Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-cum simpatiza sofocrația (domnia înțelepților), a elaborate un trata de pedagogie socială în care
pregătirea elitelor politice pt conducere are loc în conformitate cu sistemul său folosofic; după ce tinerii,
în vârstă de 20 de ani, termină stagiul militar, cei mai înzstrați sunt supuși unui program draconic (aprig)
de pregătire intelectuală și fizică; după 30 de ani de studii și după selecții succesive, cei mai buni sunt
promovați în funcții de conducere
-afinitățile lui despre imaginea omului politic provin din pedagogia socială de la baza formării educației
-era conștient că foarte puțini ajung la o astfel de cunoaștere, îi determina pe absolvenți să ia măsuri în
organizarea proiectului său de stat ideal: regii-filosofi și gardienii urmau să nu dețină avere, familie, să
nu-și cunoască rădăcinile paterne pentru a nu afecta liniștea apolinică și pentru a introduce subiectivism
în judecata lor dreaptă
-după mulți ani, ajuns la maturitate elaborează Legile (neterminat), unde revine la aceste aspecte cu un
aer mai uman și recunoaște dreptul la familie, însă acțiunea politică a conducătorului este circumscrisă
de religia Cetății, iar nerespectarea zeităților și a legilor era judecată de către Consiliul Legislativ noctur
(363 de membri)
În configurarea statului ideal, în lucrearea Ideilor, Platon pune accent pe importanța formării liderilor
politici pentru supraviețuirea Polisului (oraș-stat)
Liderul harismatic
-înseamnă acele calități excepționale ale unui individ care, în plan politic sau religios, determină
încrederea, supunerea, admirația, teama și respectful și chiar identificarea cu obiectul admirației
mulțimilor
-modul în care percept caracterul transcendent la puterii care s-a impus ca ceva dicolo de relațiile lor
cotidiene
-capacitatea puterii de a domestici un viitor nesigur – de aici reies că nicio societate nu poate funcționa
fără ordine, ierahie, ierarhizare sau șefi
Dorna: „Are capacitatea de a-și controla emoțiile dar, în același timp, și de a genera emoții puternice. Se
realizează un transfer emoțional”
-legată de arta persuasiunii este fascinația privirii, magnetismul prin care acesta influențează și domină
mulțimile
-Mitul Meduzei (Pygmalion): „el nu materializează și, dacă initial pietrifică, această imobilitate dătătoare
de moarte și tranzitorie se inversează apoi pentru a iubi, pentru a oferi, în același timp, suflet și mișcare”
- Lacan: dacă actul privirii poate întoarce privirea asupra subiectului (liderul harismatic), faptul de a se
face auzit merge numai către receptori
-atât timp cât „nu există cuvinte fără răspuns”, actul comunicării se va fixa în celălalt (în „inimă” – ca
prim receptor)
Maieștrii ai discursului public: Mussolini, Hitler, Lenin, Churchill, Roosvelt, Reagan, Kennedy, Mao Ze
Dong
-se bazează pe imaginarul colectiv, a memoriei sociale comune și mecanisme de indentificare în jurul
unui proiect colectiv
-pe baza miturilor și simbolurilor fundamentale intuiește dorințele și psihologia mulțimilor (Alexandre
Dorna)
-Max Webber:
Serge:
Biletul 2
Liderul mesianic
-„cel uns de Dumnezeu” – se referă la actul ungerii viitorului rege cu untdelemn sfințit – Iahve imprimă
prezența sa divină în corpul și actele viitorului rege
-Caracteristici:
- Au calități șamanice
- Calități paranormale: transmite mesaje trimise de Dumnezeu (aude voci LOL)
- Disonanțe cognitive: cee ace spune este contrazis de realitate (obviously) acestea nu-I
deranjează pe discipolii lui (wtf?!) nu le creează DISCOMFORT INTELECTUAL =))
- Discurs nou: are o forță de persuasiune sporită datorită figurilor de stil și retoricii întrebuințate
- Schimbări de dispoziție: stările de spirit I se schimbă (e bipolar); poate deveni iritat, nervos, pot
cădea într-o stare abulică (absența voinței), pot căuta singurătatea pentru ca apoi să se simtă
într-o uniune mistică cu poporul
- Tulburări psihologice: tulburări de personalitate (It wasn’t me, it was Patricia), halucinații,
paranoia (frecventă la niv mondial din anii 70-80)
- Trecerea de la semnificația religioasă la cea politică a termenului se va produce în condițiile vitrege ale
pierderilor repetate ale suveranității de către poporul evreu, începând cu robia din Egip până la
cucerirea Ierusalimului de către romani.
- apariția lui se conturează în momentul separării grupurilor umane, ca o consecință a luptei pentru
resurse
-Nietzsche: „Supraom”
Charles Lindbolm: localiza acest tip de lideri în liderii sectoarelor religioase și a regimurilor totalitare
-exemplu: nazismul a avut un mesia (Hitler), o Biblie (Mein kampf), un brand (Zvastica), actele sale
ritualice (mitingurile de la Nuremberg), promisiunea sa (Reichul de o mie de ani), Pământul Făgăduinței
(ocuparea Estului Europei, în numele ”spațiului vital” (Lebensraum) și al superioarității rasiale).
-Hitler pretindea că aude voci (LOL) că e trimisul zeului Wotan care l-a însărcinat cu misiunea de a cuceri
noi terirotii și de asigura prosperitatea poporului său
Exemple: El Cid Campeador, Ioana d’Arc, Ghiorghi Costriotul, Ștefan cel Mare, Napoleon, Tudor
Vladimirescu
-ea reprezintă locul opozițiilor dintre egalitate și libertate, propietate și merit, număr și bogăție
-Aristotel afirmă că libertatea fără egalitate duce la anarhie iar egalitatea fără libertate duce la tiranie
-numai cetățenii aveau dreptul liber de a participa la dezbaterile publice din cadrul adunării (Ecclesiei);
se întruneau de 4 ori pe ani și era organul legislativ și judiciar suprem al Cetății-Stat; lucrările erau
pregătite de Consiliul celor 500 (sau Bule), ai cărui membrii erau aleși prin tragere la sorți de cele 10
triburi; membrii consiliului acționau în grupuri de câte 50 (pritanii), timp de o lună, asigurând
conducerea executivă între întâlnirile Consiliului
Aristotel vedea în stat „cel mai mare dar pe care zeii l-au făcut oamenilor”, iar Legea era comparată cu
zidurile Cetății, iar pe Platon îl compara cu „rețera medicului”
Aristotel clasifică formele de guvernământ în „constituții perfecte” (monarhie, aristocrație, sofocrație) și
„constituții imperfecte” (tiranie, oligrahie) în funcție de criteriul prim: „În folosul cui se exercită
guvernarea”, simte nevoia introducerii unor criterii derivate pentru individualizarea formelor de
guvenământ: numărul, nașterea, averea.
Tirania – contituție imperfectă, guvernarea se exercită în folosul propriu, chiar dacă tiranul este bogat și
ilustru prin naștere
-Regimul ideal este politeia – o sinteză între forma de guvernământ aristocratică și primele forme de
guv. democarice
BILETUL 3
Liderul revolutionar p228 Liderul cu probleme din copilărie
-principala caracteristică: credința fanatică și o mentalitate obsesivă a schimbării prin violență
-se caracterizează prin credința profundă în posibilitatea unei salvări totale a omului din starea sa de
sclavie
-psihologii spun că un revoluționar își formează caracterul printr=o convertire ideologică bruscă în
adolescență sau tinerețe din faza stării de anxietate
-simbioza dintre dorința primitive, exagerarea puterii și ideologia care-I servește de vehicul (?)
-convige pe cei naivi că ea deține un adevăr global, susținut de empatii puternice și idei mărețe cauzei
-în desfășurarea revoluției există un grup de oameni fanatici, extremiști, idealiști atât de convinși de
justețea propriei cause încât orice obstacol sau constrângere morală, religioasă sau politică trebuie
depășită
-liderii revoluționari (sau mulți dintre ei) au crescut în familii liberale sau burgheze
-are conțtiința unui destin istoric, a unei „misiuni” a clasei sau a rasei sale; se consider Messia,
conducător luminat și infailibil, care-i transformă pe militanți într-un „popr de credincioși” obsedați să
realizeze cee ace el anunță: dispariția adepților, a raselor inferioare, a dușmanilor de clasă, a dușmanilor
Revoluției
- proclamă primatul
- se presupune că el ar fi fost primul maestru care a organizat un învățământ privat, deschis pentru toți
- a încercat să contribuie la menținerea vechilor structuri și să elaboreze un sistem prin care să evite
anorhia
- pentru el, guvernarea corectă presupune o corectitudine internă și un set de valori comportamentale
- atitudinea sa politică este una de menținere a ierarhiei care are în centru familia regală, apoi miniștrii și
dregătorii cu funcții; dacă acestea sunt respectate , societatea se află în armonie
- caută instaurarea armoniei sociale și diverse căi de menținere a echilibrului politic, recompensând
moderația în guvernare și acceptarea din partea fiecăruia dintre actanți a rolului său în cadrul sistemului
economic și social
-el este un gânditor politic tradițional care caută soluții pentur consolidarea unei ierarhii și stabilirea
unei ordini pe baza acesteia care să reflecte ordinea universală
-riturile au 3 temeiuri: Cerul și Pământul (temeiul zămisirii), strămoșii (temeiul speciei), suveranii și
stăpânii (temeiul ordinii);
Bilet 4
Liderul populist – p 233 Liderul relatable
-se situează la intersecția dintre liderul harismatic și liderul mesianic (providențial)
Alexandre Dorna: vede liderul populist ca pe cineva care răsare de nicăieri, fără un aparat structurat sau
o doctrină elaborată (self-made man)
-caracteristică principală caudillismo = un mod de guvernare autoritar cât și un statu social al autorității
ierarhice
-antiamericanismul
- un maestru al comunicării; referințe la patrie, suveranitate, eroi, națiune, trecut glorios etc au ca miză
critica prezentului care trebuie schimbat prin dragostea și acțiunea unui lider inspirat
-prezintă caracteristic historice clare: el este actor și regizor; alege cu grijă momentele apariției sale:
festivități, comemorări, aniversări etc – sacrilitatea momentului stimulează oferă un impact mai mare în
difuzarea mesajului sau antisistem și necomformist
-limbaj colorat și plastic, expresii populare, uneori licențioase – urmăresc convingerea audienței că el
este un om al poporului (he is trying to be relatable)
-se folosesc de mitul conspirației(cel mai des întâlnit), mitul vârstei de aur, mitul unității, mitul
Salvatorului
-exemplu pt mitul Conspirației: Hugo Chavez (președintele Venezuelei): l-a catalogat pe Bush drept un
„diavol”
-exemplu pt mitul Salvatorului: Simon Bolivar, numit Eliberatorul- Chavez îi aduce un omagiu
„Eliberatorului”
La politique tiree des propres paroles de l’Ecriture Sainte (1677)- lucrarea sa fundamentală; își expune
concepția despre rege și monarhie (operă de pedagogie politică)
-crede că monarhia absolută este cel mai bun regim, iar cea ereditară, cea mai bună dintre monarhii (pt
că favorizează un curent de dragoste între guvernanți și guvernați)
-monarhia să nu depindă de Papă – în viziunea lui, claricalismul trebuie să fie antipapal și antireformat;
adică, dacă un suveran execută Biserica, autoritatea sa nu era mai puțin divină
- axa internă a viziunii politice este problema salvării omului de consecințele nefaste ale păcatului
originar (Adam și Eva)
Despre demnitatea eminentă a săracilor în Biserică, Despre calitate, Despre drepturile și îndatoririle
regilor – pune problema responsabilității regilor, eliminarea sărăciei, a luxului drept condiție a salvării
-el spune că, la început, specia umană era o mare familie și Dumnezeu, după păcatul originar, a apărut
Răul, lăcomia
Definiția statului: „o societate de oameni uniți împreună sub aceeași guvernare, sub aceleași legi”
Perspectivele necesității monarhiei:
1. Regele singur poate salva supușii de consecințele nefaste ale păcatului originar
2. Suveranitatea puterii regale legitimată prin drept divin – suveranitatea a aprținut inițial
poporului (ulterior cedată regilor), în starea de anarhie, poporul nu avea suveranitate
3. Sacrilitatea regalității – tradiția biblică, Dzeu i-a desemnat pe regi ca pe propriii miniștri și
domenște prin ei
4. Tradiția – prin legi, liniștea și viața oamenilor este cât de cât sigură; cine nu iubește societatea
civilă (statu natal) este dușmanul lui însuși și al întregului neam omenesc
-persoana regelui este sacră în viziunea lui Bossuet, regalitatea este o religie;
-compară măreția lui Dzeu cu măreția prinților; puterea regelui este absolută
Bilet 5
Liderul narcisic – p248 cred că are mommy issues
-apare pe fondul eșuării unor procese de socializare în primii ani de copilărie datorită lipsei afecțiunii
materne
-numele vine de la Narcis (fiul zeului Cefiso și al nimfei Liriope), erou mitologic grecesc, care și-a văzut
reflexia într-un izvor și a rămas fascinat de propria-i personă
-se caract prin compensarea unui deficit, prin nevoia de afecțiune, cu incapacitatea de a răspunde la
iubirea celor din jur; iși neagă defectele; așteaptă dragoste și admirație pentru calități pe care nu le
posedă (sau nu le posedă în modul în care crede el)
- nu înseamnă numai egoism, ci denotă o stare mentală în care se alege exclusiv pe sine ca obiect al
dragostei
-hipertrofierea Eului
-abordările psihanalitice spun că acesta trebuie analizat pozitic, fiind o instanță-cheie pentru un echilibru
psihic
Freud: dragostea nu este altceva decât o pulsiune sexuală („libidou”), și narcisismul înseamnă trecerea
de la dragostea erotică din copilărie, la dragostea obiectuală; aprofundează subiectul în cercetările sale
făcute pe bolanvii de schizofrenie: relaia libidinală cu lumea dispare și este transferată Eului
-narcisismul primar: starea originară a omului din prima sa copilărie cân acesta nu întreținea relații cu
lumea externă;
-narcisismul secundar: după care acesta intensifică relații libidinale cu lumea; apare în stadiile avansate
ale vieții, când pruncul nu reușește să-și dezvolte capacitatea de a iubi sau a pierde
Dencke și Helgenstock: patru forme de narcisism:
-sentimentul de securitate vine din imaginea propriilor valori; se crede înzestrat cu calități extraordinare
și este superior celorlalți
Exemplu: Hitler, Menahem Bagin (evreu), Charles de Gaulle (devotamentul față de națiune)
-a urmărit interesele Franței pe plan intern și extern; în timpul ministeriatului său, Franța ajunge o
putere europeană mare
-diminuează influența Imp habsburgic din Spania în Europa, creează Marina Franceză, introduce un sist
nou de taxe și impozite și o nouă politică financiară și administrativă
Testamentul politic- Rechelieu consideră că, pentru un rege, este esențial să fii puternic și nu bun și
virtuos, are nevoie de o armată puternică; îl critică pe Ludovic al XII-lea pentru lipsa de interes față de
întreprinderea pe care o organiza acesta
-el și Bossuet: Platon și Aristotel legitimau monarhia ca fiind cea mai bună formă de guvernământ
-motivul pentru care Richelieu este un adversar neiertător al conducerii Regatului este că acesta aduce
prejudicii puterii și prestigiului regal, amenință unitatea regatului prin faptul că favorizează acțiunile
subversive ale adversarilor
-Parlamentul îi recunoaște doar funcția subsidiară, și nu una legislativă sau moderatoare care să
tempteze excesele autorității regale
-acesta contestă limitarea autorității regale în mod violet și aduce ca și argument (din psihologia politică)
inferioritatea parlamentului ce blamează regele
-autoritatea regală este singura care poate impune respectarea Stărilor, a funcțiilor și a statusului social,
în încercarea de a feri regele de anarhie
-are o înaltă considerație față de etica guvernării: (guv) este dușmanul favoritismului
-rațiunea de stat îl determină pe Richelieu să pledeze forma de guvernământ monarhică, aceasta fiind o
obsesie constantă asupra guvernării sale
Bilet 6
Liderul histrionic -p243
-actori înnăscuți, cu o capacitate deosebită de a juca teatru, de a căpăta atenția celor din jur; pt ei lumea
e o scenă
-apariția lui este strâns legată de criza reprezentării, de lipsa de voință politică
-dorința de a fi atractivi îi poate determina să fie dramatici, seducători sau chiar agresivi
-caută să-i manipuleze pe ceilalți; în condiții de stress, când cred că au pierdut atenția publicului, o
recâștigă prin crearea de evenimente sau declarații-șoc printr-un limbaj populist, vulgar al comunicării
-manifestp trăsăturile unui copil; are dependență afectivă – vrea să fie iubit de toată lumea
- mass media este un mediu ideal de comunicare; aici captează atenția prin „descărcare emoțională
particulară”; intimitate și emoția devin evenimente mediatice majore
-categoria vitimară – încearcă să obțineă simpatia populației prin prezentarea lui în rol de victimă a
sistemului
-corespunde iluminismului (duuh), curent european social-politic și cultural artistic (1750-1815), constă îl
renunțarea la valorile religioase (laicizarea val)
-regele este legitimat prin modul în care administrează regatul și rata de fericire a supușilor; regalitatea
este cea mai bună formă de guvernământ deoarece grija față de administrarea domeniului public al
statului este întreprins doar de o pers -> o guvernare bună
-aici, monarhul personifică statul și beneficiază de o poziție centrală și de o img reală, fixate de
absolutismul teoretic
Sec XVIII – chiar dacă monarhia era în momentul gloriei sale, procesele epocii au început să degradeze
structura formei de guvernământ prin revoluția industrială ce a secționat societatea prin apariția unor
noi clase: burghezia
-suveranul trebuie să ife condus de două principii: interesul statului și fericirea supușilor
Bilet 7
Liderul sado-masochist - p254
-ocupă un loc de prim-plan în lumea politică
-provoacă pers fără apărare duureri, suferințe psihice și fizice, conferindu-i un sentiment de plăcere
Freud: o pulsiune care apare regulat în dez instinctului sexual; a văzut un produs al instinctului morții
Libertatea este o povară, de care individul încearcă să scape, oferind-o unui lider puternic în schimbul
siguranței zilei de mâine
-Stalin simțea o plăcere deosebită văzând groaza, chinurile; își chinuia proprii parteneri
-principala instituție care alegea regele și îi oferea putere executiva erau comițiile curiate (o adunare a
poporului compusă din 30 de curii, subdiviziuni ale celor 3 triburi inițiale)
-în instaurarea Republicii (509 î.Hr.) – regalitatea e înlocuită de consulat (instituție care asigură
conducerea executivă în Roma, era exercitată de 2 patricieni, timp de 1 an, fiecare servea câte 6 luni,
prin rotație) aveau drept de veto la deciziile celulilalt(*în condiții excepționale puterea consulului
devenea dictatorială
-în epoca regalității, principala instituție care alegea regele și îi conferea IMPERIUM erau comițiile
curiate
-în epoca republicană- Senatil conduce statul roman și este invesstit cu auctoritas; senatorii preiau
imperium regal și sunt considerați persoane sacre (misiunea lor de a se preocupa de treburile publice)
- după căderea monarhiei, funcțiile regelui se vor divide în funcții politice și religioase
-în Roma Antică, regele este marele sacerdot, adică judecător suprem, stăpânul cetății li al armatei; el
poartă coroană și sceptru din aur, iar în fața lui mergeau lictorii, cu toporiște (simbol al puterii) și dasciile
de nuiele (simbol al forței de constrângere)
-„părintele patriei” apare odată cu Principatul (devenit apoi Dominatul) care alocă procesele de
legitimare a puterii politice în pers sacră a Împăratului
Bilet 8
Liderul reformist – p231
-centrat pe eficiența actului de guvernare, pe pragmatis și realism
-este antiteza liderului revoluționar deoarece ideologia reformistă respingea ideea de schimbare socială
bruscă și violentă
-origini în perioada absolutismului luminat, când regele trebuia să facă mari concesii economice clasei
productive aflată în ascensiune – burghezia
-este străin de metafizica scopului: credința în viitorul luminos al omenirii pe baza unui proces implacabil
și un adevăr universal
-nu se bazează pe morală sau etică, ci pe etica responsabilității (datoria morală a omului politic la
bunăstarea semenilor )
-legitimitatea sacră a regelui derivă din faptul că regele este perceput ca fiind Centrul Vieții; el răspunde
de echilibrul ciclurilor cosmice, aduec ploaia, asiggură fericirea, prosperitatea materială, rodnicia
ogoarelor și fertilitatea femeilor
-faraonul este însuși un zeu din timpul vieții, are obligația de a participa la toate ritualurile care asigură
funcționarea normală a Universului
- legendele antice egiptene: primii 3 faraoni din dinastia a V-a s-au născut din iubirea unei preotese a
zeului Ra și zeitatea însuși, oferind o legitimare prin sacrul puterii, ca urmași ai zeului supre al soarelui
Bilet 9
Liderul totalitar -p217
-caracteristici: neîncrederea funciară în oameni, disprețul față de ei
-toate mecanismele decizionale sunt concentrate în mâinle unei singure pers: „liderul charismatic”,
”liderul infailibil”, „dascălul proletariatului”, „conducător iubit”
--este în ipostaza de „lup singuratic”; nu comunică intențiile sale, deciziile sale, odată comunicate, devin
imperative
-acest stil de conducere amplifică autismul liderului, îl predispune la o izolare totală față de relaitate și
predispune apariția de paranoia și schizofrenie
Imaginea regilor în India Antică – p 32 (2019)
Dhrama- ce e drept, obligaiile individului pentru conservarea ordinii; decurge din nașterea individului și
este rezultatul acțiunilor într-o viață anterioară(Karma)
-„epoca de aur” – indivizii își respectau locul și își îndeplineau obligațiile; datorită corpuției, lăcomiei i
orgoliului, oamenii au început să ignore dharma și să încalce legea (a dus la necesitatea guvernării și la
apariția sist de pedepse
-Brahmanii – casta superioară – ființe sacre, provin din gura lui Brahma (se ocupă cu citirea textelor
sscare)
Kșhatrya – casta răszboinicilor – din care face parte regele, provine din lanțul Brahma
Mahabharata și Ramajana – originea solară a lui Rama regele – este evidențiată prin imagini plastice ale
unor nunți cosmice
-regii sunt considerați zei (la fel ca-n Egipt), reprezentanți și emananți ale divinității pe Pământ
-regii au fost creați pentru conservarea ordinii sociale și sisguranța supușilor; asigură sistemul de
pedepse și recompense, prosperitatea regatului ți continuarea vieții de stat
-puterea lor este departe de a se ridica la nivelul originii lor nobile; este servitorul brahmanilor și trebuie
să aplice pedepsele precise de aceștia, să-i venereze, să le asigure respectul lor, să le comunice
problemele, să le ofere toate bogățiile și plăcerile
-în Budism: factorul dominant devine cel moral, toți (oamenii) sunt egali
În gândirea politică hindusă, structura ordinii politice este constituită din urm elem: regele, miniștrii,
comunitatea teritorială, fortificațiile, tezaurul, armata și aliații. Gânditorii hinduși recunosc că, la putere,
se poate rămâne prin folosirea forței, a intrigilor, a șantajului și a presuasiunii.
Bilet 10
Liderul autoritar – p216
-ia toate deciziile de unul singur, planifică singur toate procesele și îi controlează pe toți; subalternii și
colaboratorii conducătorului sunt mai mult executanți sau pioni
- dorința de a rezolva totul prin instrucțiuni, având ca urmare directă extinderea birocrației, dominația
dosarelor, a concepției „verba volant, scripta manent” (cuv vorbite zboară, cuv scrise rămân)
-o conducere colegială se deteriorează; eficienșa conducerii scade; lipsa de încredere în propriile forțe se
accentuează
-nu cultivă prietenia în cadrul grupului și are o atitudine impersonală, distantă și rece față de subalterni
-unii sunt persoane colerice, neechilibrate, impulsive, înlcinaț spre pasiune și subiectivism în aprecieri
-indivizi colerici
-în cadrul ordinii social-politice din Imp, vorbim de un veritabil sincretis dintre pol, dreptul și religie,
dintre dreptul roman, ideile politice ale Principatului și ale monarhiei elenistice, ffilosofia greacă și
creștină
-Împ Constantin cel Mare – a intuit importanța excepțională a noii religii pt coeziunea și unitatea Imp
amenințat de dezintegrarea prin luptele interne pt putere (tetrahiile)
Sinodul adoptă: primele 7 articole ale Crezului (simbolul credinței); formula că Fiul lui Dzeu este o ființă
cu Tatăl, că există un singur Dzeu (și cele 3 pers Tatăl, Fiul și Duhul Sf)
-donatismul – interzicea vechilor preoți (traditores) să mai facă parte din rândurile clerilor care, ulterior
au fost reprimiți tot de împărat
-proclamarea duminicii ca zi de odihnă, exceptarea de impozite a Bisericii și a clericilor, acordarea unei
puteri judiciare episcopilor și protejarea familie
- timp de 1200 de ani a fost un fel de „cetate asediată” din toate părțile: de popoarele migratoare, de
imp vecine, de frații creștini în timpul Cruciadelor – supraviețuirea se datorează acelei culturi și civilizații
strălucite
-sec IV-VI – împăratul este numit locțiitorul lui Dzeu pe pământ, legea vie a lui Hr, al13-lea apostol
- are putere și autoritate absolută, ete comandantul suprem al armatei, unicul legislator
- modelul imperial este de tip creștin, prinpe blând și bun (Cicero)
- principala calitate: bun creștin și luptător pt triumful dreptei credințe (legitimitate divină)
- cultul imperial – legitimitate prin sacru a puterii trebuia să aibă un corespondent armonic în
lumea sensibilă
- pictură și numismatică(istoricul monedelor): pe măsură ce reștinismul își va impune canoanele
lui estetice asupra reproducerii imaginilor sacre
- monedele de epocă: împăratul apare prvind în sus conștiința misiunii sale și inspirația divină
- renunță la coroană trece la diademă
-sec VIII – Andre Grabar: împăratul era reprezentat într-o viziune triumfalistă de cuceritor în viziunea
păgână dupa victoria icoanelor: împăratul apare în artă „în fața lui Hristos”
- in Ro, voievozii sunt înfățișați împreună cu familiile lor la picioarele Tronului Ceresc
Bilet 11
Liderul tehnocrat p -232
-expertul/tehnicianul desemnat să conducă datorită competenței sale într-un anumit domeniu
-punct forte: concepția despre politică drept un regat al incompetenței, al corpuției și al favoritismului,
apariția maselor și profesionalizarea consecventă a procesului de luare a deciziilor
-crede în posibilitatea științei de a oferi soluții optime la prob social-politice, ceea ce ar face de prisos
prezența gălăgioasă și sterilă a politicienilor la dif eșantioane ale structurilor de conducere
-consideră că este posibilă o gândire social non-politică, bazată pe pragmatism și eficiență (de fapt e o
iluzie)
Lupta pentru icoane p -144-149
-726-843 – interdicția cultului icoanelor, impusă de impusă de împăratul Leon al III-lea (dinastia
Isauriană) – fenomen cunoscut sub numele de lupta dintre iconoduli și iconoclași
De ce?
1. Educația primită de la familia sa, orginiară din Asia Mică, dominantă fiind orientarea monofizită
2. Monofiziții erau activi și puternici în tainele armatei
3. Influența monoteismului islamic și iudaic
Ca și predecesorii săi, avea obiceiul să amestece problemele telolgice ale Bisericii cu toată prudența lui
în ceea ce privește mișcările sociale și nemulțumirea populației, subestimând forța sentimentului religios
de venerare a icoanelor.
-Cultul icoanelor -cote de adorație fetișistă mari, devoțiunea credincioșilor a oferit icoanelor semnificații
puternice
Opera legislativă a Isaurienilor – Ecloga – printre cele trei coduri (civil, militar și rural), dă adevărata
dimensiune a spiritului și a inovațiilor isauriene
-Leon al III-lea voia să facă legile si dreptul accesibile tuturor – elaborarea Basilicalelor (sfârșitul sec IX-
lea) – sunt prescrise pedepse egale pentru toți, indiferent de clasa socială
-sfărșitul sec IX-lea – Vasile I va publica un Cod de legi – e un fel de Magna Carta a relațiilor între Biserică
și Imperiu, dintre Împărat și Patriarh -> marchează noi relații între creștinismul orienat pt următorii 200
de ani
Bilet 12
Liderul birocrat -p215
- Pt liderul birocrat valoarea actului de conducere sau garantia eficientei sale este respectarea
procedurile sau regulilor unei organizatii
- Datorita regulilor deciziile sunt obiective, fiind ferite de capriciile sau dispozitia conducatorului
- Oamenii sunt remunerati dupa vechimea in munca si gradul de oportunism si nu dupa rezultate
corecte la munca
- Filosofia liderului birocrat : „ militeaza pt flancarea omului prin reguli pt a-l feri de greseli”
- Imperium proconsulare maius: care asigurau principelui comanda suprema a armatei si controlul
administratiei in intregul imperiul (cu exceptia romei)
- Tribuniciae potestas: puterea tribuniciana ce-i garanta inviolabilitatea personala şi controlul
vieţii politice din capitala
- competenţele de pontifex maximum, conducator al religiei romane şi, deci, diriguitor al vietii
spirituale si chezas al legalitatii celei mai sacre
-sub succesorii lui octavian augustus prestigiul personal al imparatului a jucat un rol imens, asa cum
demonstra savantul francez jean gage: principatul implica o uriasa retea de raporturi de clientelă- in
fond imparatul devenea patronul tuturor romanilor, care-i transmiteau in mod formal puterile lor
traditionale, incredintandu-se ocrotirii lui, asa cum procedau indeobste clientii”
ex: Octavianus Augustus: epitetul de augustus vine de la caracterul fericit al persoanei insasi, este un
termen inrudit cu termenul religios de augur--> noul stapan avea puterea divina de a incepe orice lucru
sub auspicii fericite
-roma va opta pt regimul monarhic (deghizat sub o masca republicana) in momentul apogeului puterii
militare, un imperiu de o o astfel de anvergura: transfer de putere colegiala---> la putere personala
Bilet 13
Liderul diplomat – p215
- arta de convingere şi arta de seductie deosebite
- isi va mentine autoritarea usor pt ca instituie un echilibru intre interesul general al societatii si
interesul si aspiratiile populatiei
- acest stil de conducere poate fi interpretat drept manipulare grosolana, lipsa de sinceritate,
poate provoca resentimente, opozitie
- se intensifică în condiții de criză și se rutinează, calmează, în condiții de pace socială și dez economică
-mitul politic – conține premisele psihologice și culturale, valențele formative ale proceselor de
personalizare
-liderul este perceput ca un nou Salvator pt că instaurează ordinea, elimină șomajul, eliberează poporul
de robia colonială, asigură noile cadre ale dez și dreptății sociale poporul îi adulează pe lideri
-perioadele de dezechilibru favorizează personalizarea puterii prin concentrarea ei în mîinile unuil lider
insiprat care să o folosescă în scopul realizării marilor obiective naționale
Mecanismele psihologice ale personalizării puterii au la bază proiecția în celălalt; ele generează
sentimentele de identificare cu liderul până la autoiluzionare, până la ștergerea granițelor dintre vis și
realitate
-la bază se află metamorfozele cult politice: cu cât populația unei țări este mai puțin cultivată sau cu atât
predomină cultura parohială față de celelalte forme ale culturii politice, cu atât personalizarea puterii
amre mai multe șanse de reușită
Bilet 14
Liderul coleric – p218
- Sentimente trainice, se formeaza rapid
- In munca puternic, perseverent, rezistent, mare incredere in sine, ambitios, spirit practic
- In viata particulara statornic, atasat familiei, nu suporta crticica, este adeseori nedrept
Comunismul romanesc a prezentat o situatie atipica fata de majoritatea regimurilor comuniste din
europa
Cauze: miscarile muncitoresti, in lipsa bazei socialiste, in lipsa traditiilor democratice, demagogie,
clientelism. PSDMR nu arezistat competitiei pol formata de intelectuali de orientare marxista, a fost
atacat de insusi conducerea lui care a trecut la liberali.
Pcr 1921 trebuiau sa respecte schema a celor 21 de conditii impuse de internationala comunista; in cazul
ro acceptarea conditiilor a fost dublata de recunoasterea tezei leniniste a drepturilor popoarelor la
autodeterminare.pcr un rezultat de import cu obiective antinationale declarate deoarece congresele se
tineau in afara tarii kiev moscova
Aprox 700 membrii scos in afara legii si urmarit indeaproape de siguranta statului, pcr se va inviora
datorita apropierii armatei rosii de ro.
Nicolae Ceausescu: ales 22 martie 65 dupa moartea lui gg dej; personalitatea era necunoscuta marelui
public din romania. Imaginea mediatica a fost la inceput discreta. Nu a ocupat prim-plan in spatiile
publice.
Acesta a fost unul dintre cei mai inversunati planului valev--> plan ce urmarea transformarea tarilor
suverne membre ale Consiliul de Ajutor Economic Reciproc in regiuni economice specializate intr o
ramura de productie.
Echipa lui Lenin si Stalin il dispretuiau pt lipsa de cultura ceea ce s-a transformat intr-un mare avantaj pt
ceausescu: acela de a nu fi suspctat ca urmareste puterea suprema
Secretar al cc si utc, prim secretar al comitetelor regionale de partid oltenia si dobrogea, adjunct la
ministerul agriculturii, seful directiei polutice superioare a fortelor armate si securitatii statului, cu
gradul de general-locotenent, iar de la 1950 incepe ascensiunea lui ceausescu spre cucerirea puterii
Ceausescu participa la evenimentele legate de cultul personalitate ale lui gg dej, ceea ce il face sa
inteleaga rolul nationalismului in realizarea consensului politic de care regimul era in mare suferinta.
Este continuatorul si beneficiarul politicii de deschidere nat initiata de ggd.
Devine extrem de popular datorita discursului din august 68 care arata o impotriviere fata de interventia
fortelor armate ale statelor membre ale pactului de la varsovia in ceho. Asa a a fost demonstrata
independenta nationala in mentalul colectiv al ro
Apar noi forme de control ascunse sub formula participarii oamenilor muncii la conducerea soc; mitul
clasei muncitoare incepe sa se clatine serios in yema masurilor de austeritate impuse de presiunea ratei
de acumulare in istoria ec a ro
Imaginea lui ceausescu s-a constituit progresiv, evoluand,regresant, stagnand, in functie de activitatea
de impactul pe care activitatea pol a partitului si statului l a avut asupra orizontului de asteptare
intretinut de propaganda creste: pana in 75-76, stagneaza 76-80, decin 80-89
Bilet 15
Liderul flegmatic – p219 174 (2010)
Sentimentele lui se formeaza lent si nici nu ating o intensitate deosebita, nu sunt clar conturate, nici nu
sunt trainice, nici pozitiv, nici negativ
-Viata afectiva destul de rece
-Bucuriile/ enervarile sunt trecatoare
-Se plictiseste adesea, ironizeaza entuziasmul celorlalti
-In activitatea politica este calm, realist si pragmatic
-Este indiferent la pareciere si critici
-In viata particulara este linistit, pasnic, pedant si cmod
Ex. Mugur Isarescu
Cultul personalității lui Stalin (p 265)
IOSIF STALIN
Istoric: la inceput nu avea o pozitie puternica in cadrul biroului politic al fostului partidul com al uniuni
sov. Fiind comisar era folosit la operatii dure/delicate ale partidului. Imaginea lui nu era una tocmai
buna. Lenin il alinta minunatul nostru georgian, insa este un om brutal, crud, incult, fara sa stie lb
straine.
Zinoviev s-a opus cand a fost propus pt functia desecretar general al in internationalei comun deoarece
nu stia lb straine. --> a demnostrat totusi ca stia
-Are forta de persuasiune, cunoaste psihologia adversarilor=> a reusit sa profite de anumite ev istorice.
Trotki a intuit pericolul reprezentat de stalin.
Lenin il avanseaza spectaculos pe trotki, cadrele vechi se irita. Trotki este arogant. Stalin profita de
situatie, atrage cadrele vechi in jurul lui si le intoarce impotriva lui trotki.
- Alte 2 evenimente istorice: Lenin se imbolnaveste grav facand o congestie cerebrala, al doilea
tac fiind fatal. S-au facut cheltuieli uriase. Vestimentatie patetica. Abandonat. Stalin isi arata
grija fata el. il viziteaza.
- Al doilea evenment: in jurul mortii lui lenin. Trotki raceste la o vanatoare si lipseste de la
funeralii. Absenta provoaca dezaprobare in radul participantilor. Stalin l-a dezinformat in
privinta datei.
-nu este un orartor stralucit, limbaj de lemn, imaginea de salvator al patriei se imbina cu aceea dde
tatuc al popoarelor
-Cultul personalitati contribuie si el la aura legendei care sete neincetat in jurul numeuli stalin.
-A elimant pe rand oamenii lui lenin: trotki, zinoviev, kamenev situatie dmilara cu ceausescu, dar
oamenii lui dej au avut timp sa se apere
-Are oameni din umbra conduse de mai multe personalitati. Echivalent a serviciilor secrete
-Pt castigarea puterii absolute stalin recurge la propaganda nationalita prin care opune tezele sale-
socialismul intr o singura tara; urss incercuita de dusmani
-Ca sa nu-si riste puterea in 31 stalin face apel la instinctul supravietuirii nationale pt a si justifica ritmul
accelerat al industrializarii constient fiind ca acest efort greveaza asupra nivelului de tai al poporului
Bilet 16
Liderul melancolic – p219
-sentimentele se formeaza lent si dificil
Hitler – p284
FURER ADOLF HITLER
-Nazismul favorizează aparitia unei personalitati providentiale infailibile: cea de fuhrer, capitan, capitan,
duce etc
-Personalitatea conducatorului apareca incarnarea ideii de Volksgeist (spirit national), a ideii de elita si
de rasa superioară. Este reprezentat al istoriei, al onoarei, al deminati pe care rasa ariana le poseda prin
excelenta.
-Devine simbol al politicii germane, care se suprapune regimului national-socialist; fuhrer a fost pana la
sf punctul de referinta central al sistemului de guvernare.
-De la el pareau sa provina toate!: ascensiunea miscarii, succesul in politik interna, triumful in pol
externa, unifica masele- lucru ce s-a mentinut mult timp
-Germanii il venerau/ preamareau/ iubeau pe hitler. Hiler (fiind un lider mesianic) avea nevoie de
confirmare si reinire in ritualuri si plebiscite
-Figura conducatorului (in nazi) este prezentata intr-o aura sacra; pt hitler calitatea de conducator
echivaleaza cu statutul de erou national
-Conducere este eprsonala; liderul este volksgeist insusi; este incarnarea spiritului national
-Pt introducerea valorile juridice nationale in legislatie; fuhrerul este solutia (aparitia lui fiind in perioada
cea mai critina din istoria germaniei)
-Structurura piramidala a partidului de cadre din reg tot are un rol esential in conservarea si pozitionarea
imaginii liderului; el isi poate crea o imagine cat mai umanizata (care sa ascunda adev dimensiuni aale
personalitatii sale) ex: tata iubitor, protector al copiilor, sensibil cu sexul frymos, indatoritor
-Avea talent de artist, capacitate de dedublare lucru ce i-a permis sa si construiasca acest alter-ego al
personalitatii care a indus in eroare publicul.
-Coloboratorii, agangajatii la cancelarie reichuuli, garzile de corp, secretare personale sustin ca: este un
om curtenitor, stapan pe sine, amabil, aproape timid, politicos cu femeile
-Autorum Scharmm in lucrarea In jurul mesei povesteste despre efectul produs de hitler: stil vioi, foarte
atent la oameni apropiatii lui, empatic, suferea/ se bucura alaturi de ei, facea cadouri atent alese.
-Tot schramm afirma ca hitler avea doua fete: o fata simpatica si o fata care starnea oroare (ambele fiind
totusi sincere)
-Dr h picker: este impresionat de umanitatea lu hitler, bunavointa aratata prietenilor, era un bun
camarad (atribut pe care si l-a insusit in PRM)
-Istoricul Alain bullock sustine ca: hitler era un actor si un orator desavarsit; arhitectura il atragea mult;
iubea barocul (chiar el elaborase planuri pt reconstruirea berlinului/ munchenului); iubea lucrurile
masive, colosale; se considera un expert in pictura; un cunoscator al muzicii (dar nu stia prea multe
opere); iubea filmele; nu acorda atentie vestimentatie; manca putin, vegetarian; nu avea vicii; nu prea
facea sport; nu calatorea; avea probleme cu somnul s stomacul; iubea linguselile
Bilet 17
Liderul sangvin – p218
-Reactii afective foarte rapide
-Pripit si imprudent
-Sentimente schimbatoare
-In viata particulara este omul dispozitiilor cauta senzatii noi, este instabil, nu-i plac sacrificiiile prea mari
Bilet 18
Imaginea instituțiilor în Roma Antică – p70 (2010) p97
-Specificul democratiei era dat de sinteza dintre doua feluri de adunari: comitiile curiate si adunarile
plebeilor
-Comitiile curiate= poporul sub arme, gata de lupta, aleg mastritatii, superiorii, voteaza legile,
prezentate din acesti magistrati, procedeaza chiar la judecatile capitale, se formeaza la initiativa unui
magistrat cu imperium ce exercita asupra lor o tutela
-Adunarea plebeilor= grupeaza cetatenii dupa originea lor tribala. La inceput adunarea plebeilor se
opunea patricienilor si clientilor acestora, insa incetul cu incetul au fost acceptati si patricienii, iar
deciziile adunarii nnu mai vizeaza plebea, ci intreaga Cetate
Persista urmatoarele caracteristici:
- Pt a avea forta legislativa si juridica (pana in sec 3 i.hr) deziciile adunarii trebuiau sa primeasca
auctoritas-ul senatului
- Votul este aici numarat colectiv: se numara triburile, nu indivizii, iar triburile nu sunt egale,
triburile rurale vechi sunt cele mai favorizate
președinte ales prin vot universal, egal, direct și secret al întregii națiuni; este titularul suveranității
(poporului), încarnarea voinței acestuia
Poate participa la ședințe de guvern; se poate implica în activ justiției sub forma de control împotriva
corpuției, drept garant al Constituției
-asemănare cu regele, însă există deosebiri: legitimitatea divină – scutește regele de susținerea
corpurilor statului
-rolul lui se bazează pe tradiții istorice, de speficilul sist politic, de maniera în care el concepe lupta
pentru cucerirea puterii
-stă în calitățile sale; trebuie să se identifice cu destinul național, cu aspirațiile populației (în mom cheie,
tragice)
-practica istorică – instituția prezidențială nu a reușit să izgonească sacrul din sfera puterii și a fost nevoit
să-l adopte sub formă laicizată de legitimitate istorico-tradțională
-procesele de legitimare cer suport uman; necesitateaa sacrului și a ritualurilor politice de investire a
puterii
Bilet 19
Temperamentul – p210
-o însușire fundamentală a sist nervos central și se exprimă în gradul de activizare a energiei biopsihice
care colorează afectiiv și gradual însușirile și acțiunile noastre: puternic-slab, mobil-apatic, echilibrat-
dezechilibrat
Wilhem Wundt: a descris cele 4 tipuri de temp pe baza a două dimensiuni: emoții slabe-intense corelate
de un comportament stabil-instabil și schimbări lente-rapide corelate de un comportament rigid/flexibil
- Extravertitul: sociabil, tânjește după emoții puternice, își asumă riscuri, adoră farsele, nu e
întotdeauna de nădejde
- Introvertitul: tăcut, retras, preferă cărțile în locul oamenilor, serios, controlează f bine emoțiile,
de nădejde și are standarde etice înalte
- Nevrozism: înclină spre tuburări psihosomatice, emoțiile îi afectează judecata, e pesimist
-Tanar 24 ani, in fruntea armatei franceze a trecut la Areole sub ploaia de gloante a austriecilor, podul
spre italia, reprezinta insasi imaginea procesului de eliberare nationala a popoarelor oprimate de
regimuri habsburgic, tarist si otoman
-Puterea si autoritatea republicana aveau nevoie de un principiu al ordinii şi unitatii pt a salva franta de
consecintele haosului ec produs de revolutie
-Scriitortul v. hugo: recurge la categorii mistie pt a explica infrangerea lui napoleon la waterloo--> fara
indoiala acest om l-a deranjat pe dumnezeu si a trebuit sa piara
-Arta romanrica de evocare isi da cursul pt pozitionarea imaginii lui napoleon in constiinta posteritatii
-Stendhal: incerc un fel de consimtamant religios, cel mai mai mare om dupa cezar; cel mai uimitor om
de la alexandru incoace; dar nu sunt destule amanunte pt a pretui exact dificultatea interprinderilor sale
-Rezistenta imaginii lui napoleon explicata de de rene chateaubriand, marele sau adversar spunea că
francezii merg instincttiv catre putere. Nu iubesc libertatea, ci egalitatea.
Pe tron napoleon a aasezat poporul ca un rege proletar. A umilit regi si nobili n anticamerele sal. A
ridicat rangurile. Vanitatea franceza se simtea satisfacuta.
A doua cauza a rezistentei: sentimentul national, constiinta unui trecut glorios si de aici destinul pe care
franta este chemata sa il joace n lume la inceputul epocii moderne
A treia cauza: constiinta ultragiata a unei mari natiuni in fata incarlcarii brutale a sueranitatii sale de
catre marile puteri europene in numele apararii unei forme de guv condamnate implacabil la istorie
-Memorial sf Elena:Napoleon va profetiza victoria principiilor rev franceze; fiind primul soldat; nimic nu
poate inlatura pincipiile; sunt nemuritoare; adevaruri mari si frumoase; nu pot sa decada; lumineaza
america; traiesc in mb, nationalizate in ft
-Aceste prncipii vor fi credinta, religia, morala tuturor popoarelor---> persecutia a reusit sa-l transorme
intr un mesia
Bilet 20
Imaginea regilor în epoca barocă – p 157 (2019)
Barocul:
Barocul = dezorientare și dezamăgire în planul artistic; esența lui este tema de vid, de gol și încearcă să
umple acest spațiu artistic; artistul îl umple cu perle, satin etc.
Din perspectiva setei omului după divinitate apare protestantismul – poporul este titularul și nu regele;
regii nu se nasc regi, ci devin regi
Regele, în epoca barocă, suferă modificări în partitura sa. Acesta nu mai este sacralitatea întruchipată,
este muritor și coboară în istorie. Le vorbește oamenilor despre istoria regilor, iubirile și suferințele lui.
Astfel, barocul îi umanizează pe regi.
Barocului îi sunt specifice oroarea de vid, tensiunea internă, mitologizarea realității, sentimentul
perisabilității și al nestatorniciei, al singurătății omului în lume, tendința de a uimi și impresiona prin
efectul miraculosului și ineditului
Teoriile suveranității apărute în sec XVI-XVII au această fluiditate barocă spre extremități, dar
interdependent de aceste oscilații între extreme, impuse, în primul rând, de interesele religioase,
suveranul rămâne pivotul tuturor construcțiilor juridice și politice despre suveranitate.
-esența personalității constă în faptul că indiv trebuie să fie mai mult decât un exemplar speciei
-Homo Sapiens – caracteristica esențială a sa este individualitate, el este unic în genul său
Gordon Allport: personalitatea este organizarea dinamică în individ a sist psihofizice care det ajutările
sale particulare la mediul său; de aici se înțelege:
- Apare târziu în cadrul lanțului evolutiv; reprezintă stratul germinativ pe care se înalță conștiința
morală și spiritualitatea omului
Personalul politic – persoanele care se ocupă de politică; reprezintă marea masă de veleitari; personal
specializat care deservește instituțiile centrale și locale ale puterii politice
Persoanjul politic – clasă politică – acea minoritate organizată cpe care poporul i-a delegat, prin alegeri,
cu responsabilitatea guvernării
Bilet 21
Imaginea liderului politic în epoca renașterii – p 154
Renașterea reprezintă:
-eliberarea de gândirea medievală și descoperirea de noi frumuri continentale, descoperirea antichității,
filosofia naturii experimentale, exaltarea vitruții și forțelor de creașie în raport cu tehnologia
Machiavelli în Principele:
- definește omul politic ca fiind viteaz ca un leu, înțelept ca un bătrân și viclean ca o vlupe
Epoca Renașterii reprezintă o schimbare de paradigmă în gândirea politică în sensul că legitimitatea prin
sacru a puterii este diminuată treptat de rolul calităților personale în actul de conducere.
Politicul iese de sub tutela religiei și a moralei și devine o expresie a libertății, arătându-i omului că stă în
puterea lui să-și construiască viitorul prin propriile sale forțe.
Omul este văzut ca un prinț încoronat al naturii, ca o apoteză a creației, are puterea de a stăpânii
destinul.”
Machiavelli – „scopul scuză mijoacele”: totul este licit pentru atingerea scopului nobil (minciuna,
lingușelile, coruperea, șantajul, inclusiv crima)
Prințul trebuie să fie conștient de inegalitatea reporturilor de forte dintre el și dușmanii săi. Trebuie să
dea senzația de forță, să -și ascundă slăbiciunile, să inspire teamă și admirație, și să dea dușmanilor
senzația de putere. Imaginea prințului este rezultatul calităților sale imanente. El trebuie să fie viteaz ca
un leu, viclean ca o vulpe și înțelept ca un bătrân.
Din concluzia deprinsă de Machiavelli, natura umană nu s-a schimbat în decursul a 2000 de ani, omul
este rău de la natură, derivă consecințele actului de conducere: oamenii trebuie să se supună mai mult
din teamă decât din iubire, conducătorul nu trebuie să se lase sedus de capriciile mesei, ci să se facă
simțită prezența sa, chiar dacă într-un mod dur. În actul guernării contează rezultatele, eficiența actului
de conducere, nu distincția morală dintre bine și rău, dintre morala individuală și cea publică
Regele nu trebuie să mai fie bun și tolerant ca în Evul Mediu, ci puternic, referitor la ceea ce spunea
Richelieu.
Papalitatea începe să pretindă o autoritate excepțională și unică, ajungând să propună sancțiuni politice
și religioase împotriva monarhului și să-i reducă pe episcopi doar la un rol marginal.
În opinia bisericii, înmânarea unui episcop de către rege sau împărat a însemnelor ecleziastice (cârja și
inelul) reprezintă un amestec neperims în problemele teologice. Investitura episcopilor de către împărat
este considerată de unele personalități proeminente ale bisercii ca o erezie.
Papa Nicolae al II-lea emite un decret în care precizează că, pe viitor, papa va fi ales doar de cardinali, la
inițiativa cardinalilor-episcopi, fără aprobarea împăratului și interzicerea concubinajului preoților și ca
toți clericii să fie investiți de către un laic.
Apare figura lui Henric al IV-lea care a lăsat de înțeles că el nu va renunța la controlul alegerii pontificale
și la numirea episcopilor.
Apare un conflict între Papalitate și Împărat, și anume între Papa Grigore al VII-lea și Henric al IV-lea.
Conflicul izbucnește în anul 1075, când papa reînoiește interdicția investiturii episcopilor de către rege
sau delegații săi. Henric, la rândul său convoacă un sinod al episcopilor germani prin care îl depune pe
papă. Papa reacționează si îl excomunică pe împărat, ordonând tuturor credincioșilor din Imperiu să nu i
se mai supună, interzicându-i să își mai exercite funcția. Astfel, această decizie a declanșat o revoltă în
Germania împotriva împăratului care s-a văzut obligat să îi ceară iertare papei. Totuși, după această
situație, el restituie controlul asupra clerului german. Biserica ajunge să câștige acest conflict, chiar dacă
Henric al V-lea a încercat să restabilească drepturile împăratului cu privire la investitura episcopilor.
Episcopii erau aleși de clerul diocezian în prezența monarhului și depunea jurământ în fața lui.
Bilet 22
Imaginea politică și imaginea publică – p 17-20
In marketingul electoral-politic canditatul tine contde combinarea acelor elemente pt realizarea
profilului simbolic al canditatului.
Succesul sta in adaptarea imaginii la dorintele publicului--> indentificare simbolica a acestuia cu rolul
desemnat polutiacului
Imaginea politica se comporta asemenea unei marci de fabrica--> ajuta la individualizarea produsului pt
promovarea si vanzarea lui in conditii mai avantajoase. In cazul regimurilor democratice canditatii trb sa
aiba oa imagine personalizata care sa sa se diferentieze de ceilalti. Imaginea este eticheta. Eticheta este
certificitaul de calitate.
Imaginea trebe conservata si cultivata, trebuie sa respeccte regula e aur a coerentei imaginii
Imagine de marca= set caracteristic de sentimente, idei si credinte, asociate unei marci de cei care
folosesc acea marca sau nu, in special ca rezultat al experientei in publicitate si al perfomantelor marcii
Interesul poate fi mentinut doar prin adaptarea comportamentului politic la asteptarea electoratului.
Cum apare popularitatea la o personalitate politica: cadrul socio-psihologic care faciliteaza popularitatea
este conştinţa difuza la nivel de grup a importantei factorului politic pt viata si securitatea comunitatii
însăşi. Popularitatea unei personalitati tradeaza nevoia profunda de atasament a grupului.
Forta care exteriorizeaza aceasta energie sociala latenta şi o fixeaza în imagini este puterea. Puterea
contribuie la formarea vointei generale deoarece puterea creeza acordul de vointa, coeziunea de grup,
consensul asupra problemelor vitale ale comunitatii.
Rolul puterii este un catalizator elementelor disparate ale constiintei colective. Analizand dpdv al
fenomenului popularitatii act asupra reprezentarilor sociale este inerenta functiei puterii
Specialistii in liderologie considera ca pintre aptitudinile si calitatile cerute unei personalitati pt a capta
atentia si interesul publicului este popularitatea, prestigiul, autoritatea si competenta
Competenta face referire la o aptitudine generala de a prevedea, a negocia, a temporiza sau a indrazni,
toate fiind facultati a caror folosire nu se impune cu aceeasi evidenta, ci ca o abilitate pe care o putem
analiza dupa rezultatele dobandite si incontestabile.
La primul nivel de identitate, accentul va fi pus pe situatia civila a canditatului: casatorit, om serios,
familie fericita, solida, tata afectuos, sot atent, sotie care impartaseste ideallul politic al sotului ei, viata
tihnita, fericita in jurul caminului. Se pune accent pe copiii canditatului, cainele de la picioarele lui,
icoanele de pe perete, biblioteca
Al doilea nivel de identitate se refera la studiile terminate, la lucrarile publicate, titluri stiintifice, traseul
intelectual. Trebuie sa exista o concordanta intre aceste niveluri.
- Pozitionarea: imaginea careia i s-a aplicat regula simplificarii., reducerea imaginii la cateva trasaturi
esentiale usor de perceput de catre public;
Imaginea canditatului in procesul guvernarii la primul contact dur cu realitatea politica apare relatia de
valorizare, care antreneaza datele de baza ale personalitatii politice. Imaginea de profunzime a omului
politc va fi aprecierea publica a personalitatii, a inteligentei, a competentei si performantei
demonstrate in actul guvernarii.
-Platon a văzut că trăsăturile inerte ale unui regim politic nu erau suficientă să ofere o apărare eficientă
dezagregării politice a statului
-ispitele puterii erodează lenti și impreceptibil fondul sănătos al “constituțiilor perfecte”: monarhie,
aristocrație, sofocrație, ceea ce duce la apariția “constituțiilor imperfecte”: tiranie, oligrahie
- regimul politic privilegiat de Platon este sofocrația = domnia înțelepților, a regilor filosofi
- în operele sale Omul Politic, Republica, Legile, Platon elaborează un veritabil tratat de pedagogie
socială în care pregătea elitele politice pentru conducere are loc în coformitate cu sistemul său filosofic
-Platon era conștient că foarte puțini dintre semeni ajung la cunoașterea superioară, astfel, acesta ia
măsuri colaterale în organizarea proiectului său de stat ideal: regii-filosofi și gardienii rumează să nu aibă
avere, nici familie, să nu-și cunoască părinții sau rudele deoarece afecțiunea filială sau vocea sângelui ar
tulbura liniștea apolinică (-senină) și ar introduce subiectivismul în împărțirea dreptății.
Legile- Platon revine la sentimente mai umane, în sensul că recunoaște dreptul la proprietate privată și
dreptul de a-și întemeia familie conducătorilor și paznicilor
-nerespectarea zeilor și legilor era judecată de către un Consiliu Legislativ noctur, la revărsatul zorilor,
format din 363 de membri
Bilet 23
Mit și imagine politică – p25 (2019)
Mihai Fărcășanu – Monarhia socială (1946) – două forme de lefitimitate a put în funcție de cele două
tipuri culturale: oriental (predomină legitimitatea magico-religioasă-monarhiile pe legitim instituțională)
și occiental (legitimitatea politică-monarhiile: legitim harismatico-personală, apoi pe cea religioasă)
-orientul nu a reușit să realizeze un echilibru între politică și religie – politicul a fost depășit și influențat
de religie
Mitul – prezența de sacru în lume, enunță corespondența dintre ordinea reală și ordinea ascunsă;
confirmă credințele atașate ei; propune modele exemplare și ordonează comportamentele
- Îi garantează omului că ceea ce se pregătește el să facă a mai fost făcut; îl ajută să alunge
îndoielile pe care le-ar putea avea în ceea ce privește rez întreprinderii sale
- Povestește o istorie sacră; relatează un evenim care a avut loc, timp fabulos al „începuturilor”
- Ca img a lumii, poate fi definit ca o fomră originară a unei cult prin care o comunitate se înțelege
și se definește pe sine
- Conținutul reprezintă o sinteză intre real și imaginar, nu corespunde criteriilor logice ale
adevărului și falsului
Sacrul – prezența unei ordini divine în lume (asociat cu permanența),; încrederea în eroul fondator al sist
politic și evenimentul originar (nașterea sistemului)
Spre deosebire de ideologia de extrema dreapta ofera propagandei mijl mult mai variate pt a-si afirma si
implementa jocul dintre idee si imagine
Imaginea liderilor de ex dreapta este rezultanta prin vectorul ideologic, vectorul nationalist, rasist si
religios
B. M. modul in care si-a construit imaginea de om exceptional de-a lungu; celor 22 de ani de guv fasc
(22-44) CONFIRMA stransa leg dintre ideologie si imagine, justifica si imprumuturile din teatru si din
muzica in constructia unui rol pe care l-a jucat cu o admirabila consecventa si talent actoricesc.
Avea dorinta secreta de a deveni un cezar al epocii moderne lucru ce deriva din teza de ppropaganda
fascinta de a ridica Italia la stralucirea Imperiului Roman!
Emil Ludwig a avut conv zilnice cu Mussolini: acesta declara ca este foarte atent la aspectul lui fizic.
Poarta capul ras, datorita cheliei capul capata aspect de cap roman. Isi impinge barbia si buza de jos
inainte. Capul mereu sus incat sa compenseze intaltimea. Are privire magnetica. Este actor. Isi
supravegheaza silueta, face sport, are forme atletice.
In ceea ce privește mass media acesta selecteaza personal fotografiile care sa apara in presa si le elimina
pe cele care nu sunt sugestive pt propaganda si in acord cu imaginea pol a conducătorului.
Aceste dimensiuni ale imaginii lui Mussolini nu s ar fi construit intr o imagine unicaa, daca nu ar existat
un regim si un partid unic care sa concentreze intreaga putere la varf in mainile unui om infailibil