NERVII CRANIENI

12 perechi

Se numesc asa pentru ca isi au originea in TC, ies din craniu si se distribuie preponderent la
nivelul capului. Ies prin diferite orificii incepand cu trigemenul care iese prin fosa canina,
foramen magnum si alte gauri.

1) NERVUL OLFACTIV

Functie : miros

Celule receptoare: mucoasa nazala

Pleaca si trec prin lama ciuruita a etmoidului (in dreptul piramidei nazale) si intra in
endocraniu si formeaza tracturi = bulbii olfactive (la baza craniului frontal) si de acolo se
duc si fac sinapsa finala in lobul temporal (partea interna = cornul lui Amon).

Cum se examineaza? Separat pentru fiecare nara. Obstruam cealalta si se pune flaconul cu
substanta odorizanta in fata pacientului. Substanta odorizanta trb sa fie cunoscuta. Cerem
pacientului sa identifice mirosul. Se repeta pentru cealalta nara. (atentie la ammoniac ca
este irritant)

Ce posibile tulburari putem gasi?

- “parca miros ceva, dar foarte slab” = hipoosmie, apare fiziologic la varstnici, dupa sau
in timpul infectiilor de cai aeriene superioare

- “nu simt niciun miros” = anosmie, apare dupa anumite infectii mai grave de cai
respiratorii superioare, in boala Parkinson (in boli neurodegenerative, cu pana la 10
ani inainte se produce anosmie ptr ca mor neuronii), cai aeriene infundate, infectii
cornice (rinita cronica), fractura de baza de craniu (etmoid), tumori de regiune
frontala bazala, meningite, AVC

- Daca are tumora de lob temporal => anosmie de cauza centrala (foarte frecvent in
epilepsie, cea de lob temporal poate avea aparitia de mirosuri ciudate)

2) NERVUL OPTIC

Functie: vizuala

Caile de conducere: cellule receptoare – conuri si bastonase, vor fi conectate la o terminatie

nervoasa, formeaza nv optici si ajung la chiasma optica (la baza creierului), fibrele din ½
nazala a retinei se incruciseaza, cele din ½ temporale raman de aceeasi parte. Dupa chiasma
sunt tracturile optice ajung pe lobul occipital.

!macula lutea este zona de pe retina unde sunt concentrate cellule receptoare maxim. Toate
fibrele care pleaca de aici, nu se amesteca cu celelalte. Sunt intotdeauna situate in centrul
nervului optic si al tracturilor. Pana la lobul occipital raman asa, chiar si acolo proiecteaza
separate (nu in scizura calcarina ca celelalte).

Cum testam?

1) Acuitatea vizuala= capacitatea noastra de a distinge detalii => cu optotipul, ptr fiecare
ochi in parte.

a. Scadere de acuitate vizuala = ambliopie.

2) Campul vizual = regiunea din spatiu pe care o putem vedea cu un ochi sau cu ambii
ochi. => acoperiti un ochi, pacientul sa priveasca in fata in punct fix, in planul lui
frontal, cand iti vede degetul. Forma normala = forma unei orbite de craniu. Se repeta
ptr celalalt ochi. PROBLEME: deficit de camp visual focal = nu vede intr-o anumita
zona = scotom. (central, temporal, occipital, superior, inferior). Metoda asta este una
clinica, dar aproximativa. Se trimite la campimetrie, se face cu campimetrul (camera
obscura) – cand vede o lumina sa apese pe buton. Rezulta o cartograma.

-scotom central = nu vede in centrul campului visual -> leziune in macula

lutea sau in caile acesteia.

-scotom periferic = nu vede decat cu centrul, toata periferia e neagra. =>

vedere tubulara

Daca nu vedem cu un ochi deloc = cecitate monoculara

Cecitate = amauroza

Patologie:

Retina: retinopatii degenerative, dezlipiri, etc => CAUZE OFTALMOLOGICE

Nv optic: traumatism cu sectionare de nv optic, demielinizare (nevrita optica retrobulbara din

SM), infectii intraorbitare (ptr ca nervul este invelit in meninge) sau inflamatii.

Chiasma: hipofiza care poate face adenom sau adenocarcinom care pot comprima nervii. Mai
intai afecteaza partea laterala = hemianopsii = deficit de camp visual cu pierderea vederii pe
½, poate fi nazala sau temporala (se face dupa regiunea din spatiu cu care nu vezi), aterom
sau anevrism de artera carotida interna si comprima fibrele din ½ temporale care nu se
incruciseaza => hemianopsii nazale.

Dupa chiasma: leziunile sunt mai estompate clinic, ptr ca fibrele se rasfira; AVC, tumora,
demielinizare => va avea deficite focale = scotoame

Lob occipital: sindromul Balint = cecitate corticala, tumori

NERVII III, IV si VI = NERVI OCULO-MOTORI => inerveaza muschii care misca ochii

Nervul III = NERVUL OCULO-MOTOR COMUN

Nervul IV = NERVUL TROHLEAR = PATETIC

Nervul VI = NERVUL ABDUCENS

3) NERVULO OCULO-MOTOR COMUN

-inerveaza muschii drept superior, inferior, intern si micul oblic + m ridicator al pleaopei
superioare (se afla in structura pleoapei) + componenta parasimpatica ce inerveaza
muschii ciliari ai irisului

Clinic: ptoza palpebrala, glob ocular deviat extern si putin inferior = strabism divergent
(apare diplopie), glob ocular fix, pupila (la lumina intermediara = 2-3 mm) mare =
midriaza fixa areactiva, reflex fotomotor (cand bagi lumina in ochi = mioza) are nevoie
de 2 nervi – cale aferenta: nv II si calea eferenta: nv III.

4) NERVUL PATETIC = TROHLEAR – inerveaza muschiul oblic mare(superior) =>

apare privirea in sus (ca si cum se roaga si se uita in sus)

Clinic: diplopie mai ales la privitul in jos

5) NERVUL ABDUCENS = inerveaza muschiul drept extern – duce ochiul in afara =>
ochiul afectat va fi in strabism convergent. Va avea diplopie orizontala. Cand ii ceri sa
priveasca in directia ochiului lezat => se accentueaza diplopia + ochiul este fix.

LEZIUNI:

Cauze: traumatisme, tumori, infectii

- Diabet, boli de collagen

NERVUL V = TRIGEMEN – cea mai importanta functie a lui, dar nu singura, este senzitiva;
asigura inervatia extremitatii cefalice + meningele. Are 3 ramuri : superioara, medie,
inferioara.

Functie: senzitiva, motorie, autonoma

-senzitiva: asigura sensibilitatea generala ptr tact, durere, temperatura la nivelul extremitatii
cefalice (mucoase, tegumente).

Cum testam? Cu atingere, cu temperatura, cu intepatura

Patologie: boli demielinizante (SM), infectii dentare, traumatisme, tumori, AVC

Nevralgia trigeminala esentiala:

-nu s-a putut evidentia leziunea, dar el are simptome

-durerea se manifesta sub forma de accese, de intensitate foarte mare, dupa care se domoleste
putin, dupa iar incepe. Intre aceste accese poate fi normal sau poate fi un fond dureros (durere
surda). Trebuie sa fie localizata pe traiectul uneia dintre cele 3 ramuri.

-orice investigatie as face – toate sunt normale

-nu exista tulburari de sensibilitate obiectiva in teritoriul respectiv

Nevralgia trigeminala secundara:

-pot evidentia leziunea

-mai frecvent este fondul dureros.

-gasim o cauza, o infectie, etc.

-intotdeauna exista tulburari de sensibilitate obiectiva in teritoriul respectiv

TRATAMENT: medicatie treapta 2 : ketoprofen + tramadol. Avansati: gabapentin sau

pregabalin (treapta 3). Oxycodon (treapta 4) + morfinomimetice.

-motorie: inerveaza muschii masticatori: maseterii + m temporali

Cum examinam? Atrofie musculara, fosa temporala scobita, se pot palpa in obraz (punem
pacientul sa stranga din dinti). Cand e bilateral => are gura deschisa, mandibula cazuta.
Unilateral => usoara asimetrie. Testul foii de hartie => ii cerem sa muste o hartie si daca este
pareza pe o parte => se poate extrage foaia de hartie.
-autonoma: din sfera reglarii motricitatii musculaturii netede a vaselor din teritoriul
respective

7) NERVUL FACIAL – predominant motor. Are 2 ramuri – superior si inferior (limita dintre
ele este unghiul ocului).

Va inerva musculatura mimicii. Ne permite sa avem expresie faciala. Intervene in fonatie,

deglutitie, etc.

Cum examinam? Orbicularul ocului, orbicularul gurii, muschiul rizorius, frontalul.

In boala Parkinson – facies Fijat sau hipomimic

Pareza : asimetrie faciala, ½ afectata va avea musculatura ptozata (comisura bucala, de la

ochi, vor fi cazute), fanta palpebrala va fi marita -> se vede conjunctiva foarte bine, partea
paralizata va parea mai tanara -> nu apar ridurile de expresie.

Alte probe: sa increteasca fruntea (ptr frontal), sa inchida ochii, sa fluiere, sa rada (sa arate
dintii).

Are afectate ambele ramuri? Si superior si inferior? Ncl facialului din punte are o parte
superioara si una inferioara. Partea superioara primeste aferente de la cortexul de aceeasi
parte dar si de la cel de partea opusa. Cel inferior doar de la cortexul de aceeasi parte. =>
diferentierea dintre pareza de tip central sau periferic.

De cauza centrala – leziunea se afla de la nucleu in sus => ramul superior va fi N, va avea
pareza faciala doar de la ochi in jos. (AFECTAT DOAR RAMUL INFERIOR)

De cauza periferica – leziunea se afla sub nucleu – in traiectul endocranian sau exocranian. =
AMBELE RAMURI AFECTATE = toata hemifata

Simptome in pareza Bell : durere +- vezicule retroauricular => sa vina cat mai repede la
neurolog=> se incepe tratamentul cu corticoid (Prednison in doze de 1mg/kg corp 7-14 zile
dupa care se reduce treptat, dupa care il treci pe AINS + pansament gastric + Aciclovir la 4
ore in primele 3-5 zile + vitamine grup B, daca are dureri si antialgice). Are lagoftalmie (nu
poate inchide ochiul) => sa isi cumpere pansamente sterile si seara se spala, isi inchide cu
mana ochiul si isi pune pansament. Se pot da picaturi preventive si lacrimi artificiale. Se
scurg lacrimile pe obraz in cadrul secretiei bazale. Il puneti sa mestece mancare sau guma de
mestecat pe partea afectata ca sa antreneze muschii. Nu recomandati electroterapie ptr ca
produce reinervare aberanta, ramai cu spasm.
Functie vegetativa: inerv glandele lacrimale si salivare (cu exceptia parotidei).

8) NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR

Are o ramura acustica – simtul acustic

Are o ramura vestibulara – are legatura cu echilibru – proba Ronberg negativa este normala
(cand inchide ochii nu se misca), sau pozitiva = pathologic, cu latenta = dupa 5 secunde
deviaza, fara latenta = imediat ce a inchis ochii se misca.

Cea cu latenta – sistematizata (mereu devierea este in aceeasi directie) sau nesistematizata
(mereu in alta directie).

Proba Ronberg +, fara latenta = tulburari de sensibilitate proprioceptiva +- cerebel

Proba Ronberg +, cu latenta = sistem vestibular

- Nesistematizat = sistem vestibular de tip central

- Sistematizat = afectare ORL, ureche interna sau medie = sistem vestibular periferic
(otite, labirintite, otoscleroza)

Tratament diferentiat in functie de cauze.

9) NERVUL GLOSOFARINGIAN

10) NERVUL VAG

11) NERVUL ACCESOR

Toti 3 asigura sensibilitatea la nivelul faringelui si laringelui, dar in proportii diferite.

Inervatia motorie zona faringe si laringe, si glandele salivare parotide (nv 9).

Functii: tulburari de deglutitie, tulburari de reflexe de fund de gat (reflexul de voma) care
sunt abolite, tulburari de fonatie (voce bitonala pana la afonie totala)

NERVUL VAG are un contingent de fibre viscerale, tot ce inseamna organe din torace si
abdomen. Are traiect lung si este predispus la multe leziuni: ragusit => nv laringeu recurent,
trece printre auriculul stang si crosa aortei si se intoarce pana la laringe, in hipertrofie atriala
dreapta. In torace este inhibitor, si in abdomen excitator. Functiile vagului in torace: bradi
cardic, scade presiunea arteriala. In abdomen : creste motilitatea si secretia tubului digestiv.

NERVUL ACCESOR are si un ram extern pentru muschii sternocleidomastoidieni si trapezi.

Cum testam? La inspectie ptr SCM se sterge relieful muscular, pozitia capului de partea
afectata nu poate baga capul in piept si va avea capul inclinat de partea normala. La trapez un
umar in epolet (umar putin cazut), il punem sa faca anteductia capului si nu poate ptr SCM si
ptr trapez ii punem mainile pe umeri si il punem sa ridice umerii.

12) NERVUL HIPOGLOS – inerveaza exclusiv musculatura limbii => hemilimba de partea
afectata va fi atrofiata. Mucoasa va aparea plicaturata. Limba va fi deviata de partea
sanatoasa. Functional : tulburari de vorbire (nu poate articula cuvintele), in masticatie, in
deglutitie