Mânăstiri din Oltenia

- Corbii de piatră și Nămăieşti -

Mânăstiri din Oltenia
- Corbii de piatră -
Mânăstiri din Oltenia
- Corbii de piatră -
Mănăstirea Corbii de Piatră este o mănăstire din
România situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi,
(județul Argeș). Mănăstirea este un ansamblu rupestru
din secolul XIV, reînființat în anul 1512, în perioada
domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521).
Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie).
Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza
mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spațiu dăltuit
la rându-i în stâncă, despre care tradiția afirmă că a
fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber,
pentru a face judecăți publice. Este situată la 400 m
de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului
Doamnei (județul Argeș). Această localitate este
atestată ca fiind locul de baștină al Corvineștilor. În
prezent încă se mai pot observa în zonă ruinele
castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara.
Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată
în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și
lung de 14,5 m.
 Mânăstiri din Oltenia
- Corbii de piatră -
Prima atestare documentară este la 23 iunie 1512, dar
există informații certe conform cărora biserica a existat și
înainte de această dată. La 23 iunie 1512, monahia
Magdalina – în mirenie Mușa, fiică și soție de boier,
proprietară ereditară a moșiei de la Corbi, (re)înființează
Mânăstirea de la Corbii de Piatră. Sfântul lăcaș a primit
hramul ”Adormirea Maicii Domnului” și a fost închinată
domnitorului Neagoe Basarab. Astfel, locașul capătă încă
de la (re)înființare statutul de mănăstire domnească.

În 1897, în timpul slujbei de Înviere, peretele vestic al

naosului s-a surpat, nerănind pe nimeni. În vara aceluiași
an, credincioșii au adus niște meșteri italieni cioplitori în
piatră de la Albeștii de Mușcel pentru a reconstrui peretele
surpat. Biserica este deosebit de valoroasă, nu numai prin
felul în care a fost implantată în stâncă, ci și prin pictura
care o împodobește, despre care specialiștii afirmă că este
în cea mai pură tradiție bizantină, datând din secolul al
XIV-lea sau chiar mai devreme. Sfântul lăcaș era cunoscut
în vechime și sub numele de mănăstirea de la Meriș sau
mănăstirea Meriș.
Mânăstiri din Oltenia
- Corbii de piatră -
Inițial, biserica avea 2 altare pe un singur naos,
caracteristică prin care biserica rupestră este unică în
România.

Posibilitatea avansată de unii cum că unul dintre

altare ar fi fost catolic este pură fantezie. Ambele
altare au fost ortodoxe fiind realizate în cea mai pură
tradiție bizantină. De altfel biserica se înrudește
tipologic cu grupul de biserici rupestre din
Capadocia, arhitectura bisericuței derivând tipologic
din bisericile sală, cu două altare, dedicate unui hram
dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X.[2]

Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este

amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal
detașabil de la anul 1761. La aproximativ 280 m de
biserică se află piatra și stânca haiducului corbean
Zdrelea.
 Mânăstiri din Oltenia
- Corbii de piatră -
Monahia Magdalina, ctitora
restauratoare a lăcașului de la
Corbii de Piatră ca așezământ
monahal, era mătușa voievodului
Neagoe Basarab. Această legătură
de rudenie face ca să nu mai apară
surprinzătoare închinare a
monastirii, la câteva luni după
redeschidere, domnitorului Neagoe.

Mănăstirea a fost redeschisă în

2003 iar de atunci se fac slujbe
zilnice după rânduiala monahală.
Mânăstiri din Oltenia
- Nămăieşti -
Mânăstiri din Oltenia
- Nămăieşti -
Așezată la 5 km nord est de Câmpulung,
Mănăstirea Nămăiești, se află într-o zonă
cu străvechi urme istorice, săpată într-o
stâncă de mâini necunoscute și datată din
prima jumătate a secolului al XVI-lea
(1547), când Mircea Ciobanu îi lasă lui
Jupân Dumitru drept ocină în satul
Nămăiești, dar condiția ca, dacă nu va
avea urmaș, proprietatea să rămână
bisericii din stâncă. Nu se cunosc date
exacte privind întemeierea schitului, dar
legende transmise oral, din moși strămoși,
în satul Nămăiești pomenesc și numele
domnitorului Negru Vodă. După unii
istorici, biserica respectivă ar fi fost o
catacombă creștină, din perioada romană[
 Mânăstiri din Oltenia
- Nămăieşti -
Tradiția asociază începuturile mănăstirii cu
descoperirea în peșteră a icoanei făcătoare de
minuni a Maicii Domnului, despre care se zice că ar
fi fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca. Potrivit
legendelor, trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca în
care se află astăzi mănăstirea. înnoptând în aceste
locuri, au avut toți trei același vis: fiecăruia dintre ei
i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se
află o icoană zugrăvită după chipul adevărat al
Maicii Domnului. Dimineața, și-au spus unul altuia
visul avut, s-au înfricoșat și s-au mutat pe un versant
alăturat. Visul s-a repetat în noaptea următoare, iar
în a treia noapte li s-a arătat chiar Maica Domnului,
care i-a dus la o stâncă anume și le-a arătat intrarea
în grotă, spunându-le să facă un locaș de închinare
acolo unde vor găsi icoana. Legenda spune că tot
atunci Maica Domnului le-a spus că numărul
viețuitorilor din mănăstire să fie întotdeauna 33
(anii trăiți de Mântuitorul Iisus Hristos pe pământ).
Mânăstiri din Oltenia
- Nămăieşti -
Se crede că icoana este una dintre cele 12 pictate de
Sfântul Apostol și Evanghelist Luca la dorința Maicii
Domnului. Acestea erau destinate celor 12 Apostoli ce
urmau să plece să propovăduiască Evanghelia. Icoana a
fost adusă aici de Sfântul Apostol Andrei, care a
propovăduit în Dobrogea și a plecat apoi spre Dacia
Superioară. Apostolul a coborât în grotă și a lăsat icoana
în același loc în care se află acum în biserica mănăstirii.
În 1798, icoana a fost ferecată în argint de Enache
Postelnicul, iar mai târziu, în 1913, soția unui general din
armata română a pus să i se facă o ramă de argint.
Biserica rupestră a fost lărgită, săpându-se în stâncă în
anul 1843. În 1916, artileria germană a făcut mari
stricăciuni așezământului, care a fost restaurat între
1916-1921. Mănăstirea are o colecție muzeală ce
cuprinde obiecte de artă feudală, bisericească și populară,
precum și o colecție de carte veche românească.

Biserica are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii

Domnului” și „Izvorul Tămăduirii”.
 Mânăstiri din Oltenia
- Nămăieşti -
Nu se cunosc prea multe date despre biserica
săpată în stâncă, începuturile sale identificându-
se cu descoperirea icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni, care datează din vremea lui
Negru Vodă. După unii istorici, acest locaș ar fi
fost o catacombă creștină de pe timpul romanilor,
după alții un templu închinat zeului Zamolxes.
Biserica a suferit mari stricăciuni în urma
bombardamentelor din Primul Război Mondial.

Se spune că Nămăeștii sunt cea mai veche

mănăstire de maici din Țara Românească.
Biserica mănăstirii se găsește într-o peșteră, ce
adăpostește și o icoană a Maicii Domnului
făcătoare de minuni. O legendă spune că în acea
peșteră ar fi dormit o noapte Sfântul Apostol
Andrei.
Lectură si vizionare cu folos!