Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tutunul este o plantă din familia Solanaceae ale cărei specii diferite sunt originare
din America.Tutunul este bogat într-un alcaloid uşor psihoactiv- nicotina. Utilizarea sa
banalizată la scară mondială sub formă de consum de ţigarete generează o toxicomanie
gravă prin consecinţele sale somatice –tabagismul.
Asupra definiţiei tabagismului s-au aplecat mai mulţi autori, aici o punctăm pe aceea care
a apărut în Dicţionarul de droguri, toxicomanii şi dependenţe şi anume: ,,Toxicomanie
prin utilizarea de tutun, caracterizată de extinderea sa mondială şi de grave consecinţe
sociale. Unele consecinţe ale tabagismului pot implica persoanele expuse în mod
prelungit şi involuntar la fumul de ţigară.’’(p.817)Pe plan internaţional, tabagismul activ
se referă la 1,1 miliarde de persoane şi determină decesul direct a 3,5 milioane de
fumători în fiecare an. O.M.S.(Organizaţia Mondială a Sănătăţii) califică oficial această
toxicomanie drept un ,,flagel social’’spunând că 42% dintre bărbaţi şi 24% dintre femeile
din ţările detvoltate fumează faţă de 48% şi 7% pentru ţările în curs de dezvoltare.1
Aceiaşi autori(2007) dau exemplul Franţei unde consumul de tutun a scăzut în
timpul celui de-al doilea război mondial pentru a creşte apoi foarte rapid între anii 1950-
1970 şi de atunci se menţine aproape stabil. În 1997 consumul mediu a fost de 15 ţigarete
pe zi la bărbaţi şi 12 la femei. Printre persoanele căsătorite bărbaţi sau femei se găsesc
mai puţin fumători iar numărul lor creşte în cazul celor care întreţin relaţii consensuale.2
În România, după rezultatele studiului „Cunoştinţele, Atitudinile şi Practicile
Populaţiei Generale referitoare la Consumul de Tutun şi la Prevederile Legislative din
Domeniu” realizat de Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate (CPSS) în perioada
mai-iunie 2007, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional (2434 persoane cu vârste
cuprinse între 15-65 de ani), 30% dintre români (15-65 de ani) sunt fumători în prezent
(persoane care au fumat în ultimele 30 zile anterior studiului) iar incidenţa fumatului
fiind de 33% în rândul bărbaţilor şi 27% în rândul femeilor. Cea mai mare prevalenţă a
fumatului se înregistrează în rândul persoanelor din grupa de vârstă 15-24 de ani (35%).3
Un alt studiu4a fost realizat de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi
Management Sanitar Bucureşti (SNSPMS) împreună cu Agenţia Naţională Antidrog
(ANA) şi inclus în Raportul Internaţional ESPAD (European School Survey Project on
Alcohol and Other Drugs) a colectat date comparabile privind consumul de substanţe în
rândul elevilor europeni cu vârste de 15 –16 ani pentru a monitoriza tendinţele din cadrul
ţărilor şi dintre ţări. La nivelul anului 2007, prevalenţa consumului de tutun în rândul
elevilor din Romania de 16 ani este de 54% înregistrându-se o scădere faţă de anul 2003
(64%) şi anul 1999 (57%), media europeană fiind de 60%.
Comparativ cu toate celelalte 34 de ţări care au participat la studiu ESPAD, în
România s-a înregistrat o prevalenţă scăzută şi pentru următoarele variabile:
Acelaşi studiu ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs)
arată că în medie, în 2007, 58 % dintre elevii din ţările participante au raportat că au
încercat să fumeze ţigări cel puţin o dată, iar 29 % au consumat ţigări în ultimele 30 de
zile. Două procente din totalul elevilor au fumat cel puţin un pachet de ţigări pe zi în
ultimele 30 de zile.
Ordinea de clasificare a ţărilor privind consumul pe parcursul vieţii și relativ recent
(ultimele 30 de zile) este mai mult sau mai puţin aceeași. Ţările cu prevalenţă ridicată în
materie de consum de ţigări în ultimele 30 de zile sunt Austria, Bulgaria, Republica Cehia
și Letonia (40–45 %), iar ţările cu prevalenţă scăzută sunt Armenia, Islanda, Norvegia și
Portugalia (7–19 %).
În ţările în care fumează mai mulţi elevi, există, de asemenea, o probabilitate mai mare de
a găsi elevi care raportează că ţigările pot fi obţinute cu ușurinţă. Un debut timpuriu în
materie de fumat (la vârsta de 13 ani sau mai puţin) este, de asemenea, asociat, la nivel de
ţară, cu niveluri ridicate de consum în ultima lună.
În medie, 7 % dintre elevi au afirmat că fumau ţigări zilnic la vârsta de 13 ani sau mai
puţin. Consumul zilnic de ţigări la această vârstă fragedă este cel mai des întâlnit în
rândul elevilor din Republica Cehă, Estonia, Letonia și Republica Slovacă (rate de
prevalenţă de aproximativ 13 %) și cel mai rar întâlnit în rândul elevilor din Grecia și
România (aproximativ 3 %).
Comisia Europeană a decis continuarea campaniei “HELP – Pentru o viaţă fără tutun”şi
lansează campania HELP 2.0 pe 31 mai 2009. New media şi abordarea participativă, care
implică targetul vizat, fac din noua campanie HELP 2.0 o campanie diferită de
campaniile clasice. Caracteristicile campaniei HELP 2.0 sunt:
-
Implicarea tinerilor în toate aspectele campaniei
-
Interactivitate: comunicarea nu se face într-un singur sens, ci este de tipul
“propunere - răspuns”
-
New media va fi folosită ca mijloc de a atinge publicul ţintă – tinerii12
În 1993 FTMA(fumul de tutun din mediul ambiant) a fost clasat ca fiind un agent
cancerigen pentru om, recunoscut de către Agenţia pentru Protecţia Mediului a Statelor
Unite, în anul 2000 de către Departamentul Sănătăţii şi Serviciilor Sociale şi de Centrul
internaţional de cercetări asupra cancerului OMS. De asemenea a fost clasat ca fiind un
agent cancerigen la locul de muncă de către guvernul finlandez (2000) şi de guvernul
german (2001).
Conform celor mai recente studii18 – conservative – efectuate printr-un parteneriat între
European Respiratory Society, Cancer Research UK şi Institut National du Cancer din
Franţa, mai mult de 79 000 de adulţi decedează în fiecare an ca urmare a fumatului pasiv,
în cele 25 de ţări ale UE. Există probe conform cărora fumatul pasiv la locul de muncă a
fost responsabil de 7 000 de decese în UE în 2002, în timp ce expunerea în locuinţă a fost
responsabilă pentru alte 72 000 de decese. Aceste estimări cuprind decesul ca urmare a
unei boli cardiace, accident vascular cerebral, cancer pulmonar şi câteva boli respiratorii
provocate de fumatul pasiv. Cu toate acestea, aceste estimări omit decesele adulţilor
cauzate de alte condiţii legate de expunerea la FTMA (cum ar fi pneumonia), decesul
infantil, precum şi morbiditatea semnificativă gravă, atât acută cât şi cronică, cauzate de
fumatul pasiv.
1.1.2.2.1.Aspecte economice
Datele furnizate de statele membre (Regatul Unit, Irlanda) şi de statele din afara UE
sugerează că expunerea la FTMA implică costuri private şi sociale enorme, chiar dacă
consecinţele globale privind UE-27 rămâne să fie estimate. Consecinţele asupra
economiei în general cuprind costurile directe legate de cheltuielile sporite pentru
îngrijirea medicală pentru boli cauzate de tutun şi costurile indirecte legate de pierderea
de productivitate şi din impozitele pe venit, precum şi contribuţiile la securitatea socială
nepercepute în rândul fumătorilor şi al victimelor fumatului pasiv care, altfel, s-ar afla
într-un loc de muncă remunerat19.
Consecinţele economice sunt grave îndeosebi pentru angajatori şi cuprind o
productivitate scăzută a lucrătorilor datorată pauzelor pentru fumat şi absenţelor pe caz de
boală crescânde; daune provocate de incendierea datorată produselor pentru fumat,
precum şi cheltuieli legate de operaţiuni de curăţire şi redecorare în urma efectelor
fumului.20 În Canada, costurile anuale pe angajat fumător, comparate cu cele pentru un
angajat nefumător, au fost estimate la 2 565 $ canadieni în 1995. Pierderile înregistrate de
angajatorii scoţieni în 1997 datorită scăderii productivităţii, ratei ridicate a absenteismului
şi incendiilor provocate accidental de fumat, au fost estimate între 0,51% şi 0,77% din
produsul intern brut scoţian. În Irlanda, estimarea echivalentă se situa între 1,1 – 1,7% din
PIB în anul 200021.
Pe termen lung, îmbunătăţirea potenţială a sănătăţii ca urmare a politicii împotriva
fumatului ar putea avea un efect economic major. Evaluările reglementare ale impactului
efectuate de guvernul Regatului Unit estimau beneficiile pe termen lung ale unei legislaţii
generale împotriva fumatului la 1 714-2 116 miliarde £ pe an. În Scoţia, Ţara Galilor şi
Irlanda de Nord, beneficiile nete legate de interzicerea fumatului au fost estimate la 4 387
şi 2 096 miliarde £ pe o perioadă de 30 de ani şi respectiv la 1 101 miliarde £ pe o
perioadă de 20 de ani22.
Având în vedere că politicile împotriva fumatului vor motiva anumiţi fumători să renunţe
la fumat sau să fumeze mai puţin, ar putea să se înregistreze pierderi ale profiturilor din
industria tutunului şi, în consecinţă, pierderi de locuri de muncă în această industrie. Cu
toate acestea, locurile de muncă din industria tutunului reprezintă un procent relativ
scăzut din totalul forţei de muncă a UE. În anul 2000, forţa de muncă legată de industria
tutunului (creşterea tutunului, prelucrarea şi fabricarea) reprezenta 0,13% din forţa de
muncă totală a UE-1526. Mai mult, sumele cheltuite la ora actuală în industria tutunului
pot fi cheltuite pentru alte bunuri şi servicii 23, generând astfel locuri de muncă în alte
sectoare ale economiei.
O reducere a nivelurilor fumatului activ va însemna, de asemenea, pierderi ale veniturilor
înregistrate de statele membre în urma impozitării (accize pe tutun şi TVA). Cu toate
acestea, ar trebui menţionat faptul că în majoritatea statelor UE, chiar dacă impozitarea
tutunului generează venituri semnificative în termeni de pondere globală în cadrul
totalului bugetului de stat, aceasta nu constituie o parte considerabilă a acestuia (1-5%).
Excepţiile sunt Republica Cehă, Polonia şi Grecia unde veniturile din accizele pe tutun
aplicate de guvern reprezentau 6, 7 şi respectiv9 %, în 1999. Pe lângă o reducere a
costurilor sociale legate de fumat, venitul disponibil al familiilor de fumători ar creşte
dacă ar fi introdusă interzicerea fumatului, iar veniturile din TVA datorate cheltuielilor şi
investiţiilor alternative ale acestor familii ar compensa, în parte, veniturile pierdute 24. Pot
fi înregistrate pierderi ale productivităţii fumătorilor cărora li se permite la ora actuală să
fumeze la locul de muncă şi care vor continua să fumeze în timpul pauzelor de fumat, în
afara clădirii.
Comisia Europeană propune ca, până în 2012, toate statele membre să dispună de
reglementări care interzic fumatul în spaţiile publice. În prezent, toate statele membre
aplică normative care vizează protejarea cetăţenilor faţă de efectele nocive ale fumatului
pasiv. Însă regulile diferă de la o ţară la alta. Prezentăm mai jos,o scurtă descriere privind
legislaţia din unele ţări din UE :
Austria::Fumatul este interzis la locul de munca în camere în care se afla fumatori şi
nefumători, dacă nefumătorilor nu li se poate oferi o protectie adecvata prin ventilatie.
Fumatul este interzis in cladirile guvernamentale, institutiile educationale si
cinematografe29.
Belgia: In 1976 fumatul a fost interzis în transportul public. Fumatul este interzis în
numeroase locuri publice şi limitat în baruri şi restaurante. În restaurante este obligatorie
instalarea sistemelor de ventilatie şi a unor dispozitive de filtrare a fumului30.
Danemarca: Există unele restricţii privind fumatul în locurile publice dar nu şi în baruri,
restaurante, cluburi, hoteluri, cinematografe sau restaurante31.
Finlanda: Restricţiile privind fumatul la locul de munca au fost voluntare pana în martie
1995, când reformularea legii privind controlul asupra tutunului a interzis fumatul în
toate cladirile publice. Legislaţia ofera angajatorilor două posibilitati: fie interzic cu
stricteţe fumatul, fie permit fumatul în camere special amenajate cu sisteme de ventilaţie
separate şi cu o presiune mai scazută a aerului decăt în clădirile în care nu se fumeaza.
Legea privind interzicerea fumatului la locul de munca duce la scaderea numarului
persoanelor fumatoare. Un studiu recent arată ca introducerea în martie 1995 în Finlanda
a unei legi privind fumatul la locul de munca a dus la scăderea semnificativă a fumatului.
Cercetatori de la Institutul Finlandez de Igiena Muncii au descoperit ca incidenţa
fumatului a scăzut de la 29,6% la 25,0%, fiind semnificativă atât pentru bărbaţi cât şi
pentru femei. Numărul mediu de ţigarete fumate zilnic a scăzut de la 19 la 16 si, de
asemenea, a scăzut şi poluarea cu nicotină a aerului la locurile de muncă din industrie şi
din mediile oficiale. 32.
Irlanda: Incepând din ianuarie 2004, locurile de muncă din Irlanda, inclusiv localurile şi
restaurantele, au la dispoziţie un an pentru a introduce reguli privind interzicerea
fumatului. Ministrul sanatatii, a anuntat această hotarâre odată cu prezentarea unui raport
despre efectele fumatului pasiv la locul de munca. De asemenea, a oferit detalii despre
planurile de introducere a unor noi regulamente stricte anti-tutun ce vor interzice cu
desăvârşire fumatul la toate locurile de muncă. Acestea au intrat în vigoare la începutul
anului 2004. Raportul, elaborat de un grup de experţi din partea Departamentului pentru
controlul asupra tutunului (Office of Tobacco Control) şi Autoritatea pentru Sănătate şi
Siguranţă (Health and Safety Authority), solicită interzicerea desăvarşita a fumatului la
locul de munca, inclusiv în localuri şi restaurante. Raportul susţine fără echivoc ca
expunerea la fumul de tutun din mediul inconjurător reprezintă un factor de risc
important pentru cancer precum şi pentru alte probleme grave de sănătate36.
Olanda: Fumatul este interzis în locurile publice. Pentru prima data în Olanda un
judecator(2002) a hotărât că fumatul poate fi interzis în clădirile subvenţionate cu
facilităţi amenajate pentru catering, cum sunt teatrele, muzeele, bibliotecile şi piscinele.
Acesta a fost rezultatul unei plângeri ridicate de Asociaţia Nefumatorilor CAN împotriva
unui centru cultural din Oudewater cu o cantină adiacentă. În formularea verdictului,
judecătorul a declarat ca interzicerea fumatului în locurile publice specificate prin
legislaţia în vigoare se aplica şi instituţiilor subvenţionate din fonduri publice. Facilitatile
amenajate pentru catering din aceste cladiri intră şi ele sub incidenţa acestei legi.
Conform hotărârii judecatoreşti, centrul cultural De Klepper din Oudewater trebuie să
introducă în termen de trei luni o interdictie privind fumatul. Pentru institutiile
subventionate si cladirile cu baruri sau cu alte facilitati amenajate pentru furnizarea
proviziilor, verdictul judecatorului poate avea consecinte pe termen lung. M. de Witte, un
avocat din Amersfoort ce reprezinta fumatorii cu reclamatii impotriva industriei
tutunului, asteapta sa rezolve mai multe cazuri similare.37.
Norvegia:Fumatul în locurile publice este interzis din ianuarie 2004. Interdicţia include
şi restaurantele şi barurile, pentru a proteja chelnerii şi persoanele care servesc masa.
Norvegia are deja una dintre cele mai stricte politici anti-fumat din lume, iar fumatul în
locurile publice, la locul de muncă sau în transportul public a fost interzis înca din 1988.
Potrivit guvernului, principalul motiv ce se află în spatele acestei restricţii îl reprezintă
protecţia personalului şi a oaspeţilor. Înainte de introducerea interdicţiei, barurile şi
restaurantele din Norvegia trebuiau sa aiba zone separate pentru nefumători. Norvegia
este deja una dintre societaţile cu cele mai stricte reguli privind fumatul din Europa, cu
interzicerea fumatului în toate birourile şi clădirile publice. In momentul actual, în baruri,
restaurante, cafenele şi hoteluri există zone special amenajate pentru fumători, deşi
guvernul susţine ca autorităţile locale nu efectuează inspecţii regulate ale acestor cladiri.
Propunerea a fost avansata ca urmare a unor presiuni insistente venite din partea
sindicatelor lucrătorilor din restaurante, care susţin ca incidenţa cancerului pulmonar în
randul membrilor săi este mai crescută decât în alte profesii, datorită fumatului pasiv. În
general, conform declaraţiei ministrului sănătăţii, în fiecare an în Norvegia se
inregistrează între 300 şi 500 decese datorate fumatului pasiv38.
1
Richard Denis, Senon Jean-Louis(2007). Dicţionar de droguri, toxicomanii şi
dependenţe, Bucureşti: Editura Ştiinţelor Medicale, p.817
2
Ibidem, p.818
3
Centrul de Politici şi Servicii de Sănătate (2007).Cunoştinţele, Atitudinile şi Practicile
Populaţiei Generale Referitoare la Consumul de Tutun şi la Prevederile Legislative din
Domeniu” p.6
4
Raportul Internaţional ESPAD - European School Survey Project on Alcohol and Other
Drugs, p.29
5
Richard Denis, Senon Jean-Louis(2007).Dicţionar de droguri, toxicomanii şi
dependenţe, Bucureşti: Editura Ştiinţelor Medicale, p.818
6
Ibidem, p.817
7
Prochaska, J. O. and C. C. DiClemente (1983)."Stages and processes of self-change of
smoking: Toward an integrative model of change." Journal of Consulting and Clinical
Psychology 51(3),pp. 390-395.
8
Stavros,Constantin(1988).Droguri concomitente alcool, tutun, cafea. Factori de
risc.Bucureşti:Editura Medicală, p.78
9
Lagrue Gilbert (2006). Arrêter de fumer, Paris: Editions Odile Jacob, pg. 28.
10
The Smoke Free Partnership (2006). Lifting the smokescreen: 10 reasons for a smoke-
free Europe Brussels:ERSJ Ltd, (abstract).
11
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE (2007). Carte Verde, Către o
Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare, Bruxelles, p.4
http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/Tobacco/Documents/gp_sm
oke_ro.pdf accesat în 13.02.2008
12
www.help-eu.com accesat în 23.02.2008
13
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE (2007). Carte Verde, Către o
Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare, Bruxelles,p.4-5
http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/Tobacco/Documents/gp_sm
oke_ro.pdf accesat în 23.02.2008
14
http://www.smokefreepartnership.eu/IMG/pdf/Lifting_the_smokescreen_background_n
ote.pdf accesat în 23.02.2008
http://www.ersnet.org/ers/default.aspx?
id_fiche=232472&id_langue=3&id_dossier=56222 accesat în 23.02.2008
‘Going smoke-free: The medical case for clean air in the home, at work and in
public places’, (2005).Royal College of Physicians of London
http://europa.eu.int/comm/health/ph_information/dissemination/echi/echi_en.htm.
The European Community Health Indicator no 23, "Regula Smokers" accesat în
24.02.2008
26
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE (2007). Carte Verde, Către o
Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare, Bruxelles: p.7-8
http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/Tobacco/Documents/gp_sm
oke_ro.pdf
27
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE (2007).Carte Verde, Către o Europă
fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare, Bruxelles: p.7-8
http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/Tobacco/Documents/gp_sm
oke_ro.pdf accesat în 23.02.2008
28
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE (2007). Carte Verde, Către o
Europă fără fum de tutun: opţiuni privind politicile comunitare, Bruxelles: p.7-8
http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/Tobacco/Documents/gp_sm
oke_ro.pdf accesat în 23.02.2008
29
http://tobacco.org/newsfeed/country/austria.rss accesat în 24.06.2009
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf
24.06.2009
30
http://www.tobacco.org/articles/country/belgium/24.06.2009
31
http://www.tobacco.org/articles/country/denmark/24.06.2009
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf24.06.2009
32
http://www.tobacco.org/articles/country/finland/24.06.2009
33
Dubois G, Cornuz J. (2006).Prevention of air pollution by indoor tobacco smoke
in France, Rev Med Suisse. Jun 28;2(72)(abstract)
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf24.06.2009
34
Schneider S, Seibold B, Schunk S, Jentzsch E, Pötschke-Langer M, Dresler C,
Travers MJ, Hyland A(2008).Exposure to secondhand smoke in Germany: air
contamination due to smoking in German restaurants, bars, and other venues.
Nicotine Tob Res. Mar;10(3) (abstract)
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf24.06.2009
35
http://eurpub.oxfordjournals.org/cgi/content/abstract/17/2/211 accesat în
22.01.2010
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf
24.06.2009
36
Muiris Houston (2003).Ireland leads the way for Europe in banning smoking in
the workplace, BMJ Publishing Group Ltd. (abstract)
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf24.06.2009
37
http://www.ashscotland.org.uk/ash/4327.html24.06.2009
38
http://www.helsedirektoratet.no/tobakk/english/strategy_and_policies/norwegian_tobacco
_control_policy_694324.06.2008
39
http://www.ensp.org/files/legislation_on_smokefree_workplaces_200801.pdf24.06.2009
40
Centrul de Politici şi Servicii de Sănătate (2004).Fumatul şi sănătatea publică în
România.Cunoştinţe, atitudini şi practici legate de consumul deproduse din tutun în
rândul populaţiei generale dinromânia, Bucureşti:Min.Sănătăţii, pp.6-8
41
WHO Report on the Global Tobacco Epidemic: implementing smoke-free
enviroments(2009).The MPOWER package, pp.17-21
42
Centrul de Politici şi Servicii de Sănătate(2004).Fumatul şi sănătatea publică în
România.Cunoştinţe, atitudini şi practici legate de consumul deproduse din tutun în
rândul populaţiei generale din România, Bucureşti:Min.Sănătăţii, pp.8-12
43
Ibidem, pp16-18