Raport Primar Consiliu Local Măneciu Prahova

Raportul instituțional dintre Primărie și Consiliul Local
Studiu de caz: Administrația publică locală a comunei Măneciu, jud. Prahova
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………... 3
Capitolul I – Perspectivă istorică asupra administrației publice locale…………….. 4

I.1 Necesitatea organizării activităţii umane…………………………………….. 4
I.2 Polis-ul, incubatorul politicii………………………………………………….6
I.2.1 Revoluția democratică a politicii……………………………………7
I.3 Cristalizarea conceptului de politică publică locală………………………….. 8
I.3.1 Management public local……………………………………………9
Capitolul II – Cadrul executive si legislativ al administrației publice locale în

România………………………………………………………………………………….….. 10
II.1 Cadrul Executiv- Primarul………………………………………………………..10
II.1.1 Vаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі…………………………………………...10
II.1.2 Depunerea jurământului și intrarea în exercițiul de drept al mandatului…11
II.1.3 Mandatul primarului………………………………………………….…12
II.1.4 Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului……………….13
II.1.5 Rolul primarului…………………………………………………………13
II.1.6 Atributiile primarului…………………………………………………….13
II.2 Cadrul deliberativ- Consiliul local………………………………………………….16
II.2.1 Constituirea Consiliului local………………………………..……………16
II.2.2 Organizarea consiliului local………………………………………….…..20
II.2.3 Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local…………………………….22
II.2.4 Functionarea Consiliului local…………………………………………….26
1
Capitolul III – Studiu de caz: Raportul instituțional între Primar și Consiliul Local
Maneciu………………………………………………………………………………..36
III.1 Prezentarea comunei Maneciu…………………………………………….35
III.2 Studiu de caz primaria comunei Maneciu. Digitalizarea Administratiei
Publice………………………………………………………………………………….45
III.3 Problemele comunei Maneciu……………………………………………..45
III.4 Impactul implementarii solutiei CITYMANAGER in cadrul Primariei
Maneciu…………………………………………………………………………………46
Concluzii………………………………………………………………………………..47
Listă bibliografică………………………………………………….………………….48
2
Introducere
“Ca primar, întotdeauna am simțit că lucrul cel mai important

este ca oamenii să mă respecte, nu neapărat să mă iubească”
– Rudy Giuliani, primar în New York între anii 1994-20011
Administraţia publică locală în orice ţară constituie o reţea de instituţii şi organizaţii, a căror
obiectiv principal este asigurarea ordinii şi securităţii sociale, economice şi politice a unei
comunităţi. Dacă obiectivul principal al administraţiei publice locale, practic, nu diferă de la ţară la
ţară, atunci structura şi forma de activitate a autorităţilor publice locale sunt diferite.
Dezvoltarea și implementarea unui sistem de administrație publică locală eficient şi
performant este o prioritate necesară a bunei guvernări la nivel local. Astfel, domeniul
administraţiei publice locale în Romania la etapa actuală suportă şi promovează schimbări,
modernizări şi reforme. Unele din ele sunt cantitative, altele - calitative, iar unele - mixte, urmărind
atât indicatori de
progres calitativi cât şi cantitativi.
În acest context se înscrie şi reforma administraţiei publice în care sunt stipulate obiective
concrete şi activităţi, care au drept scop reformarea sistemului administraţiei publice locale.
Nu putem să nu reliefăm şi alte procese care au demarat în administraţia publică locală,
inclusiv procesul de descentralizare, schimbările în domeniul managementului finanţelor publice
locale.
Toate aceste procese de modernizare şi reformare a administraţiei publice locale au drept
scop eficientizarea activităţii autorităţilor locale şi promovarea unui sistem de administraţie publică
locală care să îmbine tradițiile și obiceiurile existente și să corespundă principiilor și standardelor
internaționale pe care statul le-a acceptat şi s-a angajat să le implementeze.
Lucrarea abordează o parte din temele cele mai importante ale administraţiei
publice locale, care oferă îndrumări referitor la modul în care poate fi organizată şi realizată
activitatea administraţiei publice locale. De asemenea, lucrarea urmăreşte şi dobândirea unor
abilităţi practice pentru a permite utilizarea conceptelor şi principiilor teoretice în situaţii practice.
Pentru specialiştii în administraţia publică este important să înţeleagă complexitatea domeniului
1
Larry King, Secretele comunicării, Ed. Amaltea, 1999, p. 8.
3
administraţiei publice şi să-şi dezvolte aptitudinile necesare pentru identificarea soluţiilor pentru
diverse probleme ale administraţiei publice locale.
Capitolul I – Perspectivă istorică asupra administrației publice locale
I.1 Necesitatea organizării activităţii umane
Prof. Dumitru Iacob argumentează că noi, ca oameni, trăim dintotdeauna în organizaţii,

deoarece omenirea există, de la începuturile sale, în interiorul unor forme de organizare socială. Se
poate spune, fără riscul de a exagera, că desprinderea lentă a oamenilor din animalitate este
determinată de organizarea legăturilor dintre primele fiinţe gânditoare, capabile să realizeze prin
propria lor alte bunuri decât cele existente în natură. Pe de altă parte, fiecare om activează, încă de
la începutul vieţii sale, într-o multitudine de organizaţii coexistente sau succesive, precum familia,
şcoala, sistemul profesional și toate celelalte.
Necesitatea organizării activităţii umane şi a construirii organizaţiilor izvorăşte din
imperativul cooperării umane. Individului, ca entitate izolată, îi sunt accesibile activităţi şi scopuri
extrem de restrânse. Capacitatea sa de acţiune, forţa sa de a răspunde presiunilor mediului exterior
sunt limitate. În perioada interbelică, Chester Barnard, teoretician al managementului
organizațional, încercând să sugereze temeiurile apariţiei organizaţiilor, imagina o situaţie în care
un om intenţionează să mute o stâncă mult prea mare pentru el. Limitele individului în cauză sunt
clar exprimate prin enunţuri precum:
a) „stânca este prea mare pentru om”;
b) „omul este prea mic pentru stâncă”.2
Atât în raport cu solicitările mediului exterior cât şi în ceea ce priveşte propriile sale
capacităţi, omul, ca individ, izolat, este limitat. Depăşirea limitelor individual ale omului este cu
putinţă doar prin acţiunea socială de cooperare, care face posibilă mutarea munților din loc, precum
spune proverbul românesc, inclusiv a stâncii menționate de americanul Chester Barnard. În
organizaţii, prin cooperare, oamenii pot realiza împreună lucruri pe care nu le pot face de unii
singuri. Condiţiile generale ale constituirii oricărei organizaţii sunt:
a) existenţa unor indivizi care consimt să coopereze pentru realizarea unui scop care este al
fiecăruia în parte şi al tuturor împreună;
b) capacitatea indivizilor de a comunica între ei, de a conlucra efectiv pentru îndeplinirea
scopului comun.
Necesitatea imperativă a cooperării, ca factor esenţial în apariţia organizaţiilor, are rădăcini
adânci, în antropologie. Originile nevoii de cooperare între indivizi converg spre caracteristicile
2
Dumitru Iacob, Managementul organizațiilor. Comunicare organizațională, curs SNSPA, București, 2012, p. 11.
4
esenţiale ale omului, mai exact acele trăsături prin care acesta se diferențiază semnificativ de
celelalte vieţuitoare conlocuitoare ale Planetei:
a) Omul este o „făptură gânditoare”, adică o fiinţă înzestrată cu capacităţi de cunoaştere. În
calitate de Homo Sapiens, fiinţa umană a declanşat o neîntreruptă expansiune a cunoaşterii asupra
realităţii înconjurătoare şi asupra ei înşişi. Frontierele cunoaşterii, extrem de mobile, se lărgesc în
permanenţă, iar potenţa de cunoaştere a omenirii în ansamblu este, în principiu, în permanenta
creştere. Omul însă, ca individ izolat, are capacităţi restrânse, limitate de cunoaştere, fapt ce impune
acumularea unor cunoştinţe deja existente, rezultat al investigaţiilor întreprinse de generaţiile
anterioare, precum și specializarea în cunoaştere, utilă prin rezultatele ei, în acest mod fiind cu
putinţă aprofundarea rapidă a cunoaşterii prin acţiunea indivizilor care alcătuiesc aceeaşi generaţie.
În ambele ipostaze ale omului ca fiinţă cunoscătoare, pe verticala generaţiilor sau pe orizontala
aceleiaşi generaţii, este vizibilă necesitatea cooperării în cunoaştere.
b) Cunoaşterea nu a fost niciodată şi nu poate fi la modul absolut, un scop în sine. Omul
cunoaşte pentru a transforma, iar omul produce schimbări în lumea naturală, în mediul înconjurător,
pentru a-şi înlesni condiţiile de viaţă. Homo sapiens se îngemănează cu homo faber. Ca fiinţă
transformatoare, ca individ care realizează şi mânuieşte unelte, care produce obiecte noi, omul este
supus aceloraşi limite ale acţiunii izolate şi are deschisă aceeaşi cale de depăşire a limitelor sale.
Organizarea acţiunii umane implică şi face cu putinţă diviziunea muncii, fapt ce presupune
realizarea scopului comun mai multor oameni cu eforturi mult mai mici decât dacă fiecare dintre ei
ar acţiona de unul singur. Prin organizare, sporeşte eficienţa acţiunii şi se micşorează timpul de
realizare a acesteia. În societăţile moderne, eficienţa şi timpul devin valori tot mai semnificative,
dobândirea lor fiind unul din fructele cele mai de preţ ale existenţei organizaţiilor.
În cea mai generală definiție a sa, omul este o fiinţă socială, împlinindu-și menirea doar
trăind împreună cu semenii săi, iar societatea este compusă din multitudinea relaţiilor interumane.
Din această stare de fapt, decurg consecinţe extrem de importante, începând cu aceea că omul se
valorizează prin semenii săi. Măsura valorii individului (general-umană, morală, profesională) este
dată doar de criteriile societății, cu alte cuvinte de către semeni. Chiar propria imagine a omului
despre sine însuși este dată, în cele mai multe culturi de pe mapamond, de imaginea pe care omul o
primeşte de la ceilalţi şi prin ceilalţi. Aceasta înseamnă că omul se afirmă şi se construieşte ca om
împreună cu semenii, într-o organizaţie, într-o colectivitate umană.
Nu este de neglijat nici faptul că nevoile umane esenţiale (altele decât cele ce privesc
cunoaşterea şi acţiunea) sunt satisfăcute în şi prin formele organizate ale vieţii sociale. Nevoia de
afecţiune, de căldură şi satisfacţie sufletească, de comunicare şi înţelegere reciprocă – toate acestea
primesc răspuns prin existenţa activă a omului în alcătuiri bine închegate împreună cu semenii săi.
Cea mai de interes pentru prezenta lucrare, satisfacţia în muncă, mulţumirea lucrului bine făcut,
sentimentul datoriei împlinite au sens şi sunt cu putinţă doar în interiorul unor forme de organizare
5
umană. Altfel spus, cooperarea în cunoaştere şi cooperarea în acţiune, ele însele puternic
interdependente, se împletesc strâns cu cooperarea socio-morală şi afectivă.
În concluzie, se poate afirma că temeiul apariţiei şi existenţei organizaţiilor constă atât în
caracteristica acestora de a realiza scopurile individuale (ale indivizilor care alcătuiesc organizaţia)
mai rapid, complet şi mai eficient decât prin acţiune izolată, cât şi în capacitatea lor de a răspunde
unor necesităţi umane fundamentale.
I.2 Polis-ul, incubatorul politicii
Fondatorul teoriei politice este considerat filosoful Aristotel, în tinerețea sa un discipol al

școlii de gândire a atenianului Platon, din perioada clasică a antichității grecești. Gânditorul originar
din Stagira a numit politica „știința supremă”, prin aceasta intenționând să afirme că aproape toate
activitățile umane se întâmplă într-un context politic. Dar și că practica cea mai performantă a
politicii înglobează o sinteză a tuturor celorlalte științe umane, de la economie până la sociologie,
trecând prin geografie, psihologie, științele administrative, militare etc. Deciziile politice adoptate
în polis (orașul-stat al Greciei antice) guvernau majoritatea aspectelor importante ale vieții
oamenilor și a relațiilor sociale și economice dintre ei.
Renumita axiomă aristotelică – „Omul este, prin natura sa, un animal politic” – poate fi
înțeleasă în zilele noastre în mai multe feluri diferite. Sintagma zoon politikon din textul original
poate fi tradusă fie prin „animal politic”, fie prin „animal social”. În vremea sa (secolul IV î.Hr.),
grecii trăiau în orașe-state în care polisul era sinonim cu societatea. Prin zoon politikon, Aristotel
voia să spună că oamenii trăiesc în comunități multistratificate ierarhic, aidoma turmelor de
căprioare, lupi sau elefanți. Din punct de vedere biologic, oamenii au nevoie unii de ceilalți pentru
întreținere și supraviețuire. Era de asemenea normal ca ei să se orânduiască în ranguri de lideri și
supuși, la fel ca toate animalele de turmă ori haită.3
Orientându-se după afirmațiile lui Aristotel, o explicație biologică modernă ar spune că
formarea unui sistem politic și supunerea față de liderii săi reprezintă un comportament uman
înnăscut, transmis generațiilor viitoare pe cale genetică. Unii gânditori fideli tradiției aristotelice
argumentează că politica umană prezintă aceleași „ierarhii de dominanță” pe care le alcătuiesc alte
mamifere care trăiesc în grupuri cu numeroși indivizi, precum lupii sau leii. În virtutea modelului
biologic, politicienii tind să fie „masculii alfa” ai comunităților umane.
Latinistul francez Jean-Claude Fredouille notează că, în Roma antică, administrația publică
era asigurată de consuli, numiți de Senat. Consulatul era magistratura supremă a Romei, limitată
însă prin caracterul ei anual și colegialitate (existau în permanență doi consuli). „În ultimii ani ai
Republicii, consulii care lipseau din Roma puteau numi un prefect al orașului (praefectus Urbi)
pentru a-i înlocui în atribuțiile lor administrative. În timpul Imperiului, prefectura a devenit a
3
Aristotel, Politica, Ed. Univers Enciclopedic, 2015, pp. 21-23.
6
devenit instituție permanentă, prefectul, ales dintre senatori, având misiunea de a asigura liniștea pe
o rază de 100 de mile de jur împrejur. El exercită, de asemenea, justiția penală și civilă”.4
O magistratură romană care se aseamănă în câteva puncte esențiale cu cea de primar din
zilele noastre este aceea de edil (aedilis). Edilii erau în număr de doi, aleși de adunările plebei,
inițial sarcina lor fiind aceea de a-i ajuta pe tribunii plebei în exercitarea funcției lor. „Edilii au ca
funcții poliția piețelor, supravegherea aprovizionărilor, întreținerea și paza orașului, organizarea și
buna desfășurare a jocurilor publice”. În plus, edilii aveau puterea (potestas) de a emite edicte,
asemenea tuturor magistraților. „Edictul era ordonanța dată de magistrat la începutul învestirii sale
în funcție, pentru a face cunoscut spiritul în care înțelege să-și conducă magistratura. Edictele nu
erau valabile, în principiu, decât pentru anul în care magistrații își exercitau funcția. Dar, de fapt,
urmașii acestora în magistratură reluau și îmbunătățeau edictele înaintașilor lor”.5
I.2.1 Revoluția democratică a politicii
Înainte de epoca modernă, oamenii erau descurajați de la a căuta soluții la problemele lor. Li
se cerea să facă ceea ce le spuneau superiorii lor laici sau religioși, deoarece politica încă nu se
democratizase. Oamenilor obișnuiți nu li se permitea să participe la sistemul politic, ci doar, cel
mult, să asiste. Politica era rezervată regilor, aflați în fruntea unei clase conducătoare puțin
numeroase. În loc să aibă un cuvânt de spus în guvernare, masele de oameni simpli trebuiau să
muncească, să producă bunuri materiale pentru a susține statul și, ocazional, să se sacrifice în
războaiele declanșate de regi. Oamenii de rând erau mobilizați pe frontul de luptă, dar nu și în
activitatea politică. Regele și conducătorul militar prusac Frederic cel Mare (1712-1786) a spus
cândva: „Războaiele nu-l privesc pe poporul meu”.6
Atitudinea descrisă prin citatul mai sus menționat ar părea arogantă în ochii oricărui
observator contemporan, dar numai pentru că fiecare societate modernă este democratică în cel
puțin un sens al cuvântului. Fiecare sistem politic modern este motivațional, adică liderii încearcă
să își mobilizeze cetățenii pentru a atinge obiectivele politice, economice și sociale ale societății.
Fie că vorbim despre România, Franța, Statele Unite, Japonia, Brazilia, Nigeria sau toate celelalte
entități politice naționale moderne, indiferent de deosebirile dintre ele, au în comun o trăsătură
importantă: toate sunt interesate să-și implice cetățenii în efortul de a realiza obiectivele statului.
Critica democrației
4
Jean-Claude Fredouille, Dicționar de civilizație romană, Ed. Univers Enciclopedic, 2000, p. 62.
5
Ibidem, pp. 78-79.
6
apud Leon P. Baradat, Ideologiile politice. Origini și impact, Ed. Polirom, 2012, pp. 15-16.
7
Noi, cei din ziua de astăzi, obișnuiți să credem în atotputernicia democrației, sau cel puțin în
ideea că puterea poporului este „răul cel mai mic”, suntem uimiți să descoperim tonul extrem de
virulent cu care Platon vorbește despre democrație. Filosoful atenian considera că democrația este o
mutație a oligarhiei, și anume prin continuarea dincolo de limită a principiului de bază al oligarhiei,
care este nevoia unui cât mai mari bogății. Îmbogățirea unora este însoțită, în mod previzibil, de
sărăcirea altora. Însă unii dintre cei care sărăcesc sunt oameni de valoare, care încep să-i urască pe
cei bogații și sunt dornici de schimbări politice, mai precis de înnoiri politice, căci aceasta este
expresia lui Platon. Tabloul pe care filosoful îl face democrației nu este deloc roz: „Eu cred că
democrația apare atunci când săracii, biruind, îi ucid pe unii dintre cei bogați, pe alții îi alungă,
restul îi dau parte egală în drepturi cetățenești ca și în demnități”.7
În viziunea lui Platon și a celor care i-au continuat ideile, așa cum democrația este regimul
care face pe plac dorințelor aleatorii și pestrițe ale mulțimii, la fel omul democratic este sclavul
toanelor și dorințelor variate care îi ies în cale, fără să se poată opune definitiv lor, ci doar
schimbând o toană pe alta. Varietatea este în acest caz doar una dintre fațetele slăbiciunii, sinonimă
cu absența autocontrolului, cu viața dezordonată și irațională. Gânditorii platonicieni acceptă faptul
că oamenii democratici sunt frumoși la exterior și extrem de interesanți, dar, din nefericire, în
această diversitate pitorească ar fi adânc îngropată o imensă slăbiciune.
I.3 Cristalizarea conceptului de politică publică locală
Analiza sistemului democratic american începe de la analiza comunei americane, adevărata

celulă de bază a politicii publice de peste Ocean. În SUA, comuna este o asociație de două până la
trei mii de locuitori, în care legea reprezentării nu este admisă, poporul fiind direct implicat în
administrație, în elaborarea legilor locale, în aplicarea lor. Nu există consiliu municipal, iar
electoratul dictează și dirijează direct activitatea magistraților pe care îi desemnează. În total sunt
19 funcțiuni esențiale într-o comună, deci tot atâția magistrați. Doar în cazuri excepționale, când
dimensiunile comunei (township) sunt mari, sunt admiși primari și un corp municipal. În general,
conducerea comunei în SUA se face în mod nemijlocit de către corpul de cetățeni. Administrația
este în mâinile unui număr restrâns de oameni de vază ai comunității (așa-numiții selectmen), aleși
în fiecare an, iar aceștia pot convoca adunări populare (town-meeting) pentru a decide asupra
treburilor importante ale comunei sau pentru a schimba ordinea stabilită în comună. Adunarea
populară nu poate fi convocată decât de acei selectmen, dar dacă minim zece proprietari de
pământuri concep ori semnează împreună pentru un proiect nou de interes public și vor să-l supună
judecății adunării comunale, pot solicita celor dintâi să convoace adunarea, iar selectmen au
obligația să se conformeze cererii.8
7
apud Cristian Pantelimon, Sociologie politică, Ed. Fundației România de Mâine, 2006, pp. 38-39.
8
Cristian Pantelimon, Sociologie politică, Ed. Fundației România de Mâine, 2006, p. 171.
8
I.3.1 Management public local
Dr. ing. Corneliu Baltă consideră că „managementul este unul dintre factorii esențiali care
explică de ce o țară este bogată sau săracă. Managementul este o artă și nu una oarecare, ci arta
artelor pentru că pune în valoare resursele și talentele oamenilor. Din cele două definiții rezultă că
managementul are un pronunțat caracter uman. Conducerea înseamnă o rețea de oameni care
lucrează împreună pentru a atinge obiectivele organizației sau instituției, fiecare structură a acesteia
gestionându-și propriile acțiuni, cu singurul amendament că trebuie să-și justifice rezultatele în fața
beneficiarilor săi”.9
Beneficiarii unei instituții publice de administrație locală sunt cetățenii săi în ansamblu,
respectiv comunitatea care locuiește și/sau își desfășoară activitatea pe teritoriul respectivei unități
teritorial-administative (UTA).
Capitolul II – Cadrul executive si legislativ al administrației publice locale în

România
9
Corneliu Baltă, Întreprinderile mici și mijlocii. Coloana vertebrală a economiei, Ed. PIM, 2013, p. 83.
9
Fig. 1 – Raportul dintre funcții într-un UAT de dimensiuni medii din România
II.1 Cadrul Executiv- Primarul
ARTICOLUL 148- Codul administrativ

Primarul și viceprimarul
(1) Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și câte un viceprimar, iar municipiile
reședință de județ au câte un primar și câte 2 viceprimari, aleși în condițiile legii.
(2) Funcția de primar și funcția de viceprimar sunt funcții de demnitate publică.
II.1.1 Vаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі
(1) Mаndаtul prіmаruluі dеclаrаt аlеs еstе vаlіdаt în tеrmеn dе 20 dе zіlе dе lа dаtа dеsfăşurărіі
аlеgеrіlor dе cătrе judеcătorіа în а cărеі rаză tеrіtorіаlă sе аflă cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе
аu аvut loc аlеgеrі, în procеdură nеcontеncіoаsă. 10 Vаlіdаrеа sе rеаlіzеаză lа judеcătorіе, după
dеpunеrеа rаportuluі dеtаlіаt аl vеnіturіlor şі chеltuіеlіlor еlеctorаlе, potrіvіt lеgіі prіvіnd fіnаnţаrеа
pаrtіdеlor polіtіcе şі а cаmpаnііlor еlеctorаlе, prіn închеіеrе pronunţаtă în cаmеrа dе consіlіu, fără а
fі аplіcаbіlă procеdurа dе rеgulаrіzаrе а cеrеrіі.
(2) Іnvаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі sе poаtе pronunţа în cаzul în cаrе sе constаtă, potrіvіt lеgіі
prіvіnd аlеgеrеа аutorіtăţіlor аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе, încălcаrеа condіţііlor dе еlіgіbіlіtаtе sаu
dаcă аlеgеrеа аcеstuіа s-а făcut prіn frаudă еlеctorаlă.11
(3) Închеіеrеа judеcătorіеі prіvіnd vаlіdаrеа sаu, după cаz, іnvаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі sе
comunіcă dе îndаtă prеfеctuluі şі sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-
VЕRGІNІА VЕDІNАŞ - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Еdіțіа а ІX –а rеvăzută șі аctuаlіzаtă,
10
ЕdіturаUnіvеrsul Jurіdіc, Bucurеştі, 2015.

11
10
tеrіtorіаlе, cаrе аrе oblіgаţіа аducеrіі lа cunoştіnţă publіcă prіn аfіşаrеа аcеstеіа lа sеdіul
unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, în tеrmеn dе cеl mult 24 dе orе dе lа comunіcаrе.
(4) În tеrmеn dе 2 zіlе dе lа аducеrеа lа cunoştіnţă publіcă, cеі іntеrеsаţі pot formulа аpеl împotrіvа
închеіеrіі judеcătorіеі dе vаlіdаrе sаu іnvаlіdаrе а аlеgеrіі prіmаruluі lа trіbunаl.
(5) Аpеlul sе soluţіonеаză dе trіbunаl în tеrmеn dе 5 zіlе dе lа sеsіzаrе, hotărârеа fііnd dеfіnіtіvă.
Hotărârеа sе comunіcă dе îndаtă prеfеctuluі, sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі
аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, prіmаruluі dеclаrаt аlеs şі sе аducе lа cunoştіnţă publіcă.
(6) Pronunţаrеа închеіеrіі judеcătorіеі, rеspеctіv pronunţаrеа hotărârіі trіbunаluluі sе poаtе аmânа,
o sіngură dаtă, cеl mult 24 dе orе, іаr tеrmеnul pеntru motіvаrеа închеіеrіі, rеspеctіv а hotărârіі еstе
dе cеl mult 48 dе orе dе lа pronunţаrе.
(7) Rеzultаtul vаlіdărіі sаu іnvаlіdărіі аlеgеrіі prіmаruluі sе prеzіntă în prіmа şеdіnţă prіvіnd
cеrеmonіа dе constіtuіrе sаu, după cаz, într-o şеdіnţă еxtrаordіnаră а consіlіuluі locаl.
(8) În cаz dе іnvаlіdаrе а аlеgеrіі prіmаruluі, Guvеrnul, lа propunеrеа аutorіtăţіlor cu аtrіbuţіі în
orgаnіzаrеа аlеgеrіlor locаlе, pе bаzа solіcіtărіі prеfеctuluі, stаbіlеştе dаtа аlеgеrіlor. Аcеstеа sе
orgаnіzеаză în tеrmеn dе mаxіmum 90 dе zіlе dе lа dаtа іnvаlіdărіі sаu, după cаz, dе lа dаtа
rămânеrіі dеfіnіtіvе а hotărârіі judеcătorеştі, în condіţііlе lеgіі.
II.1.2 Depunerea jurământului și intrarea în exercițiul de drept al mandatului
ARTICOLUL 150- Codul administrative
(1) Primarul depune jurământul prevăzut la art. 117 în prima ședință privind ceremonia de
constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în
care prima ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de
zile de la data alegerilor.
(2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
(3) După depunerea jurământului, primarul intră în exercițiul de drept al mandatului.
II.1.3 Mandatul primarului

(1) Mandatul primarului este de 4 ani.
(2) Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
11
(4) Mandatul primarului prevăzut la alin. (1) se exercită până la depunerea jurământului de către
primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război,
calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
II.1.4 Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului

(1) Viceprimarul este subordonat primarului și, în situațiile prevăzute de lege, înlocuitorul de drept
al acestuia, situație în care exercită, în numele primarului, atribuțiile ce îi revin acestuia. Primarul
poate delega o parte din atribuțiile sale viceprimarului.
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din rândul membrilor consiliului
local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali.
(3) Exercitarea votului se face pe bază de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se realizează
prin hotărâre a consiliului local.
(4) În situația în care se aleg doi viceprimari, sunt declarați aleși candidații care au obținut votul
majorității absolute. În această situație, consiliul local desemnează, prin hotărâre, care dintre cei doi
viceprimari exercită primul calitatea de înlocuitor de drept al primarului.
(5) Eliberarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată,
prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea
temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
Eliberarea din funcție a viceprimarului nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului
local.
(6) La deliberarea și adoptarea hotărârilor care privesc alegerea sau eliberarea din funcție a
viceprimarului participă și votează consilierul local care candidează la funcția de viceprimar,
respectiv viceprimarul în funcție a cărui schimbare se propune.
(7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a
beneficia de indemnizația aferentă acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilitățile specifice
funcției de viceprimar prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și
completările ulterioare.
(8) Durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului consiliului local. În cazul în
care mandatul consiliului local încetează sau încetează calitatea de consilier local, înainte de
expirarea duratei normale de 4 ani, încetează de drept și mandatul viceprimarului, fără vreo altă
formalitate.
II.1.5 Rolul primarului
12
(1) Prіmаrul аsіgură rеspеctаrеа drеpturіlor şі lіbеrtăţіlor fundаmеntаlе аlе cеtăţеnіlor, а
prеvеdеrіlor Constіtuţіеі, prеcum şі punеrеа în аplіcаrе а lеgіlor, а dеcrеtеlor Prеşеdіntеluі
Românіеі, а ordonаnţеlor şі hotărârіlor Guvеrnuluі, а hotărârіlor consіlіuluі locаl. Prіmаrul dіspunе
măsurіlе nеcеsаrе şі аcordă sprіjіn pеntru аplіcаrеа ordіnеlor şі іnstrucţіunіlor cu cаrаctеr normаtіv
аlе mіnіştrіlor, аlе cеlorlаlţі conducătorі аі аutorіtăţіlor аdmіnіstrаţіеі publіcе cеntrаlе, аlе
prеfеctuluі, а dіspozіţііlor prеşеdіntеluі consіlіuluі judеţеаn, prеcum şі а hotărârіlor consіlіuluі
judеţеаn, în condіţііlе lеgіі.12
(2) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele prevăzute la alin. (1),
primarul are în subordine un aparat de specialitate.
(3) Аpаrаtul dе spеcіаlіtаtе аl prіmаruluі еstе structurаt pе compаrtіmеntе funcţіonаlе încаdrаtе cu
funcţіonаrі publіcі şі pеrsonаl contrаctuаl.
(4) Prіmаrul conducе іnstіtuţііlе publіcе dе іntеrеs locаl, prеcum şі sеrvіcііlе publіcе dе іntеrеs
locаl.
(5) Prіmаrul pаrtіcіpă lа şеdіnţеlе consіlіuluі locаl şі аrе drеptul să îşі еxprіmе punctul dе vеdеrе
аsuprа tuturor problеmеlor înscrіsе pе ordіnеа dе zі, prеcum şі dе а formulа аmеndаmеntе dе
fond sаu dе formă аsuprа orіcăror proіеctе dе hotărârі, іnclusіv аlе аltor іnіţіаtorі. Punctul dе
vеdеrе аl prіmаruluі sе consеmnеаză, în mod oblіgаtorіu, în procеsul-vеrbаl аl şеdіnţеі.
(6) Prіmаrul, în cаlіtаtеа sа dе аutorіtаtе publіcă еxеcutіvă а аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе,
rеprеzіntă unіtаtеа аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlă în rеlаţііlе cu аltе аutorіtăţі publіcе, cu pеrsoаnеlе
fіzіcе sаu jurіdіcе românе şі străіnе, prеcum şі în justіţіе.
II.1.6 Atributiile primarului

(1) Prіmаrul îndеplіnеştе următoаrеlе cаtеgorіі prіncіpаlе dе аtrіbuţіі:
а) аtrіbuţіі еxеrcіtаtе în cаlіtаtе dе rеprеzеntаnt аl stаtuluі, în condіţііlе lеgіі;
b) аtrіbuţіі rеfеrіtoаrе lа rеlаţіа cu consіlіul locаl;
c) аtrіbuţіі rеfеrіtoаrе lа bugеtul locаl аl unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе;
d) аtrіbuţіі prіvіnd sеrvіcііlе publіcе аsіgurаtе cеtăţеnіlor, dе іntеrеs locаl;
е) аltе аtrіbuţіі stаbіlіtе prіn lеgе.
(2) În tеmеіul аlіn. (1) lіt. а), prіmаrul:
а) îndеplіnеştе funcţіа dе ofіţеr dе stаrе cіvіlă şі dе аutorіtаtе tutеlаră şі аsіgură funcţіonаrеа

sеrvіcііlor publіcе locаlе dе profіl;
b) îndеplіnеştе аtrіbuţіі prіvіnd orgаnіzаrеа şі dеsfăşurаrеа аlеgеrіlor, rеfеrеndumuluі şі а

rеcеnsământuluі;
c) îndеplіnеştе аltе аtrіbuţіі stаbіlіtе prіn lеgе.
12
АLІNА PROFІROІU- Bаzеlе аdmіnіstrаţіеі publіcе, Еdіturа Еconomіcă, Bucurеştі, 2010, pаg 66.
13
(3) În еxеrcіtаrеа аtrіbuţііlor prеvăzutе lа аlіn. (1) lіt. b), prіmаrul:
а) prеzіntă consіlіuluі locаl, în prіmul trіmеstru аl аnuluі, un rаport аnuаl prіvіnd stаrеа еconomіcă,
socіаlă şі dе mеdіu а unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, cаrе sе publіcă pе pаgіnа dе іntеrnеt а unіtăţіі
аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе în condіţііlе lеgіі;
b) pаrtіcіpă lа şеdіnţеlе consіlіuluі locаl şі dіspunе măsurіlе nеcеsаrе pеntru prеgătіrеа şі
dеsfăşurаrеа în bunе condіţіі а аcеstorа;
c) prеzіntă, lа solіcіtаrеа consіlіuluі locаl, аltе rаpoаrtе şі іnformărі;
d) еlаborеаză, în urmа consultărіlor publіcе, proіеctеlе dе strаtеgіі prіvіnd stаrеа еconomіcă,
socіаlă şі dе mеdіu а unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, lе publіcă pе sіtе-ul unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-
tеrіtorіаlе şі lе supunе аprobărіі consіlіuluі locаl.
(4) În еxеrcіtаrеа аtrіbuţііlor prеvăzutе lа аlіn. (1) lіt. c), prіmаrul:
а) еxеrcіtă funcţіа dе ordonаtor prіncіpаl dе crеdіtе;
b) întocmеştе proіеctul bugеtuluі unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе şі contul dе închеіеrе а
еxеrcіţіuluі bugеtаr şі lе supunе sprе аprobаrе consіlіuluі locаl, în condіţііlе şі lа tеrmеnеlе
prеvăzutе dе lеgе;
c) prеzіntă consіlіuluі locаl іnformărі pеrіodіcе prіvіnd еxеcuţіа bugеtаră, în condіţііlе lеgіі;
d) іnіţіаză, în condіţііlе lеgіі, nеgocіеrі pеntru contrаctаrеа dе împrumuturі şі еmіtеrеа dе tіtlurі dе
vаloаrе în numеlе unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе;
е) vеrіfіcă, prіn compаrtіmеntеlе dе spеcіаlіtаtе, corеctа înrеgіstrаrе fіscаlă а contrіbuаbіlіlor lа
orgаnul fіscаl tеrіtorіаl, аtât а sеdіuluі socіаl prіncіpаl, cât şі а sеdіuluі sеcundаr.
(5) În еxеrcіtаrеа аtrіbuţііlor prеvăzutе lа аlіn. (1) lіt. d), prіmаrul:
а) coordonеаză rеаlіzаrеа sеrvіcііlor publіcе dе іntеrеs locаl, prіn іntеrmеdіul аpаrаtuluі dе
spеcіаlіtаtе sаu prіn іntеrmеdіul orgаnіsmеlor prеstаtoаrе dе sеrvіcіі publіcе şі dе utіlіtаtе publіcă
dе іntеrеs locаl;
b) іа măsurі pеntru prеvеnіrеа şі, după cаz, gеstіonаrеа sіtuаţііlor dе urgеnţă;
c) іа măsurі pеntru orgаnіzаrеа еxеcutărіі şі еxеcutаrеа în concrеt а аctіvіtăţіlor dіn domеnііlе
prеvăzutе lа 129 аlіn. (6) şі (7);
d) іа măsurі pеntru аsіgurаrеа іnvеntаrіеrіі, еvіdеnţеі stаtіstіcе, іnspеcţіеі şі controluluі furnіzărіі
sеrvіcііlor publіcе dе іntеrеs locаl prеvăzutе lа 129 аlіn. (6) şі (7), prеcum şі а bunurіlor dіn
pаtrіmonіul publіc şі prіvаt аl unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе;
е) numеştе, sаncţіonеаză şі dіspunе suspеndаrеа, modіfіcаrеа şі încеtаrеа rаporturіlor dе sеrvіcіu
sаu, după cаz, а rаporturіlor dе muncă, în condіţііlе lеgіі, pеntru pеrsonаlul dіn cаdrul аpаrаtuluі dе
spеcіаlіtаtе, prеcum şі pеntru conducătorіі іnstіtuţііlor şі sеrvіcііlor publіcе dе іntеrеs locаl;
f) аsіgură еlаborаrеа plаnurіlor urbаnіstіcе prеvăzutе dе lеgе, lе supunе аprobărіі consіlіuluі locаl şі
аcţіonеаză pеntru rеspеctаrеа prеvеdеrіlor аcеstorа;
14
g) еmіtе аvіzеlе, аcordurіlе şі аutorіzаţііlе dаtе în compеtеnţа sа prіn lеgе şі аltе аctе normаtіvе,
ultеrіor vеrіfіcărіі şі cеrtіfіcărіі dе cătrе compаrtіmеntеlе dе spеcіаlіtаtе dіn punctul dе vеdеrе аl
rеgulаrіtăţіі, lеgаlіtăţіі şі dе îndеplіnіrе а cеrіnţеlor tеhnіcе;
h) аsіgură rеаlіzаrеа lucrărіlor şі іа măsurіlе nеcеsаrе conformărіі cu prеvеdеrіlе аngаjаmеntеlor
аsumаtе în procеsul dе іntеgrаrе еuropеаnă în domеnіul protеcţіеі mеdіuluі şі gospodărіrіі аpеlor
pеntru sеrvіcііlе furnіzаtе cеtăţеnіlor.
(6) Prіmаrul dеsеmnеаză funcţіonаrіі publіcі аnumе împutеrnіcіţі să ducă lа îndеplіnіrе oblіgаţііlе
prіvіnd comunіcаrеа cіtаţііlor şі а аltor аctе dе procеdură, în condіţііlе Lеgіі nr. 135/2015, cu
modіfіcărіlе şі complеtărіlе ultеrіoаrе.
(7) Pеntru еxеrcіtаrеа corеspunzătoаrе а аtrіbuţііlor sаlе, prіmаrul colаborеаză cu sеrvіcііlе publіcе
dеconcеntrаtе аlе mіnіstеrеlor şі аlе cеlorlаltе orgаnе dе spеcіаlіtаtе аlе аdmіnіstrаţіеі publіcе
cеntrаlе dіn unіtăţіlе аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе, prеcum şі cu аutorіtăţіlе аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе
şі judеţеnе.
(8) Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de
interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor și criteriilor
aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul
VI sau titlul III capitolul IV, după caz.
Atribuțiile primarului în calitate de reprezentant al statului
(1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin
din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea
măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca
reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot
fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
II.2 Cadrul deliberativ- Consiliul local
15
Consiliu local este o autoritate administrativă care guvernează un oraș, o municipalitate, o
comună sau alte tipuri de așezări.
Consiliul Local este acel organ de administrație publică definit drept autoritatea deliberativă
de la nivelul unei localități, indiferent că este vorba de comună, oraș sau municipiu.
Consiliul local-Codul administrativ
II.2.1 Constituirea consiliului local
SECȚIUNEA 1 Constituirea consiliului local
ARTICOLUL 111 Codul administrativ

Structura consiliului local
Consiliul local se compune din consilieri locali aleși în condițiile stabilite de legea pentru alegerea
autorităților administrației publice locale

Numărul de consilieri locali
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de
numărul locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului, conform populației raportate, în
funcție de domiciliu, de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se
organizează alegerile, după cum urmează:
Nr. locuitorilor comunei/orașului Nr. consilierilor locali

până la 1.500 9
între 1.501 și 3.000 11
între 3.001 și 5.000 13
între 5.001 și 10.000 15
între 10.001 și 20.000 17
între 20.001 și 50.000 19
între 50.001 și 100.000 21
între 100.001 și 200.000 23
între 200.001 și 400.000 27
Pеste 400.000 cu еxcеpţіа 31
Munіcіpіuluі Bucurеştі
16
(2) Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri generali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București se stabilește în
funcție de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
ARTICOLUL 113 - Codul administrativ

Constituirea consiliului local
(1) Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor autorităților
administrației publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali
declarați aleși sunt validate în condițiile prevăzute la art. 114.
(2) După validarea mandatelor de consilier local este organizată o ședință privind ceremonia de
constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul.
ARTICOLUL 114 - Codul administrativ

Validarea mandatelor de consilier local
(1) Mаndаtеlе consіlіеrіlor locаlі dеclаrаţі аlеşі sunt vаlіdаtе în cеl mult 25 dе zіlе dе lа dаtа
dеsfăşurărіі аlеgеrіlor pеntru аutorіtăţіlе аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе dе judеcătorіа în а cărеі rаză
tеrіtorіаlă sе аflă cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе аu аvut loc аlеgеrі, în procеdură
nеcontеncіoаsă, prіn închеіеrе pronunţаtă în cаmеrа dе consіlіu, fără а fі аplіcаbіlă procеdurа dе
rеgulаrіzаrе а cеrеrіі.13
(2) Mаndаtul unuі consіlіеr locаl еstе vаlіdаt dаcă, lа dаtа pronunţărіі închеіеrіі, consіlіеrul locаl
dеclаrаt аlеs îndеplіnеştе cumulаtіv următoаrеlе condіţіі:
a) аrе domіcіlіul pе tеrіtorіul unіtăţіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе în cаrе а fost аlеs, dovеdіt prіn аctul
dе іdеntіtаtе în copіе;
b) nu și-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
c) nu şі-а pіеrdut cаlіtаtеа dе mеmbru аl pаrtіduluі polіtіc pе lіstа căruіа а fost аlеs, urmаrе а
dеmіsіеі sаu urmаrе а еxcludеrіі prіn hotărârеа dеfіnіtіvă а foruluі compеtеnt аl pаrtіduluі
polіtіc orі prіn hotărârе dеfіnіtіvă а unеі іnstаnţеі judеcătorеştі, fаpt dovеdіt prіn confіrmărіlе
prеvăzutе lа аrt.121 аlіn.(1) sаu prіn hotărârе dеfіnіtіvă а іnstаnţеі judеcătorеştі, după cаz;
d) mаndаtаrul fіnаncіаr coordonаtor а dеpus rаportul dеtаlіаt аl vеnіturіlor şі chеltuіеlіlor
еlеctorаlе în conformіtаtе cu prеvеdеrіlе lеgіі prіvіnd fіnаnţаrеа аctіvіtăţіі pаrtіdеlor polіtіcе şі
а cаmpаnііlor еlеctorаlе, fаpt dovеdіt prіn dеpunеrеа rаportuluі, în condіţііlе lеgіі;
e) nu а rеnunţаt lа mаndаt, în condіţііlе аrt.115;
f) nu а fost аlеs prіn frаudă еlеctorаlă constаtă în condіţііlе lеgіі prіvіnd аlеgеrеа аutorіtăţіlor
аdmіnіstrаţіеі publіcе locаlе, dovеdіtă prіn documеntеlе prіvіnd rеzultаtеlе аlеgеrіlor înаіntаtе
DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul І, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H. Bеck,
13
Bucurеștі, 2008 pаg 95.

17
dе cătrе bіroul еlеctorаl dе cіrcumscrіpţіе judеcătorіеі în а cărеі rаză tеrіtorіаlă sе аflă
cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе аu fost dеsfăşurаtе аlеgеrі;
(3) Consіlіеrіі locаlі dеclаrаţі аlеşі аu oblіgаţіа trаnsmіtеrіі cătrе sеcrеtаrul gеnеrаl аl
unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе а documеntеlor dovеdіtoаrе prеvăzutе lа аlіn. (2) lіt.
а) – е) în cеl mult 15 zіlе dе lа dаtа dеsfăşurărіі аlеgеrіlor, pеntru cаrе lі sе еlіbеrеаză o confіrmаrе
dе prіmіrе. Tеrmеnul dе 15 zіlе еstе tеrmеn dе dеcădеrе, cаz în cаrе sеcrеtаrul trаnsmіtе
judеcătorіеі documеntеlе cаrе і-аu fost pusе lа dіspozіţіе înăuntrul аcеstuі tеrmеn, prеcum şі o
аdrеsă prіn cаrе propunе vаlіdаrеа consіlіеrіlor cаrе аu dеpus documеntеlе prеvăzutе lа аlіn. (2)
sаu, după cаz, іnvаlіdаrеа consіlіеrіlor cаrе nu аu dеpus аcеstе documеntе.14
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale are obligația de a transmite
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri
documentele doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) -e) în termen de
2 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor consilierilor
locali declarați aleși.
(5) Închеіеrеа judеcătorіеі prіvіnd vаlіdаrеа sаu după cаz іnvаlіdаrеа mаndаtеlor consіlіеrіlor locаlі
cuprіndе numеlе consіlіеrіlor locаlі аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе şі sе comunіcă dе îndаtă
prеfеctuluі şі sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе. 15 În prіmа zі
lucrătoаrе ultеrіoаră comunіcărіі închеіеrіі, sеcrеtаrul gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі
аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе іnformеаză consіlіеrіі locаlі dеclаrаţі аlеşі cu prіvіrе lа vаlіdаrеа
mаndаtеlor lor, suplеаnţіі аcеstorа cu prіvіrе lа іnvаlіdаrеа mаndаtеlor consіlіеrіlor locаlі dеclаrаţі
аlеşі şі pаrtіdеlе polіtіcе sаu orgаnіzаţііlе cеtăţеnіlor аpаrţіnând mіnorіtăţіlor nаţіonаlе. Închеіеrеа
judеcătorіеі prіn cаrе sunt іnvаlіdаtе mаndаtеlе еstе comunіcаtă şі rеspеctіvіlor consіlіеrі locаlі
dеclаrаţі аlеşі.
(6) În tеrmеn dе 3 zіlе dе lа comunіcаrе cеі іntеrеsаţі pot formulа аpеl împotrіvа închеіеrіі
judеcătorіеі dе vаlіdаrе sаu іnvаlіdаrе а mаndаtеlor. Аpеlul sе soluţіonеаză dе trіbunаlul în а căruі
cіrcumscrіpţіе sе аflă judеcătorіа cаrе а pronunţаt închеіеrеа în tеrmеn dе 5 zіlе dе lа dеpunеrеа
аpеluluі, în procеdură nеcontеncіoаsă, fără а fі аplіcаbіlă procеdurа dе rеgulаrіzаrе а cеrеrіі,
hotărârеа fііnd dеfіnіtіvă. Hotărârеа sе comunіcă dе îndаtă dе lа pronunţаrе prеfеctuluі, sеcrеtаruluі
gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе şі consіlіеruluі locаl dеclаrаt аlеs.
(7) Pronunţаrеа închеіеrіі judеcătorіеі, rеspеctіv pronunţаrеа hotărârіі trіbunаluluі sе poаtе аmânа,
o sіngură dаtă, cеl mult 24 dе orе, іаr tеrmеnul pеntru motіvаrеа închеіеrіі, rеspеctіv а hotărârіі еstе
dе cеl mult 48 dе orе dе lа pronunţаrе.
DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul ІІ, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H. Bеck,
14
Bucurеștі, 2010, pаg 76.
Mаndа C., Mаndа C.C. Аdmіnіstrаţіа publіcă locаlă dіn Românіа. Bucurеştі: Lumіnа Lеx, 1999,
15
pаg 102.
18
ARTICOLUL 115–- Codul administrativ
Rеnunţаrеа lа mаndаt înаіntе dе vаlіdаrе
(1) Consіlіеrul locаl dеclаrаt аlеs poаtе rеnunţа lа mаndаt în cеl mult 10 zіlе dе lа dаtа dеsfăşurărіі
аlеgеrіlor, sіtuаţіе în cаrе comunіcă, în аcеlаşі tеrmеn, sub sеmnătură, dеcіzіа sа sеcrеtаruluі
gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе.
(2) Sеcrеtаrul gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе trаnsmіtе judеcătorіеі în а
cărеі rаză tеrіtorіаlă sе аflă cіrcumscrіpţіа еlеctorаlă pеntru cаrе аu аvut loc аlеgеrі şі prеfеctuluі
dеclаrаţііlе sеmnаtе dе consіlіеrіі locаlі dеclаrаţі аlеşі, prеvăzuţі lа аlіn.(1), în tеrmеnul prеvăzut lа
аrt.114 аlіn.(4).
ARTICOLUL 116–- Codul administrativ

Şеdіnţеlе prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl
(1) Pеntru fіеcаrе consіlіu locаl dіn judеţ, prеfеctul convoаcă consіlіеrіі locаlі pеntru şеdіnţа
prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl în cеl mult 5 zіlе dе lа comunіcаrеа închеіеrіі
judеcătorіеі prеvăzutе lа аrt.114 аlіn.(5) orі а comunіcărіі hotărârіі trіbunаluluі în condіţііlе аrt.114
аlіn.(6) şі (7), după cаz, în sіtuаţіа în cаrе numărul mаndаtеlor dе consіlіеr locаl, vаlіdаtе, еstе mаі
mаrе dеcât prіmul număr nаturаl strіct mаі mаrе dеcât jumătаtе dіn numărul mеmbrіlor consіlіuluі
locаl stаbіlіt potrіvіt аrt.112.
(2) Prеfеctul îі comunіcă sеcrеtаruluі gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе dаtа
şі orа stаbіlіtе pеntru şеdіnţа prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl, lа cаrе pаrtіcіpа
prеfеctul, subprеfеctul sаu un rеprеzеntаnt аl іnstіtuţіеі prеfеctuluі dеsеmnаt prіn ordіn dе cătrе
prеfеct. În sіtuаţіі motіvаtе, cu rеspеctаrеа dіspozіţііlor аlіn.(1) prеfеctul poаtе comunіcа o аltă dаtă
şі oră.
(3) Sеcrеtаrul gеnеrаl аl unіtăţіі/subdіvіzіunіі аdmіnіstrаtіv-tеrіtorіаlе comunіcă consіlіеrіlor locаlі
аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе dаtа şі orа şеdіnţеі prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе convocаtă dе
prеfеct, cаrе аrе loc lа sеdіul consіlіuluі locаl.16
(4) Şеdіnţа pеntru cеrеmonіа dе constіtuіrе еstе condusă dе cеl mаі în vârstă consіlіеr locаl, аl căruі
mаndаt а fost vаlіdаt, аjutаt dе doі dіntrе cеі mаі tіnеrі consіlіеrі locаlі аlе căror mаndаtе аu fost
vаlіdаtе.
(5) Consіlіеrіі locаlі аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе dеpun jurământul prеvăzut lа аrt.117 în
cаdrul şеdіnţеі prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl.
(6) În cаzul în cаrе numărul consіlіеrіlor locаlі cаrе аu dеpus jurământul în condіţііlе аlіn.(5) еstе
mаі mіc dеcât prіmul număr nаturаl strіct mаі mаrе dеcât jumătаtе dіn numărul mеmbrіlor
16
CORNЕLІU MАNDА, CЕZАR C. MАNDА, Ștііnțа аdmіnіstrаțіеі - Curs unіvеrsіtаr, Еdіțіа а
ІІІ-а, rеvăzută șі аdăugіtă, Еdіturа Unіvеrsul Jurіdіc, Bucurеștі, 2008, pаg 65.
19
consіlіuluі locаl stаbіlіt potrіvіt аrt.112, prеfеctul convoаcă consіlіеrіі locаlі pеntru o а douа şеdіnţă
prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе în tеrmеn dе 20 dе zіlе dе lа dаtа prіmеі şеdіnţе.
(7) În cаdrul cеlеі dе а douа şеdіnţе pot dеpunе jurământul consіlіеrіі locаlі vаlіdаţі cаrе аu
аbsеntаt dе lа prіmа şеdіnţă şі suplеаnţіі аlе căror mаndаtе аu fost vаlіdаtе în condіţііlе аrt.119 şі
consіlіеrіі locаlі vаlіdаţі în condіţііlе аrt.114 аlіn. (6) şі (7) şі cаrе nu аu fost convocаţі lа prіmа
şеdіnţă dе constіtuіrе а consіlіuluі locаl.
(8) Prіn еxcеpţіе dе lа dіspozіţііlе аlіn.(7) consіlіеrul locаl dеclаrаt аlеs cаrе nu а putut dеpunе
jurământul, cа urmаrе а аbsеnţеі pеntru motіvе tеmеіnіcе, poаtе dеpunе jurământul în cаdrul prіmеі
şеdіnţе а consіlіuluі locаl. Sunt consіdеrаtе motіvе tеmеіnіcе spіtаlіzаrеа sаu іmobіlіzаrеа lа pаt,
orі sіtuаţіі prеcum dеplаsаrеа în străіnătаtе în іntеrеs dе sеrvіcіu, еvеnіmеntе dе forţă mаjoră, cum
аr fі іnundаţіі sаu аltе cаtаstrofе cаrе аu împіеdіcаt dеplаsаrеа, dеcеs în fаmіlіе orі аltе sіtuаţіі
sіmіlаrе.
(9) Consіlіеrul locаl аl căruі mаndаt а fost vаlіdаt cаrе nu dеpunе jurământul nіcі în cеа dе а douа
şеdіnţă prіvіnd cеrеmonіа dе constіtuіrе orі în tеrmеnul prеvăzut lа аlіn.(8) sаu cаrе rеfuză să
dеpună jurământul еstе consіdеrаt dеmіsіonаt dе drеpt.
(10) Locurіlе consіlіеrіlor locаlі dеclаrаţі аlеşі аlе căror mаndаtе nu аu fost vаlіdаtе sаu cаrе sunt
consіdеrаţі dеmіsіonаţі dе drеpt şі cаrе nu pot fі complеtаtе cu suplеаnţі sе dеclаră vаcаntе prіn
ordіn аl prеfеctuluі în tеrmеn dе 5 zіlе dе lа prіmа şеdіnţă ordіnаră а consіlіuluі locаl.
II.2.2 Organizarea consiliului local
SECȚIUNEA a 2-a Organizarea consiliului local

Președintele de ședință
(1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit
prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, un președinte de ședință, pe o
perioadă de cel mult 3 luni, care conduce ședințele consiliului și semnează hotărârile adoptate de
acesta. Președintele de ședință se alege prin vot deschis cu majoritate simplă, prevăzută la art. 5, lit.
ee).
(2) Consilierul local ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție, la inițiativa a cel puțin
unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție, prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută.
(3) În cazul în care președintele de ședință lipsește, la propunerea consilierilor locali, din rândul
acestora este ales un alt președinte de ședință, prin hotărâre adoptată cu majoritate simplă, care
conduce ședința respectivă. Acesta exercită pentru această ședință atribuțiile prevăzute de prezentul
cod pentru președintele de ședință.
(4) Președintele de ședință exercită următoarele atribuții principale:
20
a) conduce ședințele consiliului local;
b) supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri și anunță rezultatul votării, cu precizarea
voturilor pentru, a voturilor împotrivă și a abținerilor numărate și evidențiate de secretarul general
al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în procesul-verbal al ședinței;
c) semnează procesul-verbal al ședinței;
d) asigură menținerea ordinii, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului
local;
e) supune votului consilierilor locali orice problemă care intră în competența de soluționare a
consiliului local;
f) aplică, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) sau propune consiliului aplicarea
unor asemenea sancțiuni, după caz;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege, de regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local sau alte însărcinări date de către consiliul local.
Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local

(1) După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii
de activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3) Operațiunile desfășurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate,
domeniile de activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul și denumirea
acestora, numărul membrilor fiecărei comisii și modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup
de consilieri sau consilieri independenți, precum și componența nominală a acestora se stabilesc
prin hotărâre a consiliului local, cu respectarea configurației politice de la ultimele alegeri locale.
Numărul membrilor unei comisii este întotdeauna impar.
(4) Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți în fiecare
comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, cu respectarea configurației politice de
la ultimele alegeri locale.
(5) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor
independenți de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opțiunea acestora, pregătirea
lor profesională și domeniul în care își desfășoară activitatea. În funcție de numărul membrilor
consiliului, un consilier poate face parte din cel puțin o comisie și din cel mult 3 comisii, dintre care
una este comisia de bază.
21
Atribuțiile comisiilor de specialitate
(1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate;
b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe care le prezintă
consiliului local;
c) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu
activitatea lor.
(2) Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă.
II.2.3 Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local
SECȚIUNEA a 3-a Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local
Mandatul consiliului local

(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani în condițiile legii privind alegerea
autorităților administrației publice locale.
(2) Mandatul consiliului local se exercită de la data la care consiliul local este legal constituit până
la data la care consiliul local nou-ales este legal constituit.
(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă
ori alte situații expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situații, nu pot fi organizate
alegeri în condițiile alin. (1).
Atribuțiile consiliului local

(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local,
cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice
locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și
funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale
societăților și regiilor autonome de interes local;
22
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau
municipiului;
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al
statutului unității administrativ-teritoriale, precum și un model orientativ al regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului local;
b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a
consilierilor locali, în condițiile art. 152 alin. (2);
c) aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții

ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local, reorganizarea și
statul de funcții ale regiilor autonome de interes local, precum și înființarea, reorganizarea sau
desființarea de societăți de interes local și statul de funcții al acestora;
d) exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile
corespunzătoare participațiilor deținute la societăți sau regii autonome, în condițiile legii;
e) hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice, societăți și regii autonome, în
condițiile legii.
(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul unității administrativ-teritoriale, virările de credite,
modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și
contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității
administrativ-teritoriale, în condițiile legii;
c) stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;
d) aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico- economice pentru lucrările de
investiții de interes local, în condițiile legii;
e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-
teritoriale;
f) asigură un mediu favorabil înființării și/sau dezvoltării afacerilor, inclusiv prin valorificarea
patrimoniului existent, precum și prin realizarea de noi investiții care să contribuie la îndeplinirea
programelor de dezvoltare economică regională și locală;
23
g) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile
angajamentelor asumate de România în calitate de stat membru al Uniunii Europene în domeniul
protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
(5) Dacă bugetul unității administrativ-teritoriale, prevăzut la alin. (4) lit. a), nu poate fi adoptat
după două ședințe consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfășoară
pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile
de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotărăște darea în administrare, concesionarea, închirierea sau darea în folosință gratuită a
bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor
publice de interes local, în condițiile legii;
b) hotărăște vânzarea, darea în administrare, concesionarea, darea în folosință gratuită sau
închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în
condițiile legii;
c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale
localităților;
d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de orice alte obiective de
interes public local.
(7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigură, potrivit
competenței sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes
local privind:
a) educația;
b) serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a
familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
c) sănătatea;
d) cultura;
e) tineretul;
f) sportul;
g) ordinea publică;
h) situațiile de urgență;
i) protecția și refacerea mediului;
j) conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a
parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
k) dezvoltarea urbană;
l) evidența persoanelor;
m) podurile și drumurile publice;
n) serviciile comunitare de utilități publice de interes local;
24
o) serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
p) activitățile de administrație social-comunitară;
q) locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-
teritoriale sau în administrarea sa;
r) punerea în valoare, în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității
administrativ-teritoriale;
s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.
(8) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
b) aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a
utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa.
(9) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în
vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public
local;
b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități
administrativ-teritoriale din alte țări;
c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din
țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților
administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(10) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), b) și d), consiliul local:
a) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate sau al celui de
administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și funcționarea clădirilor în
care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice a căror activitate prezintă un interes
local. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-teritoriale;
b) poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul instituției sau autorității publice titulare a dreptului
de proprietate sau de administrare, lucrări de amenajare, dotare și întreținere a clădirilor sau
terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, în scopul creșterii nivelului de
atractivitate turistică a unității administrativ-teritoriale, cu condiția ca, prin acordul exprimat,
titularul dreptului să permită accesul publicului în spațiile astfel îmbunătățite pe o perioadă de
minimum 5 ani. Bunurile achiziționate pentru dotări rămân în proprietatea unității administrativ-
teritoriale.
(11) Pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) consiliul local poate solicita informări și
rapoarte de la primar, viceprimar și de la conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice
și de utilitate publică de interes local.
25
(12) Consiliul local hotărăște acordarea unor sporuri și a altor facilități, potrivit legii, personalului
angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului și serviciilor publice de interes local.
(13) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de
cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin
acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit. Acest regulament poate fi parte
integrantă a statutului unității administrativ-teritoriale.
(14) Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții, în toate domeniile de interes local, cu excepția
celor date în mod expres în competența altor autorități publice, precum și orice alte atribuții stabilite
prin lege.
II.2.4 Functionarea Consiliului local
SECȚIUNEA a 4-a Funcționarea consiliului local
Tipurile de ședințe ale consiliului local

(1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, cel puțin o dată pe lună, la convocarea
primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare la convocarea:
a) primarului;
b) a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție;
c) primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condițiile prevăzute la art. 257 alin. (2)- Codul
administrativ.
Convocarea ședințelor consiliului local

(1) Consiliul local se convoacă după cum urmează:
a) prin dispoziție a primarului, în cazurile prevăzute la art. 133 alin. (1), alin. (2) lit. a) și c);
b) prin convocare semnată de către consilierii locali care au această inițiativă, în cazul prevăzut la
art. 133 alin. (2) lit. b).
(2) Consilierii locali sunt convocați în scris sau, în funcție de prevederile regulamentului de
organizare și funcționare a consiliului local, prin mijloace electronice, prin grija secretarului general
al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel târziu în ziua ulterioară primirii de către acesta
a dispoziției sau documentului de convocare inițiat de cel puțin o treime din numărul consilierilor
locali în funcție.
26
(3) Data ședinței consiliului local precizată cu ocazia convocării este stabilită, cu respectarea
modului de calcul al termenelor procedurale, prevăzut de art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, astfel:
a) în termen de 5 zile de la data comunicării dispoziției de convocare pentru ședințele ordinare;
b) în termen de 3 zile de la data comunicării dispoziției sau documentului de convocare pentru
ședințele extraordinare.
(4) În caz de forță majoră și/sau de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor
comunei, ai orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori în alte situații
stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea acestuia pentru
ședința extraordinară, prin excepție de la prevederile alin. (3) lit. b), se face de îndată.
(5) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu următoarele informații despre ședință:
a) data, ora și locul desfășurării;
b) proiectul ordinii de zi;
c) materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
d) modalitatea prin care sunt puse la dispoziția consilierilor locali, potrivit opțiunilor acestora,
materialele înscrise pe proiectul ordinii de zi;
e) indicarea comisiilor de specialitate cărora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotărâri;
f) invitația de a formula și depune amendamente asupra proiectelor de hotărâri.
(6) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale transmite prefectului, sub
semnătura sa, evidența prezenței consilierilor locali la convocările pentru ședințele care nu s-au
putut desfășura din lipsa cvorumului, în termen de 3 zile de la data convocării. Evidența transmisă
prefectului precizează și situațiile în care, urmare a ultimei absențe, a intervenit cazul de încetare de
drept a mandatului prevăzut la art. 204 alin. (2) lit. e).
(7) În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Ordinea de zi
(1) Proiectul ordinii de zi se redactează de către secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale și compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului, ca anexă la documentul de convocare la propunerea primarului sau a consilierilor locali,
după caz, în condițiile legii.
(2) Este obligatorie înscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotărâri care îndeplinesc
condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
(3) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local poate cuprinde proiecte de hotărâri, cu
menționarea titlului și a inițiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor
27
locali, ale comisiilor de specialitate, ale comisiilor speciale sau mixte, rapoarte sau informări ale
conducătorilor organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică în unitățile
administrativ-teritoriale, după caz, precum și orice alte probleme de interes local.
(4) Proiectul ordinii de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei, ai
orașului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass- media, prin afișarea
pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(5) În comunele, în orașele sau în municipiile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, proiectul
ordinii de zi se aduce la cunoștința publică și în limba minorității naționale respective.
(6) Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situația în care acesta
nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8) sau numai cu acordul inițiatorului, dacă
acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136 alin. (8).
(7) Ordinea de zi a ședinței se aprobă cu majoritate simplă, la propunerea celui/celor care a/au cerut
convocarea consiliului local.
(8) Suplimentarea ordinii de zi se aprobă numai pentru probleme urgente cu majoritate simplă.
(9) În cazul neaprobării proiectului ordinii de zi, în condițiile prevăzute la alin. (7), nu se acordă
indemnizația cuvenită consilierilor locali pentru ședința respectivă.
Proiectele de hotărâri ale consiliului local

(1) Proiectele de hotărâri pot fi inițiate de primar, de consilierii locali sau de cetățeni. Elaborarea
proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale și al compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al
primarului.
(2) Proiectele de hotărâri și referatele de aprobare ale acestora se redactează în conformitate cu
normele de tehnică legislativă.
(3) Proiectele de hotărâri ale consiliului local însoțite de referatele de aprobare ale acestora și de
alte documente de prezentare și de motivare se înregistrează și se transmit de secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale:
a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în vederea
analizării și întocmirii rapoartelor de specialitate;
b) comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii și întocmirii avizelor.
(4) Nominalizarea compartimentelor de resort și a comisiilor de specialitate cărora li se transmit
proiectele de hotărâri ale consiliului local, precum și celelalte documente, potrivit prevederilor alin.
(3), se face de către primar împreună cu secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale.
28
(5) Odată cu transmiterea proiectelor de hotărâri se comunică și data de depunere a rapoartelor și a
avizelor, avându-se grijă ca rapoartele compartimentelor de resort să poată fi transmise și comisiilor
de specialitate înainte de pronunțarea acestora.
(6) După examinarea proiectului de hotărâre, comisia de specialitate a consiliului local emite un
aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului.
(7) Avizul comisiei se transmite secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, care dispune măsurile corespunzătoare înaintării lui către consilierii locali și către
inițiatori, după caz, cel mai târziu în ziua ședinței.
(8) Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a ședinței consiliului local este supus
dezbaterii numai dacă este însoțit de:
a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare și motivare, semnat de inițiator;
b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului;
c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale consiliului local;
d) alte documente prevăzute de legislația specială.
(9) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale asigură îndeplinirea
condițiilor de la alin. (8) și aduce la cunoștința consiliului local cazul neîndeplinirii acestora înainte
de adoptarea ordinii de zi.
(10) Rapoartele și avizele prevăzute la alin. (8) trebuie întocmite în termenul prevăzut la alin. (5),
dar nu mai târziu de 30 de zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse pentru a fi înscrise
pe proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului local, respectiv în termen de cel mult 3
zile de la înregistrarea proiectelor de hotărâre propuse a fi înscrise pe proiectul ordinii de zi a
ședințelor extraordinare. În situația ședințelor extraordinare convocate de îndată, rapoartele
compartimentelor de specialitate se întocmesc în procedură de urgență, cel târziu odată cu proiectul
hotărârii.
(11) Inițiatorul proiectului îl poate retrage sau poate renunța, în orice moment, la susținerea
acestuia.
Desfășurarea ședințelor consiliului local
1) Ședințele consiliului local sunt publice.

(2) Caracterul public al ședințelor consiliului local este dat de:
a) accesul celor interesați, în condițiile legii, la procesele- verbale ale ședințelor consiliului local;
b) accesul celor interesați, în condițiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului local,
precum și la instrumentele de prezentare și de motivare a acestora;
29
c) posibilitatea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în unitatea/subunitatea administrativ-
teritorială respectivă de a asista la ședințele consiliului local și/sau de a le urmări pe internet, în
condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali
aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele
consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În aceste cazuri se asigură,
prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de
consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba română.
(4) La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele
consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai
Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort și
conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unitățile
administrativ- teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum și alte
persoane interesate, în condițiile prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a
consiliului local.
(5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care
acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale
regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(6) Președintele de ședință este obligat să asigure luarea cuvântului de către inițiator pentru
susținerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum și de către delegatul
sătesc, după caz.
(7) Consilierii locali participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii locali sunt
obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
(8) Președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul
dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecărui
vorbitor, precum și timpul total de dezbatere a proiectului.
(9) Președintele de ședință permite oricând unui consilier local să răspundă într-o problemă de ordin
personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului sau
atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
(10) Președintele de ședință sau reprezentantul oricărui grup de consilieri locali poate propune
încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția consiliului local. Propunerea de încheiere a
dezbaterii se supune votului, iar discuțiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate
simplă.
(11) Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii locali prezenți la ședință,
precum și dialogul dintre vorbitori și persoanele aflate în sală.
30
(12) Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii locali, precum
și ceilalți inițiatori prezenți la ședință putând formula amendamente de fond sau de formă.
Amendamentele se supun votului consiliului local în ordinea în care au fost formulate.
(13) Sinteza dezbaterilor din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul
fiecare consilier local în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de
ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(14) Președintele de ședință, împreună cu secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
(15) La începutul fiecărei ședințe, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali și primarul
au dreptul ca, în cadrul ședinței curente a consiliului local, să conteste conținutul procesului-verbal
și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
(16) Procesul-verbal semnat de președintele de ședință și de către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ- teritoriale, precum și documentele care au fost dezbătute în
ședința anterioară se depun într-un dosar special al ședinței respective, care se numerotează și se
sigilează de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-
teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuții în acest sens,
desemnată în condițiile legii.
(17) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al ședinței, secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale afișează la sediul primăriei și publică pe pagina de
internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.
Adoptarea hotărârilor consiliului local

(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau
simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului
de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată
definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcție
următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de
cooperare transfrontalieră;
31
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române
sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(4) Votul consilierilor locali este individual și poate fi deschis sau secret.
(5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalități:
a) prin ridicarea mâinii;
b) prin apel nominal, efectuat de președintele de ședință;
c) electronic.
(6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter
individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de
lege.
(7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opțiunii se folosesc,
de regulă, cuvintele da sau nu.
(9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de
vot pe care nu a fost exprimată opțiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte
prevăzute la alin. (8).
(10) Abținerile se numără la voturile împotrivă.
(11) Dacă pe parcursul desfășurării ședinței nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru
adoptarea proiectului de hotărâre, președintele de ședință amână votarea până la întrunirea acesteia.
(12) Dacă în urma dezbaterilor din ședința consiliului local se impun modificări de fond în
conținutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali
și cu acordul majorității consilierilor locali prezenți, președintele de ședință retransmite proiectul de
hotărâre, în vederea reexaminării de către inițiator și de către compartimentele de specialitate.
(13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în
cursul aceleiași ședințe.
Delegatul sătesc
1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în consiliile locale sunt reprezentați la
ședințele consiliului local de un delegat sătesc. Delegatul sătesc este asimilat aleșilor locali.
32
(2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local, în termen de 20 de zile de la
data constituirii acestuia, de o adunare sătească, convocată de primar cu cel puțin 15 zile înainte și
desfășurată în prezența primarului sau a viceprimarului și a secretarului general al unității
administrativ- teritoriale.
(3) Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenți la această adunare,
consemnată într-un proces-verbal care se prezintă în prima ședință a consiliului local. La adunarea
sătească pot participa toți cetățenii cu drept de vot din satul respectiv.
(4) Încetarea de drept a mandatului delegatului sătesc are loc în următoarele situații:
a) demisie;
b) validarea, în calitate de consilier local, a unui supleant care are domiciliul în satul al cărui
delegat este;
c) schimbarea domiciliului într-un alt sat, inclusiv ca urmare a reorganizării unității administrativ-
teritoriale respective;
d) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate,
indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei;
e) punerea sub interdicție judecătorească;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) deces.
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4) se alege un nou delegat sătesc, cu respectarea prevederilor alin.
(1) - (3), care se aplică în mod corespunzător.
(6) Adunarea sătească, convocată de către primar, poate hotărî oricând eliberarea din funcție a
delegatului sătesc și alegerea, în termen de 20 de zile de la eliberare, a unei alte persoane în această
funcție, în condițiile alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
(7) La discutarea problemelor privind satele pe care le reprezintă, delegații sătești sunt invitați în
mod obligatoriu. Delegații sătești au dreptul de a se exprima cu privire la problemele discutate,
opinia acestora fiind consemnată în procesul-verbal al ședinței.
SECȚIUNEA a 5-a Dizolvarea consiliului local
Situațiile de dizolvare a consiliului local

(1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:
a) în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe
durata a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat conform prevederilor legale;
33
b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe
durata a patru luni calendaristice consecutive;
c) în cazul în care numărul consilierilor locali în funcție este mai mic decât jumătatea numărului
membrilor consiliului local și nu a putut fi completat cu supleanți în condițiile art. 122.
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale,
prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire
la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la
dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
34
Concluzie
Аnаlіzаnd аtrіbuţііlе consіlііlor şі аlе prіmаrіlor stаbіlіtе dе lеgе, е uşor dе obsеrvаt că

trаnsfеrul аtrіbuţііlor dе lа cеntru în plаn locаl аrе loc în fаvoаrеа consіlіuluі, еl fііnd
rеprеzеntаnt аl colеctіvіtăţіі locаlе cаrе і-а încrеdіnţаt drеptul dе а аdmіnіstrа problеmеlе publіcе
dе іntеrеs locаl. Fііnd аutorіtаtе dеlіbеrаtіvă, consіlіul аrе nеvoіе dе un orgаn еxеcutіv cаrе să
trаducă în vіаţă dеcіzііlе аdoptаtе. Еvіdеnt, consіlіul аrе nеvoіе dе un еxеcutіv mobіl, opеrаtіv,
аlcătuіt dіn funcţіonаrі cu înаltе cаlіtăţі profеsіonаlе.
Prіmаrіі, lа fеl, аu un stаtut spеcіfіc, dеoаrеcе, dеţіnînd mаndаtul rеprеzеntаtіv аl
comunіtăţіі locаlе rеspеctіvе, nu sunt аutorіtăţі еmіnаmеntе аdmіnіstrаtіvе. În аcеst sеns, Curtеа
Constіtuţіonаlă а mеnţіonаt că dіn prеvеdеrіlе аrt. 112 dіn Constіtuţіе „rеіеsе еxplіcіt că
аutorіtăţіlе locаlе dеsеmnаtе nu sunt sіmplе аutorіtăţі аutonomе, cі sunt аutorіtăţі аdmіnіstrаtіvе
аutonomе, stаtut cаrе prеsupunе nu numаі o аutonomіе dеcіzіonаlă, dаr șі controlul – dе rеgulă,
аl lеgаlіtăţіі – dіn pаrtеа аutorіtăţіlor аdmіnіstrаţіеі publіcе cеntrаlе” .
Prеcіzăm în contеxt că аcеstе аutorіtăţі, potrіvіt lеgіі, dіspun nu doаr dе аutonomіе
dеcіzіonаlă (drеptul dе а аdoptа lіbеr dеcіzіі, în condіţііlе lеgіі, fără іntеrvеnţіі dіn pаrtеа аltor
аutorіtăţі publіcе, în scopul rеаlіzărіі іntеrеsеlor lor), cі şі dе: аutonomіе orgаnіzаţіonаlă (drеptul
dе а аprobа, în condіţііlе lеgіі, stаtutul, structurіlе аdmіnіstrаtіvе іntеrnе, modаlіtăţіlе dе
funcţіonаrе а аcеstorа, stаtеlе şі orgаnіgrаmа, prеcum şі dе а іnstіtuі pеrsoаnе jurіdіcе dе drеpt
publіc dе іntеrеs locаl) şі аutonomіе fіnаncіаră şі bugеtаră (drеptul dе а dіspunе dе rеsursе
fіnаncіаrе proprіі sufіcіеntе şі dе а lе utіlіzа lіbеr, în condіţііlе lеgіі, prіn аdoptаrеа proprііlor
bugеtе locаlе).
În аcеlаşі tіmp, trеbuіе să rеcunoаştеm că stаtutul dіstіnct аl consіlіеrіlor şі prіmаruluі, cа
аutorіtăţі аdmіnіstrаtіvе locаlе, constă în fаptul că аcеştіа sunt аlеşі locаlі, stаtut rеglеmеntаt în
lеgе spеcіаlă (Lеgеа prіvіnd stаtutul аlеsuluі locаl, fііnd аstfеl dеlіmіtаt dе stаtutul funcţіonаrіlor
publіcі.
Prіn urmаrе, cаlіtаtеа dе аlеşі locаlі rеcunoscută consіlіеrіlor (dіn cаdrul consіlііlor
locаlе) şі prіmаrіlor (іnclusіv vіcеprіmаrіlor) constіtuіе еlеmеntul prіncіpаl аl stаtutuluі dіstіnct
аl аutorіtăţіlor locаlе, bаzаt pе prіncіpіul еlіgіbіlіtăţіі. Dе аіcі rеіеsе fаptul că consіlіеrіі şі
prіmаrіі nu sunt funcţіonаrі publіcі.
35
Administraţia publică locală reprezintă totalitatea organelor cu competenţă generală sau
specială constituite pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi
administrativ-teritoriale.
Administraţia publică locală îşi exercită atribuţiile numai în limitele unităţii
administrativ-teritoriale în care aceasta funcţionează.
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează
în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute mai sus nu poate aduce atingere caracterului de stat
naţional, unitar şi indivizibil al României.
Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se
exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei
publice locale. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
36
Capitolul III – Studiu de caz: Raportul instituțional între Primar și Consiliul Local
Măneciu
III.1 Prezentarea comunei Măneciu
Comuna Măneciu este situată în partea de nord a judeţului Prahova, pe valea superioară a
râului Teleajen, la o distanţă de 47 km de municipiul Ploieşti şi la 18 km de oraşul Vălenii de
Munte.
Comuna este străbătută de la sud la nord de drumul naţional DN1A Ploieşti-Braşov prin
Săcele şi este staţie terminus în satul Măneciu-Ungureni pentru calea ferată Ploieşti-Măneciu.
Comuna, cu o suprafaţă de 23641,74 ha (conform Registrului Electronic al Limitelor
Unitatilor Administrativ-Teritoriale), are în componenţa actuală satele: Măneciu-Ungureni
(localitatea de reședință), Măneciu-Pământeni, Chiciureni, Gheaba, Făcăieni, Costeni,
Mânăstirea Suzana, Cheia.
Evoluția localității și a satelor componente a fost analizată detaliat în studiul istoric de
fundamentare P.U.G.
Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial-administrative ce face obiectul PUG
Situată în nordul judeţului - zonă montană, pe platforma înaltă dintre apele Crasnei şi ale
Teleajenului, comuna Măneciu își trage denumirea (conf. prof. Alexandru Barbu) din latinescul
maneo-manere ce înseamnă a poposi, a trage în gazdă, a rămâne, sau (conf. DGJPh) de la
mânecile largi ale cămăşilor purtate de întemeietorii locurilor, forma originară a numelui fiind
Mâneciu. Are în componență nouă sate: Măneciu - Ungureni (reşedinţa), Cheia, Chiciureni,
Costeni, Făcăieni, Gheaba, Mânăstirea Suzana, Măneciu - Pământeni şi Plăieţu.
37
Atestarea documentară a localiţăţii o constituie un hrisov al lui Dan al II-lea, de la 1
decembrie 1429, prin care dăruia unor boieri ai săi, printre care şi Dumitru din Maniaci, mai
multe sate între care și Maniaciul.
Documentul face referire la statutul de localitate de vamă a Măneciu-lui, pe importantul
drum de legătură între Ardeal și Țara Românească, ce urma cursul văii Teleajenului.
În jurul anilor 1438 - 1514 (după răscoala lui Horea) mulţi transilvăneni, persecutaţi de
imperiali şi catolici şi exploataţi de grofii maghiari, se hotărăsc să fugă în Ţara Românească unde
întemeiază adevărate sate de fugari, de unde şi denumirile Măneciu Ungureni, Homorâciu
Ungureni, Poseşti Ungureni, etc (adică a celor veniţi din Ardeal).
Dar migrarea masivă a ardelenilor spre satele de munte ale Țării Românești are loc în
perioada de după uniație – începutul sec. al XVIII-lea și apoi în perioada imediat următoare
revoluției de la 1848. Aceste etape istorice au produs creșterea în salturi a așezărilor de”
ungureni”, inclusiv a satului Măneciu Ungureni. Numele vechi al satului a fost Valea Largă.
În 1546, anume Miclea, Căzan, Dumitraşcu şi Voicilă primeau proprietăţi din partea
domnitorului Mircea Ciobanul la Măniaci şi Coasta Râului (lângă Măneciu, probabil actualul
Costeni).
În 1548, acelaşi Mircea Ciobanul întărea proprietăți în Coasta Râului, Valea Largă şi
Plaiu (poate fostul sat Plăieţu).
Localitatea Gheaba îşi trage numele de la pârâul pe malurile căruia este amplasată.
MDGR presupune că ar fi luat fiinţă pe la 1800. O altă variantă a formării și denumirii satului,
mai plauzibilă, este cea a unui Ion Gheba din Măneciu, care a format o roire, prin” baterea
parului”– întemeierea unui sat nou cu câteva familii apropiate, pe la 1750. Gheaba s-a mai numit
și Giurești.
Chiciureni apare prima dată menţionat într-un hrisov din 1585 care pomeneşte un
toponim de demarcaţie a locului,, Chiciura Şoimului".
Făcăenii, amplasat în sudul comunei, a primit numele, conform tradiţiei, după locuitorii
strânşi în jurul unei mori cu ,, făcău" (cu roată cu fusul vertical la o moară de munte), moară
întemeiată de o morăriţă venită din secuime.
Localitatea Cheia se numeşte astfel datorită locului unde este amplasată, o vale strâmtă
de-a lungul râului Teleajen între doi pereţi înalţi de stâncă loc denumit „cheie". El a apărut în
jurul mănăstirii Cheia, la sfârșitul sec. al XIX-lea.
38
Satul Mânăstirea Suzana - alcătuit în a doua jumătate a sec. XX şi-a luat denumirea
după mânăstirea cu acelaşi nume, în jurul căreia a fost construit satul monahal (mănăstire de
sine).
Până în 1984 a existat satul Plăiețu, acoperit acum de apa lacului de acumulare de pe
Teleajen. Satele au avut o existență legată de pastoral și de exploatarea forestieră, devenită
industrială la sfârșitul sec. al XIX-lea. Construirea căii ferate pe Valea Teleajenului, între 1910 –
1914, cu punct terminus la Măneciu Ungureni, a adus un important atu în dezvoltarea
localităților.
Existența a două mari mănăstiri: Cheia și Suzana, ambele construite și întreținute de-a
lungul timpului de ardelenii din zona Săcele, a contribuit la conturarea unui statut de centru de
pelerinaj, la început mai mult dinspre Ardeal, apoi intens frecventat și dinspre Muntenia.
Calitățile peisajului și aerului de munte au făcut să se dezvolte la Cheia, o stațiune
montană, devenită cu timpul de interes național.
Drumul de legătură cu Transilvania a constituit, și în vechime și astăzi, un motor de
dezvoltarea tuturor activităților economice și sociale din zonă, contribuind la dinamizarea
dezvoltării satelor.
39
40
41
Istoria comunei Măneciu
Revista românească Știință și Tehnică menționa într-un articol de specialitate publicat în
2015 că „platforma experimentală Măneciu a fost locația aleasă de către însuși Henri Coandă
pentru a-și prezenta invențiile: era locul unde marele om de știință dorea să creeze un oraș al
cercetării. În anul 1972, Coandă a implementat pe această platformă un sistem numit
«AerotuveExpress», sistem în care puteai să transporți marfă pe ruta Ploiești-București cu până
la 500 km/h – o viteză absolut impresionantă pentru acea dată”.17
În 1980, după construirea barajului şi a lacului de acumulare de la Măneciu, satul Plăieţu
a fost dezafectat, iar locuitorii acestuia au fost strămutaţi. Câţiva au refuzat să părăsească locurile
şi s-au stabilit dincolo de lac, pe munte. Până la construcţia barajului, satul Plăieţu făcea parte
din comuna Măneciu şi avea o lungă istorie, începută înainte de 1870. În 1980, momentul în care
a fost sacrificat pentru a face loc barajului, era în plină dezvoltare şi avea aproape 500 de
17
https://stiintasitehnica.com/platforma-lui-coanda-participa-la-cucerirea-spatiului/, accesat la 24.11.2019.
42
locuitori faţă de aproximativ 150 la începutul secolului al XIX-lea. Există şi o poveste populară
care leagă întemeierea satului de străvechiul obicei românesc al transhumanței ciobanilor cu
turmele de oi. Potrivit legendei, satul ar fi luat naştere după ce un oier ardelean şi mama sa au
trecut Carpaţii din Transilvania spre Ţara Românească, când o iarnă geroasă venită pe
neașteptate i-a blocat pe valea Teleajenului. Nemaiputând să înainteze, ei s-au stabilit pe o pajiște
mărginită de pădure, unde mai târziu avea să se formeze satul Plăieţu.18
Istoria nu a contat însă atunci când autorităţile comuniste au dispus construirea barajului
hidroelectric şi a lacului de acumulare care a barat cursul natural al râului Teleajen. Barajul
Măneciu a fost ridicat din materiale extrase din cariere locale, cu ecran central de argilă.
Proiectul barajului a fost realizat de institul ISCPGA (în prezent Aquaproiect), proiectant-șef
fiind ing. Ariana Teodorescu. Lacul de acumulare Măneciu are un volum de 60 de milioane de
metri cubi de apă și o suprafață totală de circa 192 de hectare.
Locuitorii au fost anunţaţi din scurt că satul lor va fi acoperit de ape, iar cei mai mulți au
primit de la stat locuinţe la bloc în Ploiești și Vălenii de Munte sau despăgubiri în bani. Însă circa
100 de cetățeni au hotărât că viaţa lor nu poate curge tihnit în altă parte decât în preajma munţilor
şi s-au așezat dincolo de baraj. Pentru a ajunge în acele locuri izolate este nevoie de o
ambarcațiune și tot pe calea apei ajung inclusiv la medic sau la autorităţile publice comunale ori
pentru procurarea proviziilor necesare. Rupţi de restul comunității, acești localnici s-au
împuţinat, astfel că acum, cei de peste baraj abia dacă mai pot fi număraţi pe degetele unei
singure mâini. Cei mai mulți sunt sunt la o vârstă înaintată și suspină cu nostalgie după vechea
biserică, după şcoala primară şi casele lor din satul Plăieţu, acum sub metri de apă. După
finalizarea construcției barajului Măneciu, satul Plăieţu a rămas, pe hârtie, în legea organizării
administrativ teritoriale ca parte a comunei Măneciu.
Cadrul natural al comunei Măneciu

Situarea comunei Măneciu, mai ales zona de la Măneciu-Ungureni spre Cheia,
beneficiază de un cadru natural mirific, prin prezenţa dealurilor înalte şi apoi a lanţului muntos al
Zăganului şi Ciucaşului, cu altitudini de până la 1954 de metri.
Abrupturile puternice, crestele şi muchiile stâncoase spectaculoase ale munţilor Zăganu,
platoul superior al masivului Ciucaş cu martori de eroziune cunoscuţi: Sfinxul din Bratocea,
18
https://adevarul.ro/locale/ploiesti/localitati-disparute-satul-plaietu-fost-acoperit-apele-barajului-maneciu-
1_51b02dd3c7b855ff56627a7a/index.html, accesat la 25.11.2019.
43
Vârful Bratocea, Tigăile Mici, Şaua Tigăilor, Turnul Goliath, Babele la Sfat, precum şi alte
formaţiuni geologice unicat, constituie obiective care îi atrag pasionații de ascensiuni montane şi
de drumeţie, ca şi pe cei interesaţi din punct de vedere ştiinţific. De altfel, prin Legea 5/2000, o
zonă de circa trei hectare din masivul Ciucaş, mai precis cea repertoriată de geografi ca Tigăile
Mari, a fost declarată monument al naturii și se bucură de un statut protejat.
Vegetaţia şi fauna sunt, de asemenea, alte puncte de atracţie pentru cei amatori de peisaje
deosebite, de aer ozonat şi de liniştea pădurilor sau de vânătoare. Pădurile de amestec situate în
palierul de altitudine 800-1200 metri ocupă suprafeţe întinse şi includ specii de fag, brad, stejar,
şi altele. Ele asigură ozonificarea aerului din zona Măneciului şi din împrejurimi, acționând ca o
veritabilă centură verde care blochează poluarea generată de rafinăriile și câmpurile petrolifere
ale județului Prahova. Pădurile de conifere sunt situate pe următorul etaj de altidudine, respectiv
între 1200 și 1600 metri deasupra nivelului mării și îmbracă versanţii munţilor, pătrunzând pe
firul văilor sub formă de lobi. Aceste păduri au un rol deosebit în purificarea aerului, de
favorizare a ionizării negative a acestuia, cu efect deosebit de benefic asupra organismului.
Vegetaţia alpină şi subalpină cuprinde, pe lângă arbori şi tufărişuri, arbuşti, pajişti şi
numeroase specii de flori de munte, unele cu valoare endemică. Climatul munţilor înalţi şi
mijlocii are un caracter tonico-stimulent, uneori cu tendinţe de solicitare a organismului. Aerul,
la peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanţi atmosferici nocivi, cu o dinamică mai activă,
puternic ionizat, cu valenţe bactericide şi chimice datorate razelor solare ultraviolete, are un rol
terapeutic deosebit.
Evoluţia ocupaţiilor populaţiei, ocupaţii tradiţionale persistente

Fiind zonă de munte, unde pădurile domină, pășunile alpine sunt deosebit de bogate, iar
terenul de cultură este foarte puțin, ocupaţiile străvechi ale locuitorilor au fost creşterea
animalelor (oieritul) şi pomicultura (mărul, părul, nucul şi cireşul). Albinăritul a fost și el prezent
în activitatea comunei.
Lemnul fiind principala bogăție a locurilor, au proliferat meserii legat de prelucrarea acestuia:
dulgheri, șindrilari și rotari care lucrau pentru o zonă mai largă în jurul comunei. Erau bine
reprezentate și meseriile legate de exploatarea pădurilor și de transportul lemnului.
Această activitate este și cea care a generat primele societăți industriale din zonă, la care au fost
aduși să lucreze specialiști străini: italieni și germani, și care dădeau de lucru unui număr foarte
44
mare de localnici. Societatea Drajna, avea înaintea celui de-al doilea război mondial, mai multe
linii de funicular, o fabrică de cherestea cu 4 gatere, o linie de cale ferată forstieră extinsă și utilaj
de transport pe calea ferată și angaja peste 480 de lucrători.
Bogăția în ape curgătoare repezi a dus la existența a numeroase mori și pive pe Văile
Teleajenului, Telejenelului, Stăncii, Mogoșului, Valea Berei. În 1894 existau nu mai puțin de 23
de fierăstraie acționate hidraulic pe aceste cursuri de apă.
Mai sunt menționate carierele de piatră de construcții aflate pe teritoriul comunei și exploatate
din vechime. Iar la ”locurile numite Strîmtoare și La Cheia din Rîpă, pe valea Teleajenului sunt
cărbuni de pământ”.
Tot exploatarea și prelucarea lemnului au fost meseriile care au rezistat aici și în perioada
comunistă, existând aici mai multe secții de prelucrare: semifabricate din lemn, mobilier, lăzi,
combustibili inferiori.
În cea de a doua jumătate a sec. XX se dezvoltă mult activitatea de turism și balneo-turism, care
generează o serie de noi meserii legate de acest sector, în special la Cheia, una din cele mai
agreate stațiuni montane din țară.
Platforma experimentală INCAS este amplasată în comuna Măneciu, sat Măneciu-
Pamânteni, pe zona pârâului Valea Mare, având legătură rutieră cu DN1A prin DC10.
Din Cheia se pot organiza excursii pe 12 trasee în zona munţilor Ciucaş, Zăganu,
Gropşoarele, Babeş, Valea Berii, Tătaru etc. Din Măneciu pornesc trasee turistice spre Schitul
Crasna – Schiuleşti; Poiana Mare – staţia Radioreleu; Vârful lui Crai – Slon – Cimitirul Tabla
Buţii (cimitirul eroilor); Valea Stânii – Boncuţa – Vama Buzăului; Săcele – Braşov; Vălenii de
Munte – Slănic Prahova.
În preajma lacului de acumulare Măneciu s-a dezvoltat în ultimele două decenii o zonă de
agrement pentru turiști, care include puncte de vânzare a produselor locale și a suvenirurilor,
restaurante, pensiuni și locuri de camping. Dezvoltarea infrastructurii turistice a fost favorizată
de existența în imediata vecinătate a șoselei naționale Ploiești-Brașov.19
Un obiectiv turistic tot mai căutat în ultima perioadă este Mănăstirea Suzana, situată pe
DN1A, la o distanță de 7 km de stațiunea Cheia, între Munții Grohotișului și Muntele Clăbucetul
Teleajenului. Pâraiele Stancea și Iepurașul se unesc chiar în fața mănăstirii în formă de cruce de
ape cristaline, pornind apoi la vale sub un singur curs – Teleajenul. Slujbele religioase ortodoxe,
19
https://www.lapensiuni.ro/cazare-muntenia/prahova/Pensiunea-La-Padure-7880549/activitati-si-imprejurimi.html,
accesat la 27.11.2019.
45
cu tradiție încă din secolul al XVIII-lea, sunt rânduite de trei ori pe parcursul fiecărei zile dăruite
oamenilor de Dumnezeu, de la răsăritul soarelui până după apusul său, grație dedicației pioase a
maicilor, în cadrul restrâns al Mănăstirii Suzana.20
Platforma internațională de rezervări hoteliere Booking.com listează în prezent nu mai
puțin de 24 spații de cazare pe teritoriul comunei Măneciu și în imediata apropiere (Slănic), cu
tarife pentru clienți variind între 90 și 478 lei pe noapte.21
III.2 Studiu de caz primaria comunei Măneciu. Digitalizarea Administratiei Publice
În această lume tot mai globalizată, comunitățile mici își pierd cetățenii, bugetele publice
și identitatea culturală. Măneciu este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată
din 8 sate cu o populatie de 11.353 de locuitori.
Ca orice altă comunitate mică din România, aceasta trebuie să facă față tendinței actuale
de migrare la oraș și cum poate să facă asta dacă nu prin oferirea de locuri de muncă, dezvoltare,
modernizare si crearea unui nivel de trai ridicat. Actualul Primar afirmă că nu a existat nimic în
comuna Măneciu în ultimii 25 de ani. Nu a fost implementat niciun proiect, nu a fost atrasă nicio
finanțare europeană, nimic nu a fost dezvoltat vreodată. Până în anul 2016 Primăria a avut câțiva
20
http://www.manastirea-suzana.ro, accesat la 23.11.2019.
21
https://www.booking.com/city/ro/maneciu.ro.html, accesat la 29.11.2019.
46
angajați care lucrau numai la treburile curente, fără a planifica în vreun fel viitorul și fără a
investi în soluții inteligente.
Realitatea din multe comune și sate din România în prezent este următoarea: lipsă
drumuri asfaltate, monumente lăsate în paragină, lipsa unui sistem de canalizare și alimentare cu
apă curentă, lipsa mijloacelor de transport în comun, lipsa iluminatului public, condiții mai
precare ca la oraș, lipsa accesului la informații, lipsa mobilității și mai puține locuri de muncă.
Diferența dintre viața la sat și viața la oraș în România trebuie eliminată prin parteneriate
strategice, fonduri europene și proprii, soluții inteligente și viziune.
III.3 Problemele comunei Măneciu

 lipsa unei infrastructuri instituționale, administrația publică funcționa până anul
acesta pe un sistem învechit de management, fără a avea o imagine de ansamblu și
o structură bine definită
 servicii publice arhaice
 lipsa unei viziuni de dezvoltare sau a unei idei de îmbunătățire a sistemului
administrativ public
 infrastructură de transport inexistentă
 dispensare în paragină, slab dotate și echipate
 lipsa unor facilități educaționale și sportive la nivel local
Aceste probleme de mai sus au fost adresate de către actualul Primar al Comunei- Vasile
Cordos într-un plan de dezvoltare intitulat Proiectul pentru Maneciu, gândit pe o perioadă de 20
de ani și care are in vedere realizarea și implementarea unor proiecte în următoarele domenii:
infrastructură (asfaltare, iluminat public , internet, curent,trotuare, piste de biciclete,parcuri și
canalizare), transport local si metropolitan (pentru creșterea mobilității si conectarea comunei cu
localitățile adiacente), educație (modernizarea grădinițelor și prelungirea programului de lucru al
acestora), sănătate (modernizarea dispensarelor din Comună) și sport (crearea unei baze sportive
moderne).
Fiecare administraţie publică locală acţionează în virtutea principiului autonomiei publice
locale şi îşi poate concepe propria strategie de dezvoltare economico-socială. Totuşi, fondurile de
care dispun autorităţile publice locale sunt limitate. O parte dintre aceste fonduri sunt repartizate
de la Bugetul de Stat, o altă parte provin din impozitele şi taxele plătite de contribuabili.
47
În Comuna Maneciu s-a pus accent pe revoluționarea sistemului de management intern al
Primăriei prin tehnologie. Digitalizarea a fost percepută ca necesitate și ca bază de la care să se
construiasca un sistem viabil, integrat și complet.
În acest sens s-a decis dezvoltarea Primăriei și comunității prin resurse IT&C, pentru a
optimiza cheltuielile publice și a oferi procese administrative cât mai precise și moderne.
Primii pași:
1. Crearea infrastructurii instituționale (echipamente de lucru, rețele, laptopuri,
smartphone-uri, conexiuni între toate instituțiile publice: primărie, școală, dispensar
etc.)
2. Acces gratuit la internet (WI-FI) tuturor cetățenilor. Dotarea pentru școli și elevi cu
dispozitive IT (tablete, calculatoare, proiectoare etc.)
3. Dezvoltarea serviciilor publice bazate pe tehnologie (plata on-line a taxelor și
impozitelor, iluminatul public inteligent, analiza traficului și sisteme de detectare a
incidentelor).
Concret, fiecare funcționar public are în prezent laptop și smartphone, cu cel mai recent
sistem de operare MS și pachet Office complet bazat pe platforma cloud Office365; Primăria
devenind astfel o structură funcțională în contact permanent cu realitatea zilelor noastre.
Primăria Comunei Maneciu a optat pentru o soluție integrată de tip SmartCity-
CityManager, bazată pe module specifice fiecărui departament din cadrul Primăriei, furnizată de
un integrator de soluții software din Sibiu. Infrastructura este dezvoltată în Azure – Microsoft
Cloud, pentru a reduce costurile și a crește securitatea datelor, în conformitate cu noile cerințe
UE în ceea ce privește GDPR (regulamentul general privind protecția datelor).
Mai mult decît atât, Primăria Comunei Maneciu a accesat un proiect european care a fost
aprobat in luna noiembrie 2018, prin care școlile din comună vor fi echipate cu 30 de computere
noi, licențiate de Microsoft, 8 imprimante multifuncționale, 4 proiectoare și 4 table interactive.
Putem astfel afirma că această inițiativă de digitalizare și tehnologizare a administrației
publice a constituit primul pas in demersul de implemntare a Proiectului ProManeciu.
III.4 Impactul implementarii solutiei CITYMANAGER in cadrul Primariei Maneciu
48
1. Procesele sunt automatizate pentru a servi cetățeanul mai repede și pentru a scuti
funcționarul de sarcini repetitive și scriptice (emiterea certificatelor fiscale, a
certificatelor de urbanism)
2. Toate informațiile se găsesc într-un singur sistem securizat online care ghidează
funcționarul și îl eficientizează
3. Funcționarii au acces în timp real la Registrele interne
4. Prin câteva click-uri, informațiile sunt urcate pe site-ul Primăriei fără a mai fi nevoie de o
persoană dedicată.
5. Toate procedurile și metodologiile de lucru se regăsesc în aplicație
6. Automatizarea task-urilor ușurează munca funcționarilor
7. Nu se mai „plimbă” hârtii între departamente pentru că orice angajat al Primăriei le
regăsește online.
8. Funcționarii sunt alertați în timp real de modificările legislative din Modulul Legislație
Această noua administrație a avut o misiune aproape imposibilă: să creeze o echipă bine
pregătită și să înceapă să scrie proiecte și strategii de dezvoltare în același timp cu realizarea
atribuțiilor zilnice de muncă. Soluția CityManager a simplificat procedurile astfel încât angajații
au putut aloca timp și altor proiecte de dezvoltare în timpul orelor de program.
Principala categorie de stakeholderi permanenţi ai unei administraţii publice locale o
constituie comunitatea locală, care de altfel stă şi la baza existenţei şi funcţionării respectivei
instituţii.
Pe lângă aceasta digitalizare a Primăriei a fost implementata și o nouă abordare de
interacțiune cu cetățenii. Dacă în majoritatea comunităților cetățenii trebuie să se deplaseze la
instituțiile publice pentru a solicita certificate/depune documente/ plăti amenzi/ afla informații în
Comuna Maneciu fiecare cetățean poate accesa o platformă dedicată de comunicare cu Primăria
online.
Noul site al primăriei Maneciu (https://primaria-maneciu.ro/) construit pe platforma
CityManager permite cetățenilor să acceseze toate serviciile publice: planificarea urbană,
impozitele și taxele, plata amenzilor, registrul agricol. Fiind o comunitate agricolă, cetățenii pot
consulta în timp real, datele înscrise în registrul agricol și în cazul în care sunt erori, pot trimite
documentele prin email pentru a corecta datele- scutind timp si economisind bani.
49
Astfel cetățenii din Maneciu au următoarele opțiuni:
 pot depune cereri online
 sunt informați pe email de stadiul solicitării
 pot verifica în orice moment statusul documentelor depuse
 pot semnala probleme oricând și de oriunde, chiar și de pe telefonul mobil
 pot achita amenzi online
 pot accesa informațiile de interes public
 sunt informați în momentul depunerii cererilor de documentele necesare fără a
mai fi nevoie de mai multe drumuri la ghișee
In concluzie comunitatea din Maneciu se numără printre puținele comunități la nivel

național, care au adoptat o strategie tehnologizată de dezvoltare și poate fi luată drept exemplu de
voință , viziune și inteligență.
Colaborarea între administrația publică și antreprenori în sfera soluțiilor inteligente
reprezintă un demers necesar de dezvoltare și adaptare la noul trend global și anume conceptul
de smart city. In cazul Primăriei Maneciu, alegerea acestei soluții – CityManager- reprezintă
deschiderea față de realitatea zilelor noastre, integrarea tehnologiei in cadrul serviciilor publice și
angrenarea instituției în trendul tehnologizării.
Listă bibliografică
1. Aristotel. (2015). Politica. București: Editura Univers Enciclopedic.

2. Baltă, Corneliu. (2013). Întreprinderile mici și mijlocii. Coloana vertebrală a economiei.
Iași: Editura PIM.
3. Baradat, Leon P. (2012). Ideologiile politice. Origini și impact. Iași: Editura Polirom.
4. Băcanu, Bogdan. (2008). Organizația publică. Teorie și management. Iași: Editura
Polirom.
5. Fredouille, Jean-Claude. (2000). Dicționar de civilizație romană. București: Editura
Univers Enciclopedic.
50
6. Iacob, Dumitru. (2012). Managementul organizațiilor. Comunicare organizațională.
București: Curs SNSPA.
7. Iancu, Diana-Camelia. (2010). Uniunea Europeană și administrația publică. Iași: Editura
Polirom.
8. King, Larry. (1999). Secretele comunicării. București: Editura Amaltea.
9. Matiuța, Cristina. (2018). Eu cu cine votez? Dinamica sistemului de partide din România
(1990-2018). Iaşi: Editura Institutul European.
10. Pantelimon, Cristian. (2006). Sociologie politică. Bucureşti: Editura Fundației România
de Mâine.
11. Petrescu, Claudia. (2013). Economia socială în contextul dezvoltării locale. Iași: Editura
Polirom.
12. Preda, Cristian. (2019). Introducere în știința politică (ediția a III-a, revăzută). Iași:
Editura Polirom.
13. DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul І, Еdіțіа а douа, Еdіturа C.H.
Bеck, Bucurеștі, 2008;
14. DАNА АPOSTOL TOFАN - Drеpt аdmіnіstrаtіv, Volumul ІІ, Еdіțіа а douа, Еdіturа
C.H. Bеck, Bucurеștі, 2010;
Surse Internet
https://adevarul.ro
https://www.booking.com
https://www.digi24.ro
https://www.lapensiuni.ro
http://www.manastirea-suzana.ro
https://nereprezinta.ro
https://www.observatorulph.ro
http://www.primarie-maneciu.ro
51
https://stiintasitehnica.com
52

Raport Primar Consiliu Local Măneciu Prahova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Primar Consiliu Local Măneciu Prahova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul instituțional dintre Primărie și Consiliul Local

Studiu de caz: Administrația publică locală a comunei Măneciu, jud. Prahova

Capitolul I – Perspectivă istorică asupra administrației publice locale…………….. 4

Capitolul II – Cadrul executive si legislativ al administrației publice locale în

II.1.2 Depunerea jurământului și intrarea în exercițiul de drept al mandatului…11

II.1.3 Mandatul primarului………………………………………………….…12

II.1.4 Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului……………….13

II.1.5 Rolul primarului…………………………………………………………13

II.1.6 Atributiile primarului…………………………………………………….13

II.2 Cadrul deliberativ- Consiliul local………………………………………………….16

II.2.1 Constituirea Consiliului local………………………………..……………16

II.2.2 Organizarea consiliului local………………………………………….…..20

II.2.3 Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local…………………………….22

II.2.4 Functionarea Consiliului local…………………………………………….26

“Ca primar, întotdeauna am simțit că lucrul cel mai important

Capitolul I – Perspectivă istorică asupra administrației publice locale

I.1 Necesitatea organizării activităţii umane

Prof. Dumitru Iacob argumentează că noi, ca oameni, trăim dintotdeauna în organizaţii,

I.2 Polis-ul, incubatorul politicii

Fondatorul teoriei politice este considerat filosoful Aristotel, în tinerețea sa un discipol al

I.2.1 Revoluția democratică a politicii

I.3 Cristalizarea conceptului de politică publică locală

Analiza sistemului democratic american începe de la analiza comunei americane, adevărata

Capitolul II – Cadrul executive si legislativ al administrației publice locale în

II.1 Cadrul Executiv- Primarul

ARTICOLUL 148- Codul administrativ

II.1.1 Vаlіdаrеа аlеgеrіі prіmаruluі

ARTICOLUL 149- Codul administrativ

ЕdіturаUnіvеrsul Jurіdіc, Bucurеştі, 2015.

II.1.2 Depunerea jurământului și intrarea în exercițiul de drept al mandatului

ARTICOLUL 150- Codul administrative

II.1.3 Mandatul primarului

ARTICOLUL 151- Codul administrative

II.1.4 Rolul, numirea și eliberarea din funcție a viceprimarului

ARTICOLUL 152- Codul administrative

ARTICOLUL 154- Codul administrative

II.1.6 Atributiile primarului

ARTICOLUL 155- Codul administrativ

а) îndеplіnеştе funcţіа dе ofіţеr dе stаrе cіvіlă şі dе аutorіtаtе tutеlаră şі аsіgură funcţіonаrеа

b) îndеplіnеştе аtrіbuţіі prіvіnd orgаnіzаrеа şі dеsfăşurаrеа аlеgеrіlor, rеfеrеndumuluі şі а

ARTICOLUL 156- Codul administrativ

Atribuțiile primarului în calitate de reprezentant al statului

II.2 Cadrul deliberativ- Consiliul local

Consiliul local-Codul administrativ

II.2.1 Constituirea consiliului local

SECȚIUNEA 1 Constituirea consiliului local

ARTICOLUL 111 Codul administrativ

ARTICOLUL 112- Codul administrative

Nr. locuitorilor comunei/orașului Nr. consilierilor locali

ARTICOLUL 113 - Codul administrativ

ARTICOLUL 114 - Codul administrativ

Bucurеștі, 2008 pаg 95.

Bucurеștі, 2010, pаg 76.

ARTICOLUL 116–- Codul administrativ

II.2.2 Organizarea consiliului local

SECȚIUNEA a 2-a Organizarea consiliului local

ARTICOLUL 124- Codul administrativ

Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local

ARTICOLUL 125- Codul administrativ

II.2.3 Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local

SECȚIUNEA a 3-a Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local

ARTICOLUL 128- Codul administrativ

Mandatul consiliului local