Sunteți pe pagina 1din 8

Măsurare

1. Calculaţi calitatea producţiei la nivel de întreprindere cunoscând:


Produsul Clasa de Cantitatea Preţul unitar
calitate fabricată
P1 I 100 10

II 50 6

III 200 5

P2 I 10 120

II 50 100

III 80 90

2. Calculaţi nivelul mediu al calităţii la nivel de îtreprindere și comparați rezultatele:


- pe bază de numere atribuite claselor
- pe bază de preţ
- pe bază de coeficienţi (diferenţa între coeficienţi 0,15).
Clasa de calitate Produsul P1 Produsul P2
Cantitate Preţ Cantitate Preţ
I 100 120 250 11
II 220 90 550 8
III 160 85 400 7

3. Calculaţi indicatorii noncalităţii şi analizaţi comparativ situaţia din cei doi ani
Indicatori UM Anul 2018 Anul 2019
1. Cantităţi fabricate Buc. 500 800
2. Produse necorespunzătoare calitativ Buc. 80 100
3. Produse rebut Buc. 20 40
4. Produse declasate Buc. 10 30
5.Preţ produs Lei/buc. 120 135
6. Pret produs declasat Lei/buc. 90 90
6. Cost unitar Lei/buc 100 105
7. Cost remaniere Lei/buc. 30 40
8. Sume din valorificarea rebuturilor Lei/buc. 10 10

4. Pentru patru mărci de maşini de spălat rufe se cunosc:


Caracteristici tehnice UM CANDY ZANUSSY DIAMANT ki
1. Capacitatea de spălare 5 5,3 5,4 0,4
2. Număr de programe Nr. 18 14 16 0,1
3. Consum de apă la spălare l 90 110 150 0,3
4. Consum de energie kwh 1,4 2,3 3,2
Preţ lei 1550 1900 1700
ki - coeficienţi de importanţă
Stabiliţi calitatea tehnică a produselor respective şi rapoartele calitate-preţ

5. Situația noncalității la o întreprindere


Produ qf qr qd pu qrm qdr qrrm ppd Crm
s
A 2000 120 150 3000 30 12 10 2000 500
qf - Cantitate fabricată; q r - Cantitate rebauturi; qd - Cantitate declasată; qrm -
Cantitate remaniabilă; qdr - Cantitate declasată după remaniere
pu – preţ unitar(lei/buc); ppd – preţ produs declasat (lei/buc)
qrrm – cantitatea care devine rebut după remaniere
Costul unitar: 2400 lei/ buc.; crm – cost remaniere (lei/buc)
Prin valorificarea rebuturilor iniţiale se recuperează 15% din cheltuieli.
Nu se pot valorifica rebuturile rezultate după remaniere.
Calculaţi:
a) Pierderile datorate nomcalităţii
b) Costul noncalităţii
c) Indicatorii de structură care caracterizează noncalitatea

6. Elaboraţi histograma defectelor şi diagrama PARETO cunoscand:


Tip Nr. Tip Nr. Tip defect Nr.
defect defecte defect defecte defecte
D1 3 D8 14 D15 7
D2 5 D9 3 D16 8
D3 1 D10 4 D17 5
D4 10 D11 6 D18 3
D5 22 D12 25 D19 30
D6 13 D13 2 D20 2
D7 31 D14 1 D21 3

7. Solicitând unor beneficiari să aprecieze calitatea unui serviciu în funcţie de


caracteristicile s-au obţinut următoarele aprecieri:
Caracteristici UM P1 P2 P3 Coef. imp
C1 Note 1-10 6 5 9 0,1
C2 Puncte 1-30 16 23 19 0,15
C3 Calificative S ;M; R M R S 0,25
C4 Note 1-100 55 60 85
Stabiliţi calitatea sociala a serviciului în intervalul [0;1]:

8. . Pentru utilizarea metodei QFD se solicită opiniile unor persoane privind importanţa unui
număr de 3 caracteristici relevante ale unui serviciu
Caracteristica de calitate Numărul persoanelor care consideră caracteristica
FI I MPI IM IFM
Durata servirii 35 25 20 15 5
Aspect estetic al spatiului 65 20 12 2 1
Siguranta 80 15 4 1 0
FI - Foarte importantă
I - Importantă
MPI - mai puţin importantă
IM - Importanţă mică IFM -
importanţă foarte mică

a) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,5


b) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 4,74
c) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,2
d) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Aspect estetic al spatiului" este: 4,75
e) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Durata servirii" este: 4,4
f) Pe o scală de la 1 la 5 importanţa caracteristicii "Siguranta" este: 5,7

9. . Pentru evaluarea calităţii unui serviciu s-a utilizat modelul SERVQUAL şi s-au obţinut
următoarele informaţii:
Grupe de caracteristici Aşteptări Satisfacţii
Tangibilitate 5,2 4,4
Fiabilitate 6,4 4,5
Promptitudine 5,5 4,2
Siguranţă 4,8 3
Empatie 6,5 3,6
a) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii este de 1,74
b) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii pentru întregul serviciu este de 1,35
c) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de tangibilitatea este de 0,8
d) Discrepanţa medie dintre asteptări şi satisfacţii legată de empatie este de 2,9
e) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 30,6%
f) Gradul de insatisfacţie faţă de serviciul furnizat este de 40,5%

Costuri
10. În compartimentul de marketing al unei firme lucrează 5 persoane cu un salariu mediu de
5.600 lei, din care două efectuează studii de piaţă pentru identificarea cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor. Şeful compartimentului are un salariu mediu lunar de 8.500
lei. Alte cheltuieli făcute într-un an în cadrul compartimentului pentru identificarea
cerinţelor şi satisfacţiilor consumatorilor:
- costul formularelor de culegere a informaţiilor : 3.000 lei
- cheltuieli de deplasare: 15.000 lei
- costul prelucrării informaţiilor: 2.500 lei
- cheltuieli dependente de salarii: 2,25%%
a. Calculaţi costul total aferent studiului pieţei în vederea identificării cerinţelor şi
satisfacţiilor consumatorilor.
b. În anul anterior cheltuielile totale pentru studiul pieţei au fost de 150.000 mii lei.
Calculaţi indicele sporului cheltuielilor (sporul relativ).

11. O firmă realizează într-un an următoarele cheltuieli cu experimentarea:


- costul materialelor şi energiei consumate : 8.000 lei
- costul componentelor distruse: 40.000 lei
- sume din valorificarea componentelor distruse: 5.600 lei
- ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor cu experimentarea rezultă
din analize statistice şi este de 20%
• Cheltuielile cu experimentarea în vederea asigurării calităţii sunt:
a) 65.300
b) 53.000
c) 61.450
12. O întreprindere a achiziţionat într-un an 3 utilaje noi pentru înlocuirea celor existente. Se
cunosc:
Utilajul Durata Preţ de Valoarea unui Grad de Coeficient
de viaţă achiziţie fără utilaj vechi (mii uzură (%) de
TVA (mii lei) lei) reevaluare
U1 8 100 20 60 4,2
U2 10 120 15 80 5,5
U3 5 80 10 70 6
• Cheltuielile anuale pentru calitate, aferente acestor utilaje sunt:
a)25,25 mii lei
b)31,05 mii lei
c) 26,95 mii lei

13. Într-o întreprindere 5 persoane se ocupă cu analize economice şi acestea alocă 1000
ore/an analizelor calităţii. Tot pentru analiza calităţii se fac cheltuieli materiale şi cu
energia de 1000 lei/an, iar amortizarea mijloacelor pentru prelucrarea informaţiilor în
acest scop este de 500 lei / an. Salariul mediu pe o persoană este de 2400 lei/lună, iar
cheltuielile dependente de salarii sunt de 2,25%.
Timpul anual de lucru pe o persoană este de 1800 ore.
• Cheltuielile anuale cu analiza calităţii sunt de:

14. O firmă achiziţionează următoarele utilaje:


Utilajul Nr.utilaje Valoarea unitară Durata de Destinaţia
(mil lei) viaţă
U1 1 100 10 - înlocuirea unui utilaj vechi cu o
valoare reevalută de 60 mil. lei
U2 3 50 8 - manipulare şi transport
U3 4 90 12 - mecanizarea unor operaţii manuale
• Valoarea cheltuielilor anuale pentru calitate aferentă acestor utilaje este:

15. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 15.000 lei/buc. Se
mai cunosc:
- vânzări anterioare: 2000 buc/an
- preţ anterior: 100 mii lei/buc
- cost anterior: 75 mii lei/buc
Știind că producătorul nu doreşte să majoreze preţul produsului, cu cât trebuie să crească
vânzările pentru ca profitul total să rămână cel puţin la nivelul anterior ?

Efecte

16. Îmbunătăţirea calităţii unui produs necesită cheltuieli suplimentare de 12 lei/buc. Se


mai cunosc:
- vânzări anterioare: 600 buc / an
- preţ anterior: 150 lei / buc
- cost anterior: 122 lei / buc
• Dacă preţul rămâne tot 150lei/buc, cantitatea ce trebuie vândută pentru a obţine cel
puţin profitul anterior trebuie sa creasca cu:
• Dacă vânzările rămân tot 600 buc/an, preţul necesar pentru a obţine cel puţin profitul
anterior este:

17. Producţia fabricată: 2000 buc


Rebuturi: 100 buc
Îmbunătăţirea calităţii producţiei duce la reducerea rebuturilor cu 60%
Spor absolut de producție fizică destinată vanzarii este:
Spor relativ de producție fizică destinată vanzarii este:
Producţia fabricată: 2000 buc

Prin modernizare are loc creşterea nivelului calităţii produsului cu 20%


Sporul relativ al producției fabricate este echivalent cu …… buc. produs anterior

18. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:


Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire intensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este: a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

19. Prin înlocuirea unor utilaje cu altele de calitate superioară se obţin:


Utilajul Timp de funcţionare(ore/an) Productivitatea orară(buc/h)
Inferior calitativ 3500 2,0
Superior calitativ 4000 mai mare cu 30%
Sporul de producţie ca urmare a creşterii gradului de folosire extensivă prin înlocuirea utilajului
vechi cu cel nou este: a) [ ] 2400 buc
b) [ ] 3400 buc
c) [ ] 1000 buc

Control

20. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel
mult 5%. Dintr-un lot de 1500 de bucăţi se verifică un eşantion de 60 de bucăţi şi rezultă 4
bucăţi cu defecte. Ulterior se verifică şi cele 1440 de bucăţi şi rezultă încă 40 de bucăţi cu
defecte. Această situaţie pune în evidenţă:
a) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza eșantionului este: 6,7%
b) în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
c) în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
d) procentul efectiv al defectelor, stabilit pe baza lotului este: 2,9%
e) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie respins
f) în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia să fie acceptat
g) această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
h) această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

21. Beneficiarul şi furnizorul stabilesc prin contract un procent acceptabil de defecte de cel mult
4%. Dintr-un lot de 1200 bucăţi se verifică un eşantion de 100 bucăţi şi rezultă 3 bucăţi cu defecte.
Ulterior se verifică şi cele 1100 de bucăţi şi rezultă încă 65 de bucăţi cu defecte. Această situaţie
pune în evidenţă:
a) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi acceptat
b) [ ] în urma verificării eşantionului lotul va fi respins
c) [ ] în urma verificărilor finale se constată că lotul trebuia respins
d) [ ] în urma verificărilor finale se constată că acceptarea a fost corectă
e) [ ] în urma verificărilor finale se constată că respingerea a fost corectă
f) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul furnizorului
g) [ ] această situaţie pune în evidenţă riscul beneficiarului

22. Se cunosc:
- volumul lotului: 4000 buc
- volumul eşantionului: 150 buc.
- costul verificării: 8 lei/buc.
- costul livrarii unui produs defect: 450 lei/buc
- probabilitatea livrării de produse cu defecte: 0,02
Costul controlului integral este de ……………. lei

23. La controlul statistic al unui proces se are în vedere o caracteristică pentru care standardul

200 −105
prevede dimensiunea de + . Limitele de control sunt: 209; 199. La verificarea unui eşantion
se obţin valorile: 208; 207; 205; 210;209. Decizia va fi: a) [ ] procesul continuă
b) [ ] procesul este oprit pentru reglarea parametrilor
c) [ ] nu poate fi luată nicio decizie
d) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 202,5
e) [ ] centrul câmpului de toleranţă este 200,0
24. Pentru aplicarea controlului statistic se cunosc:
a) volumul lotului: 1800 buc
b) volumul eşantionului: 90 buc
Verificarea începe cu exemplarul numărul 8. Vor fi controlate exemplarele cu numerele:
a) [ ] 8, 22, 36, 50, 64......
b) [ ] 8, 23, 38, 53, ......
c) [ ] 14, 22, 30, 38, 46, ....
d) [ ] 15, 23, 31, 39, 47,