UNIVERSITATEAăCREŞTIN ă"DIMITRIEăCANTEMIR"ăBUCUREŞTI

FACULTATEAăDEăŞTIIN EăECONOMICEăCLUJ-NAPOCA
Denumire program de studii: Contabilitatea şiăauditul afacerilor
Anul I/Masterat
Denumirea disciplinei: Gestiunea resurselor umane
CursăşiăSeminar/IF
Perioada 30.03-05.04.2020

1. CURS

UTILIZAREA INTEGRAL ăAăTIMPULUIăDEăMUNC

1.ăUTILIZAREAăEXTENSIV ăAăTIMPULUIăDEăMUNC

Utilizareaăextensiv ăsauădeplin ăaătimpuluiădeămunc ădeăc treăexecutanţiăreflect ăprezenţaă

laămunc ăaăacestoraă(zilnic,ăs pt mânal,ăanual).
Pentruă analizaă utiliz riiă extensiveă aă timpuluiă deă munc ă deă c treă executanţiă seă utilizeaz ă
balanţaătimpuluiădeămunc ,ăcu urm toareaăstructur :
TIMP CALENDARISTIC (TC)

TIMPă AFERENTă REPAUSULUIă S PT MÂNALă (TRS),ă TIMPă AFERENTă

S RB TORILORăLEGALEăŞIăALTEăZILEăNELUCR TOAREă(TSLN)

TIMPăPL TITă(TP):
TIMPăPL TITăŞIăLUCRATă(TPL):
- înăprogramănormalădeămunc
- în program suplimentar

TIMPăPL TITăŞIăNELUCRATă(TPN):
- concediiădeăodihn ă(CO)
- concediiă medicaleă (CM):ă cază deă boal ,ă boliă profesionaleă şiă accidenteă deă munc ă (timpă
pl titădinăfondulădeăsalarii,ătimpăpl titădinăfondulădeăasigur riăsociale)
- concediiă deă maternitate,ă concediiă pentruă creştereaă copiluluiă pân ă laă 2ă aniă şi,ă înă cazulă
copiluluiăcuăhandicapăăpân ălaă3ăani
- întreruperi ale lucrului neimputabile executanţilor
- zile libere pentru evenimente familiale deosebite
- zileălibereăacordateăcuăocaziaăieşiriiălaăpensie,ătransferuri,ăinstal riiăpeăpost,ădetaş rii

TIMPăNEPL TITăŞIăNELUCRATă(TNN):
- greve
- concediiăf r ăsalar
- absenţeămotivate
- absenţeănemotivate

Pornindădeălaăceleăprezentateăputemăcalculaăurm toriiăindicatori:
a)ăTimpulănominală(TN)ăesteătimpulăaferentăzilelorălucr toareădintr-unăanăcalendaristicăşiăseă
calculeaz ădup ărelaţia:

1
 TN = TC – (TRS + TSLN) sau:

TN = TP + TNN = TPL +TPN +TNN

b) Timpul maxim disponibil (TMD) este timpul maxim pe care un executant îl poate
muncii într-unăanăcalendaristicăşiăseăcalculeaz ădup ărelaţia:

TMD = TN –TCO; unde:

TCOă=ătimpulăaferentăconcediuluiădeăodihn ăanual

c)ăTimpulăneutilizată(TNZ)ăseăcalculeaz dup ărelaţia:

TNZ = TPN + TNN – TCO

d) Timpul efectiv lucrat (Tef) seăcalculeaz ădup ărelaţia:

Tef = TMD – TNZ

Pornindădeălaărelaţiileăprezentateăanteriorăputemădeterminaăurm toareleăaspecte structurale:

1. Ponderea TN în TC
TN
PTN = · 100
TC

2. Ponderea TMD în TC
TMD
PTMD = · 100
TC

3.ăStructuraăTNăexprimat sub forma:

TPL
K1 = · 100; unde : K1 = ponderea TPL în TN
TN
TPN
K2 = · 100; unde : K2 = ponderea TPN în TN
TN
TNN
K3 = · 100; unde : K3 = ponderea TNN în TN
TN

K1 +K2 +K3 = 100%

4. Structura TMD exprimat ăsubăforma:

Tef
G1 = · 100; unde: G1 = gradul de utilizare a TMD
TMD
TNZ
G2 = · 100; unde: G2 = gradul de neutilizare a TMD
TMD

G1 + G2 = 100%

Utilizareaă extensiv ă aă timpuluiă deă munc ă seă poateă apreciaă ă cuă ajutorulă coeficientuluiă
utiliz riiăextensiveăaătimpuluiădeămunc ,ăcalculatădup ărelaţia:

2
  TNZ
N

i =1
i

 TMD
KUExt.T M = 1 - N
; unde:

i =1
i

KUExt.T M =ăcoeficientulăutiliz riiăextensiveăaătimpuluiădeămunc ădeăc treăexecutanţi;

TNZi =ătimpăneutilizată(deăzileăîntregiă)ădeăexecutantulă“i”ădinăcauzaăconcediilorădeăboal ,ă
maternitate,ăstagn rilor,ăabsenţelorănemotivateăetc.;
TMDi = timpul maximădisponibilăalăexecutantuluiă“i”ăcalculatăpeăbazaăbalanţeiătimpuluiădeă
munc .
Dac ăînă dinamic ăacestă coeficientă creşte,ămodificareaăsaăconstituieăoărezerv ădeăsporireăaă
productivit ţiiămunciiăpeăseamaăutiliz riiăextensiveăaătimpuluiădeămunc .
KUExt .TM1
ΔWă%ă(extensiv) = · 100 – 100 ; unde:
KUExt .TM 0

0ăşiă1ă=ăperioadaădeăbaz ,ărespectivădeăplan.
Înă situaţiaă înă careă coeficientulă utiliz riiă extensiveă aă timpuluiă deă munc ă tindeă c treă 1,ă
înseamn ăc ăînăorganizaţiaărespectiv ătimpulăesteăutilizatădeplin.

Stareaă deă s n tateă aă angajaţiloră poateă fiă apreciat ă cuă ajutorulă unoră indicatoriă relativiă deă
intensitate:
1.ăNum rulămediuădeăcertificateămedicaleăceărevinălaăunăangajată( N CM)
NCM
N CM = ; unde:
N
NCMă=ănum rulădeăcertificateămedicale;
Nă=ănum rulădeăangajaţi.

2.ăNum rulămediuădeăzileădeăconcediuămedicalăceărevinălaăunăangajată( N ZCM)

NZCM
N ZCM = ; unde:
N
NZCMă=ănum rulădeăzileădeăconcediuămedical

3. Durata medie a unui certificat medical ( D CM)

NZCM
D CM =
NCM

2.ăUTILIZAREAăINTENSIV ăAăTIMPULUIăDEăMUNC

Utilizareaă intensiv sau productiv aă timpuluiă deă munc ă deă c treă executanţiă reflect ă
modulă concretă deă folosireă aă timpuluiă peă durataă schimbuluiă deă munc ă (înă celeă 480ă deă minuteă aleă
zileiădeămunc ).
Prinăgestionareaăintensiv ăaătimpuluiădeămunc ăseăurm reşteăsporireaăponderiiătimpuluiădeă
munc ă productivă consumată deă executantă pentruă realizareaă efectiv ă aă lucr rilor,ă produselor,ă
serviciilor,ăînădurataătotal ăaăschimbului.

3
 Înăanalizaăutiliz riiăintensiveăaătimpuluiădeămunc ăseăporneşteădeălaăstructuraătimpuluiă deă
munc ă ală executantului.ă Pentruă m surareaă şiă analizaă structuriiă timpuluiă deă munc ă seă utilizeaz ă
urm toareleămetode:ăfotografierea,ăcronometrarea,ăfotocronometrarea,ăobservareaăinstantanee.
Cercetareaămoduluiădeăfolosireăintensiv ăaătimpuluiădeămunc ăseăpoateărealizaăcuăajutorulă
unor coeficienţiă ai nivelului de utilizare,ăaăc rorălimit ămaxim ăesteăegal ăcuă1ă(înăpractic ăîns ădeă
regul ,ăaceştiaăsuntăsubunitari).
1. Coeficientul diviziunii muncii (Kdm), careă caracterizeaz ă nivelulă deă specializareă ală
executanţilorăşiăseădetermin ădup ărelaţia:

 tan
N

i =1
i

N  TM
Kdm = 1 - ; unde:

tani =ătimpulăconsumatăpentruăactivit ţiănespecificeăloculuiădeămunc ă“i”ăceălimiteaz ă

productivitatea muncii (de natura Tpî, Tdl şiăT mn1 );
Nă=ănum rulădeăexecutanţi;
TM =ătimpulădeămunc (durata unui schimb);
T mn1 =ătimpulădeămunc ăneproductiv ădatoratădiviziuniiămuncii.

2.ă Coeficientulă cooper riiă înă munc ă (Kcm), careă caracterizeaz ă nivelulă deă cooperareă înă
munc ăalăexecutanţilorăînăcadrulăprocesuluiădeăproducţieăşiăse determin ădup ărelaţia:

 tp
N

i =1
i

N  TM
Kcm = 1 - ; unde:

tpi =ătimpulăpierdutălaăloculădeămunc ă“i”ădinăcauzaăunorădeficienţeăînăcooperareă(ădeănaturaă

t i şiăT mn 2 );
T mn 2 =ătimpădeămunc ăneproductiv ădatoratăcooper riiăînămunc .
Ceiădoiăcoeficienţiătrebuieăcorelaţiăastfelăîncâtăs ăasigureăpromovareaăformelorăcolectiveădeă
organizareă aă muncii,ă careă s ă permit ă cooperareaă strâns ă aă executanţiloră şiă s ă stimulezeă ridicareaă
calific riiăacestora.

3. Coeficientul ra ionalit iiă metodeiă (Krm) semnific ă justeţeaă metodeiă deă munc ă înă
execuţiaănemijlocit ăaăsarciniiădeămunc ăşiăseădetermin ădup ărelaţia:

 T (ef ) − T (n )
N

i =1
op op

 T (n )
i
Krm = 1 - N
; unde:

i =1
op i

Top(ef) = timpul operativ efectiv consumat pentru realizarea sarcinii de munc ,ă potrivită
metodeiădeămunc ăaăexecutantului;
Top(n)ă=ătimpulăoperativănormată(acordatăprinănormaădeămunc )ăpentruărealizareaăaceleiaşiă
sarcini.
Coeficientulă este,ă deă regul ,ă subunitar;ă dac ă esteă supraunitar,ă înseamn ă c ă sistemulă deă
normareăesteădep şităsauănormeleădeămunc ăsuntăînvechite.

4.ăCoeficientulă întreruperilorăreglementateăînămunc ă(Kîrm), arat ămodulădeăfolosireăaă

timpilorădeăîntreruperiăreglementateăşiăseădetermin ădup ărelaţia:

4
  T (ef ) − T (n )
N

i =1
ir ir

 T (n )
i
Kîrm = 1 - N
; unde:

i =1
ir i

Tîr(ef) = timpul de întreruperi reglementate efectiv consumat pe durata schimbului de

munc ,ădeăc treăexecutanţi;
Tîr(n)ă=ătimpulădeăîntreruperiăreglementateănormateăcorespunz torăaceleiaşiăperioade.
Coeficientulăseăpoateăcalculaăşiădistinctăpeăceleădou ăcategoriiădeăîntreruperi reglementate,
caracterizândăastfelămodulădeăfolosireăaătimpuluiădeăodihn ăacordatăprinănorm ,ărespectivătimpulădeă
întreruperiă condiţionateă deătehnologieăşiă organizare,ăsurs ădeăintroducereăaălucruluiălaămaiămulteă
maşini.

5. Coeficientul disciplinei înă munc ă (Kdiscipl.m), caracterizeaz ă modulă deă utilizareă aă

timpuluiădeămunc ,ăcaăurmareăaăîntreruperilorădinăcauzaăexecutanţilorăşiăseăcalculeaz ădup ărelaţia:

t
N

i =1
di

N  TM
Kdiscipl.m = 1 - ; unde:

t di =ă timpulă pierdut,ă laă nivelulă unuiă locă deă munc ,ă dină motiveă careă depindă nemijlocită deă
executant ( de natura td).

Cunoscândă m rimeaă coeficienţiloră parţialiă (prezentaţiă maiă sus)ă aiă utiliz riiă intensiveă aă
timpuluiă deă munc ,ă seă poateă determinaă influenţaă complex ă (global )ă asupraă folosiriiă intensiveă aă
timpuluiădeămunc ăalăexecutanţilor,ăcalculândăcoeficientulăgeneralădeăutilizareăintensiv ăaătimpuluiă
deămunc ă(KGUIT M ), folosindămediaăgeometric ăaăcoeficienţilorăparţialiăastfel:

Kdm  Kcm  Krm  Kirm  Kdiscipl.m = K

5
KGUIT M = 5 5 ; unde:
i =1
pi

K pi =ăcoeficientulăparţialădeăutilizareăintensiv ăaătimpuluiădeămunc ădeătipulă“i”;ă(iă=ă1,5).

Nivelulă maximă ală coeficientuluiă generală poateă fiă egală cuă 1.ă Înă practic ă îns ,ă elă este
subunitar,ăceeaăceăînseamn ăc ăsuntăconsumuriănejustificateădeătimpăcare,ăantrenateăasigur ăunăsporă
deăproductivitateăprinăfolosireaăintensiv ăaătimpuluiăînăcadrulăschimbuluiădeămunc :

t inutil (% )
100 − t inutil (% )
ΔWă%ă(intensiv) = · 100;

t
N

i =1
inutili

N  TM
tinutil(%) = · 100;

t inutili =ă(ΔTN 0 + Tmn + Tîn)i; unde:

t inutili =ătimpulăinutilăconsumatălaăloculădeămunc ă“i”;

ΔT N0 =ădep şiriălaătimpulănormatălaăloculădeămunc ă“i”;

5
 Tmn =ătimpulădeămunc ăneproductiv ă(deănaturaăT mn1 şiăT mn 2 );
Tîn = timpul de întreruperi nereglementate (de natura td şiăti).

Cauzeleăceleămaiăfrecventeăcareăprovoac risipa timpuluiădeămunc sunt:

• neplanificareaătimpuluiădeămunc ;
• indisciplinaăînămunc ;
• normeădeămunc ănefundamentateăştiinţific;
• nivelulăsc zutădeăcalificareăalăexecutanţilor;
• organizareaănecorespunz toareăaăproducţieiăşiăaămuncii;
• salarizareaănestimulativ ;
• condiţii deămunc ănesatisf c toare.

Pentru eliminarea cauzeloră generatoareă deă pierderiă deă timpă deă munc ă şi pentru
îmbun t ireaăutiliz riiătimpuluiădeămunc ăalăexecutan ilor se recomand :
• realizareaăuneiă evidenţeăstricteăaăabsenţelor,ăînvoirilor,ăaănerespect riiăprogramuluiă deă
munc ă peă fiecareă executantă şiă luareaă unoră m suriă corespunz toareă pentruă aă eliminaă timpiiă deă
întreruperi,ădependenţiădeăexecutanţi;
• aprovizionareaăritmic ăaăloculuiădeămunc ,ăevitându-se astfel oprirea muncii în timpul

• fixareaă corespunz toareă aă pauzeloră deă odihn ă înă cursulă schimbuluiă deă munc ă astfelă
schimbului;

încâtăs ăseămenţin ,ăpeăcâtăposibil,ălaăacelaşiănivelăcapacitateaădeămunc ăaăexecutanţilor;

• normareaăatent ăaămuncii,ăcorespunz torăperformanţelorănormaleăaleăexecutantului,ă în
condiţiileăîncadr riiăpeăpostulădeămunc ăaăunorăpersoaneăcuănivelădeăpreg tireăcorespunz tor;
• stabilireaăunorămetodeădeămunc ăadecvate;
• asigurareaăunuiăclimatădeămunc ăstimulativăcareăs ăcontribuieălaăevitareaăpierderilorădeă

• mecanizareaă şiă automatizareaă unoră lucr ri,ă activit ţi,ă operaţiiă careă solicit ă fizică
timp provocate de insatisfacţiaămuncii;

executantulăşiăconducălaăinstalareaărapid ăaăoboseliiăşiăsc dereaăcapacit ţiiădeămunc ,ăefectulăfiindă

sc dereaărandamentuluiăacestuia;ă
• adoptarea unor politici salarialeăcareăs ăstimulezeăcreştereaătimpilorăproductivi;
• angajareaăunuiăpersonalădeăexecuţieăcalificatăcorespunz torăcerinţelorăpostului,ăcapabilă
s ăasigureărealizareaăşiădep şireaăsarcinilorădeămunc .

2. SEMINAR

EVALUAREAăPERFORMAN ELORăCANDIDA ILOR

ÎN VEDEREAăPROMOV RIIăLOR,ăFOLOSIND
METODA CRITERIULUI E ŞIăMETODAăCRITERIULUIăK

Laăoăunitateăeconomic ăesteăvacantăpostulădeăşefăbirouăcontabilitate.ăRecrutareaăseăfaceădină
interiorulăunit ţiiăeconomice.
Postulăaăfostăcomunicatăangajaţilorăprintr-un anunţăafişatălaăavizierulăunit ţiiăeconomice.
Înăvedereaăselect riiăunuiăangajatăpentruăpromovare,ăauăfostăstabiliteăurm toareleăcriterii:
• experienţaăprofesional ă(vechimeaă– C1);

6
 • studiileă(diplomaădeăabsolvireăaăuneiăinstituţiiădeăînv ţ mântă– C2);
• potenţialulăcandidaţiloră(cunoştinţeleă– C3).
Cunoştinţeleă celoră patruă candidaţiă auă fostă verificateă printr-un examen scris la care s-au
obţinutăurm toareleărezultate:
• Popescu Ioan – 7;
• Morariu Adriana 10;
• PetruţaăCarmenă– 9;
• Vasilescu Ovidiu – 8.
În tabelul nr. 1.ăprezent măceiăpatruăcandidaţiă(simbolizaţiăprinăV1, V2, V3 şiăV),ăcriteriileăînă
funcţieădeăcareătrebuieăalesăcandidatulăpentruăocupareaăpostuluiăvacantă(C1, C2 şiăC3).

Tabelul nr. 1.

Elementeăcareăcaracterizeaz ăcandida ii

Nr. Candidatul Vechimea Studiile Cunoştin ele

crt. (C1 - ani) (C2) (C3 - nota)
1. Popescu Ioan (V1) 34 Liceul economic (1) 7
2. Morariu Adriana (V2) 24 FacultateaădeăŞtiinţeă 10
Economice+spec.în r.u. (4)
3. PetruţaăCarmenă(V3) 31 Institutul politehnic (2) 9
4. Vasilescu Ovidiu (V4) 7 FacultateaădeăŞtiinţeă 8
Economice (3)

Criteriulă ală doileaă fiindă ună criteriuă atributiv,ă pentruă aă puteaă calculaă utilit ţileă
corespunz toareăfiec reiă varianteăesteănecesar ăatribuireaăunorăvaloriămatematiceăsubăformaăuneiă
scale de la 1 la 4, unde 1 reprezint ăvariantaăceaămaiănefavorabil ăiară4ăvariantaăceaămaiăfavorabil .
Nuăsuntăluaţiăînăanaliz ăcoeficienţiădeăimportanţ ăpentruăcriterii.
Matriceaăconsecinţelorăesteăprezentat ăînătabelulănr.ă2.
Tabelul nr. 2.

Matriceaăconsecin elor

Cj C1 C2 C3
Vi
V1 34 1 7
V2 24 4 10
V3 31 2 9
V4 7 3 8

Ar taţiă careă dintreă ceiă 4ă salariaţiă reprezint ă soluţiaă optim ă de promovare şiă careă esteă
ordineaă deă preferinţ ă aă varianteloră deă promovare,ă folosind metodaă criteriuluiă Eă şiă metodaă
criteriului K.

Rezolvare
1. METODA CRITERIULUI E
Aceast ămetod ăconst ăînăcalcululăutilit ţilorăUij în raport cu gradul de apropiere a variantei
Vi faţ ădeăvariantaăoptim ,ăpentruăfiecareăcriteriuăj.

7
 Dină informaţiileă deă maiă susă observ mă c ă pentruă criteriileă aleseă utilit ţileă seă optimizeaz ă
prinăconsecinţeămaxime.
Înăconsecinţ ăutilit ţileăseăcalculeaz ădup ărelaţia:

a ij
Uij =
a j max
C1 = vechimea
34 24 31 7
U11 = = 1,0 U21 = = 0,71 U31 = = 0,91 U41 = = 0,21
34 34 34 34
C2 = studiile
1 4 2 3
U12 = = 0,25 U22 = = 1,0 U32 = = 0,50 U42 = = 0,75
4 4 4 4
C3 ţăcunoştin ele
7 10 9 8
U13 = = 0,70 U23 = = 1,0 U33 = = 0,90 U43 = = 0,80
10 10 10 10

Utilit ţileăcalculateădup ămetodaăcriteriuluiăKăsuntăprezentateăînătabelul nr. 3

Tabelul nr. 3

Utilit ileăcalculateădup ămetodaăcriteriuluiăE

Cj C1 C2 C3 U ij
Ierarhizarea
Vi variantelor
V1 1,0 0,25 0,70 1,95 3
V2 0,71 1,0 1,0 2,70 1
V3 0,91 0,50 0,90 2,31 2
V4 0,21 0,75 0,80 1,76 4

U
Alegerea varianteiăoptimeăseăfaceăcuăfuncţiaăobiectiv:
m
Vopt. = max
j =1
ij

Rezult ăVoptim = V2

Ordineaădeăpreferinţ ăesteă:ăV2PV3PV1PV4

2. METODA CRITERIULUI K
Aceast ă metod ă const ă înă calcululă utilit ţiloră Uij înă raportă cuă gradulă deă îndep rtareă aă
variantei Vi faţ ădeăvariantaăoptim ,ăpentruăfiecareăcriteriuăj.
Întrucât,ăpentruăcriteriileăaleseăutilit ţileăseăoptimizeaz ăprinăconsecinţeămaxime,ăutilit ţileă
seăcalculeaz ădup ărelaţia:
a j max − a ij a ij
Uij = =1-
a j max a j max
C1 = vechimea
U11 = 1,0 – 1,0 = 0 U21 = 1 – 0,71 = 0,29 U31 = 1 – 0,91 = 0,09 U41 = 1- 0,21 = 0,79

8
 C2 = studiile
U12 = 1 - 0,25 = 0,75 U22 = 1 – 1 = 0 U32 = 1 – 0,50 = 0,50 U42 = 1 – 0,75 = 0,25
C3 ţăcunoştin ele
U13 = 1 – 0,70 = 0,30 U23 = 1 – 1 = 0 U33 = 1 – 0,90 = 0,10 U43 = 1 – 0,80 = 0,20

Utilit ţileăcalculateădup ămetodaăcriteriuluiăKăsuntăprezentateăînătabelulănr.ă4

Tabelul nr. 4

Utilit ileăcalculateădup ămetodaăcriteriuluiăK

Cj C1 C2 C3 U ij
Ierarhizarea
Vi variantelor
V1 0 0,75 0,30 1,05 3
V2 0,29 0 0 0,29 1
V3 0,09 0,50 0,10 0,69 2
V4 0,79 0,25 0,20 1,24 4

Alegereaăvarianteiăoptimeăseăfaceăcuăfuncţiaăobiectiv:

U
m
Vopt. = min
j =1
ij

Rezult ăVoptim = V2

Ordinea deăpreferinţ ăesteă:ăV2PV3PV1PV4

NOT
V ătrimităînăcontinuareăparteaăteoretic ănecesar ăpentruărezolvareaăaplica ieiădeămaiă
sus.
Multeă deciziiă cuă careă seă confrunt ă conducereaă unit ţiloră economiceă şiă aă subunit ţiloră
structurale ale acesteia sunt în condiţiiă deă certitudine,ă respectivă probabilitateaă deă realizareă aă
obiectiveloră urm riteă esteă maxim ă (adic ă pentruă fiecareă variant ă şiă fiecareă criteriu,ă consecinţeleă
suntăcerte),ăvariabileleăimplicateăînăprocesulădecizionalăauăoăanumit ăstabilitateăşiăsuntăcontrolabile,
evoluţiaălorăputândăfiăanticipat ăcuăprecizie.
Înă cazulă condiţiiloră deă certitudineă nuă intervină st rileă naturii,ă astfelă încâtă într-oă form ă
general ă tabloul decizional cuprindeă variante,ă criteriiă (echiimportanteă sauă diferenţiateă prină
coeficienţiădeăimportanţ ăKj)ăşiăconsecinţeleăcorespunz toareă(tabelulănr.ă4).

Tabelul nr. 4.

Tabloul decizional

Criterii C1 C2  Cj  Cm

 
Variante

 
V1 a11 a12 a1j a1m

      
V2 a21 a22 a2j a2m

Vi ai1 ai2  aij  aim

9
       
Vn an1 an2  anj  anm
coeficienţi
de K1 K2  Kj  Km
importanţ

Consecinţeleăaij corespunz toareădiferitelorăvarianteă„i”ăpentruăcriteriileă„j”ăauăvaloriăcerteă

exprimateăînăm rimiăabsolute,ărelativeăsauăatributiveă(bun,ăslab,ăfoarteăbun,ămare,ămic,ăsatisf c tor,ă
nesatisf c toră etc.).ă Înă cazulă înă careă consecinţeleă criteriiloră seă exprim ă înă aceeaşiă unitateă deă
m sur ,ăauăaceeaşiăsemnificaţieăeconomic ă(toateăseăoptimizeaz ăprinămaximăsauăminim)ăşiănuăauă
câmpădeăîmpr ştiereăpreaămare,ăatunciăvariantaăoptim ăesteăceaăpentruăcareăsumaăconsecinţelorăesteă
maxim ăsauăminim ,ădup ăcază(dac ăcriteriileăsuntăconsiderateăechiimportante).ăDac ăcriteriileăsuntă
departajateă prină coeficienţiă deă importanţ ă kj, atunciă variantaă optim ă esteă ceaă pentruă careă suma
consecinţelorăînmulţiteăcuăcoeficienţiiădeăimportanţ ăaiă criteriilorăesteămaxim ăsauăminim ,ădup ă
caz. Astfel:

Vi optim = ( max/min )  a ij
m
(1)
j =1

Vi optim = ( max/min )  k j  a ij
m
sau (2)
j =1

Înă cazulă înă careă consecinţeleă corespunz toareă criteriiloră seă exprim ă înă unit ţiă deă m sur ă
diferiteă şi/sauă auă semnificaţieă economic ă diferit ,ă uneleă optimizându-se prin valori maxime iar
alteleă prină valoriă minime,ă atunciă consecinţeleă seă transform ă într-oă unitateă deă m sur ă comun ,ă
denumit ă utilitate economică. Într-oă definireă general ,ă utilitateaă economic este un număr
cuprins între 0 şi 1, care se ataşează fiecărei consecinţe pentru a le face comparabile şi posibile
de însumat. Aceasta presupuneă caă prină diferiteă metodeă deă calculă tabloulă consecinţeloră s ă fieă
transformat într-unătablouăalăutilit ţilor,ăpentruăfiecareăvariant ăşiăcriteriu,ăcuăcareăs ăseăpoat ăfaceă
operaţiiădeăoriceănatur .

În raport cu modulă deă determinareă ală utilit ilor,ă pentruă condi iileă deă certitudine, în
practic ăutiliz mămaiămulteămetode:
1. Metoda criteriului E const ăînăcalcululăutilit ţilorăUij în raport cu gradul de apropiere a
variantei Vi faţ ădeăvariantaăoptim ,ăpentruăfiecareăcriteriuăjăşiăseăcalculeaz ăastfel:
- pentruăcriteriileăcareăseăoptimizeaz ăprinăconsecinţe maxime,
a ij
U ij = (3)
a j max
- pentruăcriteriileăcareăseăoptimizeaz ăprinăconsecinţe minime,
a j min
U ij = (4)
a ij

V opt = max  U ij
Alegerea variantei optime se face cu funcţia obiectiv:
m
(5) sau

Vopt = max  K j  U ij
j= 1
m
(6)
j= 1

dac ăexist ăcoeficienţiădeăimportanţ ăpentruăcriterii.

10
 2. Metoda criteriului K const ăînăcalcululăutilit ţilorăUij înăraportăcuăgradulădeăîndep rtareă
a variantei Vi faţ ădeăvariantaăoptim ,ăpentruăfiecareăcriteriuăjăşiăseăcalculeaz :
- pentruăcriteriileăcareăseăoptimizeaz ăprinăconsecinţe maxime,
= 1 − ij
a j max - a ij a
U ij = (7)
a j max a j max
- pentruăcriteriileăcareăseăoptimizeaz ăprinăconsecinţe minime,
= 1 − j min
a ij - a j min a
U ij = (8)
a ij a ij
Alegerea variantei optime se face cu ajutorul funcţiei obiectiv:
F ( Viopt ) = min f ( Vi ) = U ij
m
(9) sau
j =1

F ( Vi opt ) = min f ( Vi ) =  K j  U ij
m
(10)
j= 1

11