Sunteți pe pagina 1din 1

3

Suprafala : industriile mai vechi se bazează


8SMO l pe agricultură, silviculrură şi
A5ezarea geografică : pescuit, fabricarea plutei, hârtie,
36°58'-42°l2' latitu(fine nordică, vinuri, ulei de măsline şi
6°ll'-9°29' longitudine vestică conservarea sardelelor . De mai
Popula>ia : mulii ani industria de textile a
9 .862.700 locuitori căpătat importantă la Porto,
Densitatea populatiei : Braga şi Lisabona . Prelucrarea
112 loanton/km metalelor, construcliile şi bunuiile
Capitala ;i oraşul cel mai mare: de consum sunt printre industriile
Lisabona, 2 .128.000 locuitori mai noi, nfiintate recent. La
Limba oficială : Lisabona şi la Porto sunt dezvol-
Vf. Nog,
portugheză taie industriile siderurgică, de (131v ra)
Produse importante: constructii si chimică . La Lisabona 1

produse din industria de maşini, şi la Azambuia se produc autove- Trăs os Montes ',
produse chimice, mijloace de hicule . Datorită tuiismului a cres- Ave e
Alto Douro
transport, fier şi otel, bumbac, cut recent productia de încăl- Leixoes *Vila Real
diamante, cereale, came, titei tăminte şi de suveniruri. Matozinhos •+ yg4xo
Porto Q
Produse exportate: Vila Nova de Gaia /
'L17oiiro Torre de
îmbiăcăniinte, textile produse din ORA$E DO Moncorvo
#EIRA
industria de maşini, vin, produse Lisabona (Lisboa) este LITORAL
petroliere, plută, conserve de construită pe şapte dealuri, pe Se,,, N
G-ihei,. A LT A
peste, cherestea latura nordică a estuarului Teja,
OCEANUL oEstarreja
Moneda oficială : la 14 Km de Oceanul Atlantic,
escudo (1 escudo = 100 centavos) având un port adăpostit. Aveiro ae o O' Viseu
Produsul intern brut: Porto (1 .683 .000 locuitori) este
87 .993 milioane dolari SUA situat pe malul nordic al râului
Forma de stat: Douro şi 5i-a primit numele după Y. Estrela
(L993 m) L- • peste 100.000 locuitori
republică vinul făcut în podgoriile locale. ~h
6Coimbra OO intre 40.000 - 100.000 locuitori;
Principalul centru al comertului
• sub 40.000 locuitori
CARACTERISTICI vinurilor este Vila Nova Gaia.
GEOGRAFICE LITORAL od
Serc
Cele mai înalte tinuturi ale SILVICULTURA
Portugaliei se află în nord-est . Pădurile acoperă aproxi- eye'
Cel mai înalt vârf muntos din mativ 20% din suprafata tării şi Leiria S~o
tară, având o înăltime de 1993 reprezintă o parie vitală a econ
m, se află în Serra de Estrela, De miei. Stejarul de plută ocupă un
la Lisabona spre sud, majontatea sfert din păduri, Portugalia flind
sudului Portugaliei are tinuturi pe primul loc n lume la fumiza-
joase, cu văi largi, cea mai mare rea plutei, cu o productie anuală
fiind Câmpia Porrugaliei, de apoximativ 110 .000 de tone .
străbătută de râul Sado .
PESCUITUL
® CLIMA
Influentele Oceanului
M Multe poriuri niici sunt
implicate în pescuitul local, ' LISABONA
Atlantic sunt foarte importante, câteva dintre marile porturi
însă latitudinea dă Portugaliei un folosesc ape îndepărtate din • Barreiro m picioare
climat mediteranean. Anotimpul cealaltă parte a Atlanticului . ixat' 2000 6560
mai ploios este iarna. Oraşul Principala pradă sunt sardelele, etubal Q ^~.
o 1000 3280
Oporto din nord are o tempera- peste 100 .000 de tone pe an,
tură medie de 9°C iama şi 20°C cantităli mali fiind conservate şi
Se`,~i V ALENTEJO
500 1640
în iulie, cantitatea de precipitatii exportate . Este important şi 200 656
fiind de 110 cm, din care pescuitul de ton, în special în j ".
*Grandola 0 0
majoritatea cad iama . Faro, de pe regiunea din coasta de sud . •
m 200
coasta de sud, are o temperatură Codul este principala pradă pe 656

medie de 12°C în ianuarie, 24°C vasele mai man, • BAI 0 2000 6560
m
C>
în iulie, cantitatea de precipitatii a m picioare
totalizând 45 cm pe an. O e
TRANSPORTUL • ALEN E O
Lungimea relelei de căi -î$
AGRICULTURA oeirils U
ferate este de 3 .588 km, şi există
Portugalia este în mare 52 .000 km de şosele, din care âo
c
V c
parte rurală . Fermele din nordul însă numai 18.878 sunt drumuri e e
tării sunt mici, adesea având mai nationale . Principalele legătuii se Aliezu • t<o r`QJ oC
pouParra
putin de 2 hectare . In Câmpia întind din nord spre sud de-a S~0 ALGARVE Q/O' .
Portugaliei se găsesc ferme mai lungul depresiunilor de pe ,• Portimao Oo Tavira
man . Culturile tipic mediterane- coast, de la Porto până la gos
CoaslaAlgarve Faro
ene de măsline, smochine, stru- Lisabona. Lisabona şi Leixoes
gun, migdale şi citnce sunt răs- hao
sunt cele mai maii porturi, iar
pândite în Algarve 5i Baixo aeroportuli intemationale se
Alentejo. Vita de vie şi măslinele găsesc la Lisabona, la Porto şi la combustibililor necesari trebuie
se cultivă mai spre nord . Măs- Faro, dintre care ultimul s-a importată. Pirita, wolframul şi
linele sunt folosite pentru obti- clezvoltat recent datorită traficului tungstenul sunt exploatate în de 49% provine din hidro- Algarve şi în regiunea din vestul
nerea uleiului, componentă esen- turistic spre Algarve. cantităti mici, de asemenea se electricitate, în special de pe l.isabonei . Marile atractii sunt
tială a conservelor de sardele. exploatează caolină, aur, uraniu râurile Teja, Doura şi Zezere, plaiele, soarele, golful, clădirile
MINERITUL $1 ENERGIA şi marmură. 51% din productia de importantă istorică 5i statiunile
® INDUSTRIA Lângă Porto sunt de electricitate provine de la TURISMUL mai Iiniştite decât cele din
Portugalia este doar partial
industrializată . Multe din
exploatate mici zăcăminte de
cărbune, însă majoritatea
centrale termice, care folosesc
combustibili importati, iar restul
E Turismul este o importantă
sursă de venit, îndeosebi în
Spania . Portugalia are 13
milioane de vizitatofi pe an.

EUROPA DE SUD