
M1B MB
Locul geometric căutat este cercul de diametru [M1M2] unde M1 și M2 sunt punctele care împart
segmentul [AB] în raportul k.
Observaţie. Pentru k = 1 locul geometric este mediatoarea segmentului [AB].

PROBLEME PROPUSE
1) Se consideră triunghiul ABC. M este mijlocul segmentului [BC], [MD este bisectoarea unghiului
p AMB , D ∈(AB). Dreapta DE este paralelă cu BC, E ∈(AC). Demonstraţi că [ME este
bisectoarea unghiului p AMC .
2) Se consideră dreptunghiul ABCD. Bisectoarele unghiurilor BAC și CAD intersectează dreptele
MB ND
BC și CD respectiv în M și N. Demonstraţi că + > 1.
MC NC
3) Se consideră triunghiul ABC și E mijlocul laturii [AC]. Paralela prin E la bisectoarea unghiului
ABC intersectează dreptele AB și AC respectiv în F și G. Demonstraţi că [AF] ≡ [CG].
4) Bisectoarele unghiurilor A și D ale paralelogramului ABCD intersectează dreptele BD și AC
respectiv în M și N. Demonstraţi că MN || AD.
5) Semidreptele [AA1, [AA2 și [AA3 împart unghiul A al triunghiului ABC în patru unghiuri
A1 B A 2 A 3 A 2 C
congruente, A1 ∈(BC), A2 ∈(A1C), A3 ∈(A2C). a) Demonstraţi că ⋅ ⋅ = 1 . b) Dacă
A 1A 2 A 3 C A 2 B
[BA1] ≡ [CA3] demonstraţi că triunghiul este isoscel. c) Justificaţi că nu poate avea loc relaţia
2
AA 2 = AB ⋅ AC .
6) Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A. [AD este bisectoarea unghiului p BAC , D ∈(BC)
AB ⋅ AC 2
și [BE este bisectoarea unghiului p ABC , E ∈(AC). a) Demonstraţi că AD = .
AB + AC
1 1 2
b) Arătaţi că BE + EA = BC dacă și numai dacă + = . c) Demonstraţi că dacă
BC AB AC
2
BE + EA = BC atunci BE = AB ⋅ AC .
7) Diagonalele patrulaterului ABCD se intersectează în O. Bisectoarea unghiului p AOB
intersectează dreptele AB și CD respectiv în E și F. a) Dacă AG || EF, G ∈BD, demonstraţi că
EO BO
triunghiul AOG este isoscel. b) Demonstraţi că = . c) Demonstraţi că
AG BO + AO
1 1 1
+
OE = OA OB .
1 1 1
+
OF OC OD
8) Se consideră patrulaterul convex ABCD astfel încât AB ∩ CD = {S}. Se consideră punctele N
NB QA AB
∈(BC), Q ∈(DA) astfel încât = = și punctele A’, D’ astfel încât patrulaterele ABNA’
NC QB CD
și DCND’ sunt paralelograme. Demonstraţi că:
a) Punctele A’, Q, D’ sunt coliniare.
b) Dreapta NQ este paralelă sau coincide cu bisectoarea unghiului ASD.

INDICAŢII ȘI RĂSPUNSURI

1) Aplicând teorema bisectoarei în ∆AMB, teorema lui Thales în ∆ABC și reciproca teoremei
bisectoarei în ∆AMC.
MB AB ND AD MB ND AB + AD AB + AD
2) = și = ⇒ + = ⇒ > 1.
MC AC NC AC MC NC AC AC
CD CB AD AB CD AE CB AF
3) = și = ⇒ ⋅ = ⋅
CE CG AE AF AD CE CG AB
CD BC CE AE
= , = .
AD AB CG AF
DM AD AD AN
4) = = = .
MB AB DC NC
DM AN DM AN
= ; = .
DM + MB AN + NC 2DO 2AO
5) a) Se înmulţesc egalitaţile
A1B AB A 2 A 3 AA 2 A 2 C AC
= ; = ; = .
A1A 2 AA 2 A 3C AC A 2 B AB
b) Notăm BA1 = CA 3 = x , A1A 2 = y , A 2 A 3 = z .
Înlocuim în relaţia A 2 A 3 ⋅ A 2 C = A 2 B ⋅ A 2 A1 .
z ( z + x ) = y ( x + y ) ⇒ ( z − x )( x + y + z ) = 0 ⇒ z = y ⇒ x + z = y + z ⇒ BA 2 = CA 2 .
În triunghiul ABC, AA2 este mediană și înălţime.
AA 2 AC
c) AA 22 = AB ⋅ AC ⇔ = ⇒ ∆ABA2 ~ ∆AA 2 C ⇒ p ACB ≡p AA2 B contradicţie (de
AB AA 2
ce?)
6) a) Folosiţi rezultatul din problema rezolvată 1c).
2 bc
b) BE = acp( p − b) , EA = .
a+c a+c
2
[
BE + EA = BC ⇔ 4acp( p − b) = [a (a + c) − bc ] ⇔ ac (a + c ) − b = ] 2 2

2
( )
= a 2 (a + c ) + b 2 c 2 − 2abc(a + c ) ⇔ a a 2 − c 2 + b 2 c = 2abc ⇔ ab + b c = 2abc ⇔ = + .
2 2 2 1 1
b a c
2 2
ab c 2ac
c) Folosiţi BE2 = AB2 + AE2 sau BE2 = ac AE ⋅ EC = ac − = = bc
(a + c ) a + c
2

7) Notaţi OA = a, OB = b, OC = c, OD = d.
a) p OAG ≡ p OGA .
EO BO BO BO
b) = = = .
AC BD BO + OG BO + OA
FO OC
c) Construiţi DH || EF, H ∈AC. Analog cu subpunctul b se demonstrează = .
DH OC + OD
OE CF(b + a )DH DH OD OD
= ; = = etc.
OF b(d + c) ⋅ AG AG OG OA
AA' || DD' ⇒ p A' AQ ≡ p D' DQ

8) a) AQ AA'
=  ⇒ ∆AA' Q ~ ∆DD' Q ⇒ p AQA' ≡ p DQD' ⇒
QD DD' 
⇒ A’, Q, D’ coliniare.
QA' AQ AB A' N
b) = = = ⇒ [NQ bisectoarea p A' ND' .
QD' DQ CD D' N
Unghiurile A’ND și ASD au laturile respectiv paralele și sunt congruente, rezultă că bisectoarele lor
sunt paralele sau coincid.

BIBLIOGRAFIE
1) Botez M. Șt. – Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1976.
2) Brânzei D. și alţii – Bazele raţionamentului geometric, Editura Academiei R.S.R., 1983.
3) Mihalea D. și alţii – Geometria patrulaterului, Editura Teora, 1998.
4) Nicula V. – Geometrie plană. Culegere de probleme, Editura Gil, 2002.
5) Ţiţeica Gh. – Probleme de geometrie, Editura Tehnică, 1981.