Sunteți pe pagina 1din 1

Conform acestor accepţiuni , controlul trebuiă sa îndeplineasca următoarele cerinţe: a) furinizarea de

informaţii privind cunoaşterea realităţii cercetate b) propunearea de măsuri vizând corectarea


realităţii în sensul dorit de cel care a dispus controlul c) luarea unor măsuri de către organele de
control pentru descurajarea, îndepărtarea şi pedepsirea producerii de abateri de la obiectivele
prestabilite. În primul rând, controlul financiar este instrumentul care, prin efectele sale de prevenire
şi de relgare a disfuncţionalităţilor ce pot interveni la un moment dat în activităţile desfăşurate în
cadrul unităţilor economice.

În al doilea rând, controlul financiar serveste intereselor agentilor economici care îl organizează şi
exercită, atât prin acţiunea de prevenire a situaţiilor de disfuncţionalitate în procesul de gestionare a
patrimoniului şi mai ales prin cea de remediere a unor abateri de la prevederile legale, cu efecte
pertubatorii în activitatea acestora. Din acest punct de vedere, controlul financiar constituie una din
cele mai importante pârghii ale activităţii de management a entităţilor economice, deoarece poate
furniza conducătorilor acestora importante informaţii necesare realizării, în condiţii de eficienţă, a
programelor, respectiv a obiectivelor propuse. În sinteză , la nivel conceptual, controlul financiar
verifică prin comparare prevederile normative prevăzute in legi, hotărâri, ordine, norme
metodologice etc. cu realitatea, legalitatea, oportunitatea şi eficienţa operaţiilor consemnate în acte
şi documente, stabilind erorile, abaterile, lipsurile şi deficienţele din activitatea economică-
financiară.