Strategii didactice

Lect.univ.dr. Mihaela Voinea

• I. Cerghit defineşte strategia de instruire/didactică ” un mod de abordare a predării şi
învăţării, de combinare şi organizare optimă a metodelor şi mijloacelor avute la
dispoziţie, precum şi a formelor de grupare a elevilor, în vederea atingerii obiectivelor
urmărite.”

Accepţiunile termenului ”strategie didactică”

• Strategia – un mod de gândire şi acţiune

• Strategia - structură procedurală

• Strategia - tactică (reacţie la reacţiile elevilor, ca nişte soluţionări practice, metodice,

promte şi punctuale ivite pe parcurs)

• Strategia - înlănţuire de decizii

• Strategia - rezultat al contopirii strategiei de predare şi strategiei de învăţare

Construirea strategiei didactice

• L.Vlăsceanu propune şase parametrii de construcţie a strategiei:

– organizarea elevilor

– organizarea conţinutului

– modul de prezentare-asimilare a cunoştinţelor

– frecvenţa,continuitatea intervenţiilor profesorului

– modul de programare a exerciţiilor aplicative

– natura probelor de evaluare

Tipuri de strategii didactice

După gradul de dirijare/nondirijare al învăţării:

• strategii algoritmice (imitative, explicativ-reproductive, explicativ-intuitive,

algoritmice, progranate)

• strategii nealgoritmice (explicativ-investigative, conversativ-euristice, descoperirea

independentă, problematizante, observarea investigativă, inductiv-experimentale,
creative)

• strategii mixte
Strategia predării centrate pe elev

Reprezintă o manieră modernă de abordare a învăţării elevului (predarea este interpretată ca o

acţiune de individualizare a învăţării)

Presupune:
 Selecţia conţinuturilor se realizează în funcţie de posibilităţile, interesele şi nevoile
celor care învaţă.
 Încurajarea iniţiativelor elevilor .
 Progresul elevilor în ritm propiru.
 Se oferă ocazii pentru construirea cunoaşterii elevului.

 Cadrul didactic este persoană-resursă (facilitează accesul la informaţii,

diagnostichează dificultăţile elevului, orientează elevii)

 Spaţiul, mobilierul, echipamentele sunt utilizate flexibil.

 Se preferă eterogenitatea.

 Se stimulează autoreflecţia, autoevaluarea,.autoreglarea comportamentului de învăţare.

Metode didactice –clasificare

• Criteriul istoric: metode vechi / clasice / tradiționale și metode noi

• Criteriul generalității: metode generale (exercițiul) și metode speciale

• Crietriul organizării activității: metode individuale și de grup

• Criteriul funcției îndeplinite: metode de trasmitere a cunoștințelor, de consolidare, de

aplicare, de verificare etc.

SINELG (sistem interactiv de notare şi eficientizare a lecturii şi gândirii)

Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text, de
monitorizare a gradului de înţelegere a unui conţinut de idei, de învăţare eficientă.

• Înainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ceea ce ştiu sau
cred că ştiu despre tema/problema ce va fi prezentată în text. Ei sunt atenţionaţi că nu
are importanţă dacă ceea ce vor scrie este corect sau nu; important este să scrie tot ce
le vine în minte referitor la acea temă, solicitându-şi astfel, gândirea şi imaginaţia.

• Pentru a monitoriza ideile textului şi gradul de înţelegere a acestora este utilă

realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzătoare celor patru categorii de semne
utilizate.

+ = informație nouă
!= atenție/ important

 = știu

?= neclar

Turul galeriei

Este o metodă de învăţare prin colaborare prin care elevii sunt încurajaţi să-şi exprime opiniile
referitoare la soluţiile date unei probleme de către colegii lor.

Constă în arcurgerea următorilor paşi:

• elevii, în grupuri de trei sau patru, rezolvă o problemă (o sarcină de învăţare)

susceptibilă de a avea mai multe soluţii.

• produsele muncii grupului se materializează într-o schemă, diagramă, inventar de idei,

notate pe hârtie, un poster.

• Posterele se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o veritabilă ”galerie

expoziţională”.

• La semnalul profesorului, grupurile trec pe rând pe la fiecre poster pentru a examina

soluţiile propuse de colegi.Comentariile şi observaţiile „vizitatorilor” sunt scrise pe
posterul analizat.

• După ce se încheie „turul galeriei,” grupurile revin la poziţi iniţială şi fiecre echipă îşi
reexamineză produsul în comparaţie cu produsele colegilor.

Metoda interacțiunii observate(fishbowl)

metoda acvariului

• Elevii din cercul interior discută timp de 8-10 minute o problemă controversată.

• Elevii din cercul exterior notează ce observă la colegii care discută (cum anume se
prezintă argumentele, cum se stabilesc regulile comunicării, cum se rezolvă conflictele
etc.)

• Apoi se schimbă rolurile, pronindu-se o altă discuție controversată.

Metoda Mozaic

Este o metodă prin care se promovează învăţarea prin colaborare şi cooperare între elevi.

Presupune parcurgerea următorilor paşi:

1.Construirea grupurilor de lucru iniţiale. Clasa de elevi se împarte în grupuri de 4-5 elevi .
Fiecare elev în grup va avea un număr 1,2,3,...

2.Profesorul împarte materialul de studiu în 4-5 părţi, corespunzătore grupurilor de elevi

constituite.
3.Construirea grupurilor de experţi şi rezolvarea sarcinii de lucru. Elevii cu nr.1 vor studia
prima paret a textului, grupul elevilor cu nr.2 vor studia a doua parte ş.a.m.d.

Fiecare grup de „experţi ” are sarcina de studia o numită parte/ bucată din text, repartizată de
profesor. elevii din fiecare grup trebuie să discute conţinutulde idei al textului ce le revine, s-o
înţelegă cât mai bine şi mai adecvat pentru a fi capabili ca ulterior , s-o predea celorlalţi
colegi.

4.Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Prin
predarea reciprocă se realizează cea mai bună învăţare a conţinutului informţional.l sfârşitul
lecţiei fiecare elev trebuie să stâpânească conţinutul întregului text şi nu numai a bucăţii în
care afost „expert”

Brainstormingul

• Este o metodă de stimulare a creativității, de descoperire a unor soluții inovatoare

pentru problemele puse în discuție.

• Presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea se mai
numește metodă evaluării amânate)

• Regulile după care funcționează grupul care participă la brainstorming (10-15

participanți) sunt următoarele:

• Toate ideile au caracter de cunoștințe.

• Exprimarea ideilor mai neobișnuite de către participanți va fi încurajată de

moderatorul discuției.

• Nu se va critica nicio idee.

• Membrii grupului sunt încurajați să emită idei/ sugestii pornind de la ideile altor
participanți

• Se solicită toți membrii grupului

• Calitatea este mai puțin importantă decât cantitatea

Metoda jocului de rol

Această metodă, deosebit de utilă pentru dezvoltarea competențelor sociale, de relaționare

presupune:

- descrierea situației

- Repartizarea rolurilor (pe baza unei fișe)

- Jocul de rol propriu-zis

- Analiza activității, concluziile