Girafe

de Pau Miró 

Personaje:

Vânzător de maşini de spălat

Femeie
Bărbat
Frate
Chiriaş/ Aurora

1
Tabloul 1- Haine întinse
Tabloul 1 Scena 1

Barbatul: Romania, 1968

De ce pari trist as vrea sa stiu

De ce-ai venit asa tarziu

Spunea-i ca tu iubirea mea nu vei rani-o.

De ce pari trist si ochii tai.

De ce se ascund de ochii mei.

De ce nu vrei sa vad ca ei, imi spun adio.

Nu, nu au rost fraze banale, vorbele goale

Si minciuni ce-apasa.

Nu n-are rost calea intoarsa, intr-o farsa cu cortina trasa.

De ce? De ce pari trist?

Un joc stiut, un joc simplist.

Desi mi-e greu, nu tu, ci eu, voi spune adio.

Si-n urma ta voi stinge incet, un regret.

De ce pari trist si ochii tai.

De ce se ascund de ochii mei.

De ce nu vrei sa vad ca ei, imi spun adio.

Nu, nu au rost fraze banale, vorbele goale

Si minciuni ce-apasa.

Nu n-are rost calea intoarsa, intr-o farsa cu cortina trasa.

De ce? De ce pari trist?

Un joc stiut, un joc simplist.

Desi mi-e greu, nu tu, ci eu, voi spune adio.

2
Si-n urma ta voi stinge incet, un regret.

Voi stinge incet, un regret

Un regret…

Un regret…

Vânzătorul: Săru' mâna!

Femeia: Domnule Ventura, luați loc! Vreţi un pahar cu apă?

Vânzătorul:Nițel vin de Niculițel, cu puțină pâine şi zahăr.

Femeia: Nu! Astăzi nu. Vă rog eu, da puțină apă merge.

Vânzătorul: De unde ați adus apa?

Femeia: De la "Izvorul pisicii". E bună apa?

Vânzătorul: Da! Nu, vă rog frumos n-o atingeţi e nouă, nu ne permitem să riscam. După cum
v-am mai spus şi cu alte ocazii, eu comercializez Tehnometal, Păltiniş, Crinul Electrobobinaj,
Pinguino şi după cum bine vedeţi Albalux.

Femeia: Parcă e o poezie.

Vânzătorul: Pielea mâinilor dumneavoastră ridată îmainte de vreme...... Nu cu Alba-lux.....

Degetul mare, arătătorul, mijlociul, inelarul şi ăsta micu, micu, micu. Şi o să aveţi mai mult
timp.

Femeia: Auleu! Timp....

Vânzătorul: Şi mai important: când vă veți afla în societăți în care se va vorbi despre asta, o
să puteți participa la conversație adică- " Domnul meu Tehnometal sunt mai mici, încap în
spații reduse! "

- " Vă rog sa nu mă jigniți, doamnă Pinguino are ceva de inox, sunt foarte rezistente...."

- " Dacă îmi permiteți să intervin..."

- " Vă rog să nu interveniți"

- " Totuşi, Alba-Lux e suavă, frumoasă, romantică...."

3
Femeia: Si eu pariez pe Albalux.

Vânzătorul: Economia îşi ia avântul.

Femeia: Şi-l ia... şi-l ia.... Şi noi ne bucurăm: eu şi soțul.

Vânzătorul: E pe punctul de a o face... Ne loveşte prosperitatea. Uite-aici. E prin zonă. Pute a

prosperitate. Sunteți de acord că ne paşte prosperitatea aici în ţărişoara noastră?

Femeia: Eu şi soțul meu nu ne pricepem la asta. Suntem oameni simpli...Vă rog frumos...

Chiriasul: Bună ziua!

Vânzătorul: Albalux e cea mai bună. E economică, se vinde cel mai bine. Regina maşinilor de
spălat pentru regină... Haideți doamna Mariana, haideți..... Doamnă, vă rog! Nu! Printre
ciorapi vă rog! Vedeți că se poate! Ați fost extraoridinară!

Femeia: Vorbiți serios!

Vânzătorul: Pot să vă fac o confidență? O să puteți vorbi cu maşina de spălat. De ce râzi? De

ce râzi? Răspunde! Ce-i de râs?

Femeia: Vă rog să-l iertaţi e un om bun!

Vânzătorul: Pe bune? Albalux chiar te ascultă!

Femeia: Şi dacă e indiscretă?

Vânzătorul: Credeți-mă, cu Albalux în casă, veți fii bine dispusă şapte zile din şapte.

Femeia: Dar sunt deja.

Vânzătorul: Da! Da! Da!

Femeia: Ce-i?

Vânzătorul: Veniți puţin! Vând o mică undă de tristețe în ochii dumneavoastră.

Femeia: Nu! Sunt fericită!

Vânzătorul: O să fiți şi mai şi. Şi e foarte simplu de pornit. O să spele o grămadă de rufe şi tot
vă mai rămână timp să vă scoateți scaunul pe faleză ca să vă holbați la turiştii străini.

4
Femeia: Eu nu...

Vânzătorul: Nimeni nu s-a gândit vreodată, atât de mult la nevoile femeilor. ( se varsă
paharul)

Femeia: Vai de mine, covorul!

Bărbatul: Hai să mutăm masa, şterge repede!

Scena 2

Bărbatul: Uitați-vă la ea! Eu locuiam în apartamentul de deasupra. Într-o cămăruță

închiriată... Ce frumos miroase în colțul ăsta! Da ce zice cântăreața? Ce frumos, auzi
Mariana! " N-am ştiut să te păstrez dar acum regretul vine". Ia să văd dacă ştii să repeţi!

Femeia: "N-am ştiut să te păstrez dar acum regretul vine"!

Bărbatul: Când am cunoscut-o pe scara incendiilor credeam că e o turistă nordică rătăcită la

noi pe litoral în extrasezon.Mi-a fost tare greu dar într-o după amiază te-am întrebat: Măi
colocatatară, vrei să vii cu mine la discoteca Vraja Mării Negre? Zi da, zi da ...

Femeia: Da!

Bărbatul: Le aveam cu dansatul. In afară de cadaneasca şchioapă ştiam toate dansurile. Nu te-
am călcat pe picioare decât o singură dată.

Femeia: De două ori.

Scena 3

Femeia: E bună supa?

Bărbatul: Da.

Femeia: Mariuse....

Bărbatul: Am văzut-o!

Femeia: E o mașină de spălat haine. Data trecută îmi zicea domnul Ventura că s-a inventat
ceva și pentru spălatul farfuriilor.

5
Copilul: Zburătoare!

Vânzătorul: Aparatele electromenajere vor salva vieți umane. Mai ales pe-a dumneavoastră.
Și pentru mine asta e tot ce contează.

Bărbatul: Măi Mariana! Oprește te rog muzica aia oribilă, Nu ne putem permite o mașină de
spălat haine când noi n-am terminat încă de plătit ratele la corupta aia frumosă "Duelul
cerbilor" și nici la radioul lui frate-tu... Îți trebuie radio? Dacă noi nu prea vorbim cu el?

Vânzătorul: Dumneata nu-nțelegi. Asta o să vă schimbe viața.

Femeia: Mie îmi place viața mea. Auzi dar dacă mașinile fac totul noi femeile ce mai facem?

Vânzătorul: Copii.Când veți avea copii viața o să vi se schimbe.Veți avea mult mai multă
treabă. Copii-ți dau mult de lucru. Spun asta pentru că și eu am fost copil. Ai mei au avut de
lucuru cu mine, nu glumă. De când sunteți căsătoriți?

Bărbatul: De ce vă interesează? De ce vă interesează?

Femeia: De șapte ani.

Bărbatul: De ce i-ai zis? De ce i-ai zis?

Vânzătorul: De șapte ani?

Bărbatul: Da, de șapte ani!

Vânzătorul: Mai devreme sau mai târziu tot vine barza.

Femeia: Sau poate nu...

Vânzătorul: Păi cum așa?

Bărbatul: Nu-i așa simplu!

Vânzătorul: Nu-mi amintesc eu prea bine, dar nu mi se pare mare lucru.

Femeia: Nu putem avea copii.

Bărbatul: De ce i-ai zis? De ce i-ai zis?

Vânzătorul: Scuzați-mi întrebarea... Da-ncercați? E ca la loto prono-sport, dacă nu încerci

nu....

6
Femeia: Ne străduim, ne străduim da e vina mea.

Vânzătorul: A zis doctorul asta?

Femeia: E vina mea. Nu trebuie să-mi zică nici un doctor.

Bărbatul: E târziu. Eu am muncit mult astăzi la tâmplărie. Cumnate du-te la culcare. Domnule
Ventura hai să mutăm masa! Mariana, noi stingem lumina...

Chiriașul: Noapte bună!

Vânzătorul: Nopate bună!

Scena 4

Bărbatul: Mariana...

Femeia: A...

Bărbatul: Tu știi că uneori, când sunt singur, te strig pe nume încet?

Femeia: Cât de încet?

Bărbatul: Foarte încet! Mariana...

Femeia: Frumos!

Bărbatul: De când m-am trezit am un lucru în cap.

Femeia: Care?

Bărbatul: La ce ne folosește nouă noaptea? Vezi că ieri n-am încercat. Nici alarteieri.

Femeia: Păi dacă vi obosit de la tâmplărie?

Bărbatul: Dar nu întotdeauna.

Femeia: Dar azi ești obosit?

Bărbatul: Eu nu. Tu?

Femeia: Da de ce mă-ntrebi?

7
Barbatul: Nu știu niciodată ce ai în cap. Aș vrea să fiu acolo înăuntru ca să aflu! Încercăm?
Dar nu aici! Uneori nu te imaginez cu copilul nostru în brațe și plâng ca o bocitoare. Hei
încercăm?

Femeia: Da!

Bărbatul: Da mai întâi zi-mi ceva!

Femeia: Ce?

Bărbatul: Știi tu!

Femeia: Azi am văzut o feme cu cărucior.

Bărbatul: Cum era?

Femeia: Foarte drăguță. Nu era din cartier. Era finuță, avea păr frumos...

Bărbatul: Și ochii?

Femeia: Ochii zâmbeau, era o radioasă, ce mai... Avea un costumaș elegant sub care se
vedeau forme curbe... O mămică foarte reușită. (comentarii). Dacă aș fi putut face din ea o
păpușă s-o pun pe dulăpior.

Bărbatul: Unde pe dulăpior?

Femeia: Acolo.

Bărbatul: Am încercat.

Femeia: Hai măi Mariuse, că eu nu sunt stearpă! Sigur am mâncat ceva ... până să-mi dau
seama. Da o să aflu eu într-o zi și o să găsesc soluția. Dar până atunci... răbdare. Dar nu sunt
tristă. Nu. Din contra. Problemele apar și până la urmă, dispar, dacă ai răbdare? Ai?

Bărbatul: Am. Da mâine mai încercăm.

Femeia: Da!

Voce din Radio: A fost o dată o babă, bătrână, bătrână. Abia zărea de bătrână ce era. Și
mâinile îi umblau la ciorap, iar în gândul ei se ruga la Dumnezeu s-o dăruiască cu un copil, că
n-avea decât pe unchiașul ei.

8
Bărbatul: Futu-ți unchiașu!!!

Copilul: Uneori noaptea, când urc pe terasă, vântul îmi aduce zgomotul împușcăturiilor. Se
trage dintr-o epocă nu atât de îndepărtată pe cât ai crede. Dacă asculți atent o poți auzi cum,
sună în gol. Când aud ecoul împușcăturilor mă retrag în patul meu, speriat, mă ascund sub
cearceaf până adorm. Acum nu-mi mai e teamă, pentru că ei vin și ne ajută pe toți.

(scenă ananas + criză)

Scena 5

Vânzătorul: Săru mâna!

Femeia: Domnul Ventura! Ce cald a fost astăzi?

Vânzătorul: Da.

Femeia: Dar acum parcă se face mai frig. Sau nu?

Vânzătorul: Frig, doamnă. Se face frig. Frig. O să vă gândiți la... I-ați mai vorbit soțului
despre... Albalux?

Femeia: Da. Da nu-i așa de simplu.

Vânzătorul: Ce dracu doamnă! Vă permiteți cactusul ăsta, da nu vă permiteți o mașină de

spălat. Toată lumea are o mașină se spălat acasă... (intră sfântul)

Vânzătorul: Acum ar trebuii să-i vorbiți despre Albalux. Soțul dumneavoastră e un sfânt, vă
înțelege.

Femeia: Așa-i că-i un sfânt? M-am gândit eu.... Înainte era tâmplar dar acuma e sfânt.

Vânzătorul: Eu așa am impresia.

Cendana: Pune mâna pe copil!

Femeia: Mariuse, fă și pentru noi o minune!

Baba1: Stai cuminte! Ostoaie-te!

9
Bărbatul: Mariana, ești aici? Am cunoscut-o pe scara incendiilor... Am întrebat-o vrei să vii la
discoteca Vraja Mării Negre? Zi da, Mariana!

Femeia: Da!

Babă2: Dapăi, asta ți muiere?

Bărbatul: Eu lucrez la tâmplărie acolo avem...

Baba2: Tu Dana, iar incepi cu ale tele?

Baba3: Blasfemeie!

Bărbatul: Mariana, ridică-te și umblă! Hrănește mulțimea cu bostanul ăsta...... Maiestrul

nostru de la tâmplărie are o curvă, Margareta. Hei liniște, vă vorbește un sfânt! Mariana,
spune-le aia cu filmul....

Femeia: Oamenii normali se duc la film o dată pe săptamână. Dar eu vreau să văd filmul și a
doua oară și a treia oară fără să plătesc. Și mă ascund sub scaune. Dar ăștia mă depistează și
mă dau afară. Mă duce acasă Mielovan milițianul. Da soțul meu nu mă ceartă. Îmi zice că.......

Bărbatul: Bine ai făcut!

Femeia: E un sfânt!

(Baba3 pe bicicletă cântă "Imimă de ce nu vrei să îmbătrânești")

Vânzătorul: Când o s-o aveți pe Albalux acasă puteți merge la film una întruna?

Femeia: Sunte-ți bisericos dumneavoastră?

Vânzătorul: Eu unul n-am mai fost într-o biserică de când m-am botezat.

Bărbatul: Foarte rău!

Femeia: Câte dupamieze nu v-ați petrecut aici încercând să-mi vindeți o măgăoaie d'asta.

Vânzătorul: Măgăoaie? Eu nu vând măgăoi, doamnă!

Bărbatul: Măi, măi, măi!

Femeia: Vroiam să zic mașini. Vreau să zic că ar trebuii să cumpăram și noi ceva.... noi n-am
putut niciodată să cumpăram de la dumneavastră și sunt terminată din cauza asta.

10
Vânzătorul: Da mie îmi place să vin aici, să vorbesc, să iau o gustărică.

Femeia: Uite că astăzi nu s-a putut.

Vânzătorul: Nu-i nimic. Mă simt bine aici.... Ia arată-ne ce-ai desenat.....

Baba3: Eu mă deplasam înspre înainte, dar din cauza neadaptării vitezeii la carosabilul umed,
a pierdut controlul și a pătruns pe sensul meu de mers și l-am lovit frontal în față... Nu e vina
mea.

Bărbatul: Taci din gură, fă! A desenat o biserică, e biserica de pe strada Bisericii.

Baba1: Totuși, e bine?

Bărbatul: Ridică-te!

Femeia: E cam agitat în ultimele zile. Stă ore întregi pe terasă și privește cerul. Ca și cum ar
veni ceva din cer. De ce nu vă căutați altă femeie? Oamenii se mai căsătoresc iar și iar...

Vânzătorul: Alta?

Femeia: Să vă țină companie.

Vânzătorul: Nu, mersi.

Femeia: Nu vă lipsește?

Vânzătorul: Ba da.

Femeia: Nu vă gândiți la ea?

Vânzătorul: Nu!

Femeia: Nu vă întrebați unde ar putea fi?

Vânzătorul: Se știe...

Femeia: Nu prea vă place să vorbiți despre asta, asa-i?

Vânzătorul: Sunt inofensiv. Aproape invizibil. Uitați-mă la mine! Mă vedeți?

Bărbatul: Nu!

11
Vânzătorul: Vând... vând măgăoaie cum ziceți. Mai bine să nu-ți complici viața. Ea era
mai..... complicată. Zicea că nu-i place țara asta, că aici toți suntem troglodiți. Că tre' să fi
atent la ce zici, la ce faci, la ce mănânci. E periculos, oamenii dispar! E periculos!

Scena 6

BĂRBAT: De ce vii la noi domnule, în fiecare seară dacă ştii că nu cumpărăm nimic?
FEMEIE: Zice că toată lumea are maşină de spălat.
BĂRBAT: Toată lumea, toată lumea...Tu ai masina de spalat?
BABA CRISTI: Io n-am, da cine are?
BARBAT: Fiți-ar toată lumea!
Vanzatorul: E vorba de prosperitate economica.
BARBAT: iti fut eu o prosperitate peste ochi! Sunt cu nervii la pământ...
BABA ALI: Se vede...
BABA CRISTI: Eu nu m-as purta asa in casa mea, cu musafiri aici la masa!
BARBAT: Nu ne putem permite o mașină de spălat...
FEMEIE: Da dacă mă-ntorc eu la smântânărie? În ture.
BĂRBAT: Ce?
FEMEIE: Poate c-am putea...
BĂRBAT: Ce?
FEMEIE: POate c-am putea...
BĂRBAT: Ce tot zici?
FEMEIE: Poate aş putea să lucrez iar pe la oameni.
BĂRBAT: Servitoare? Iar? Nu!
FEMEIE: De ce?
BĂRBAT: Şi străbunica, şi bunica şi mamă-ta şi tu... nu!
FEMEIE: Da ce e rău în asta?
BĂRBAT: Să fi servitoare e o chestie ereditară în familia ta. Vrei ca şi fiica noastră s-o ardă
servitoare?

12
Scena 7
VÂNZĂTOR: Deci câte vreţi? Câte Albaluxuri? Câte maşini? O duzină, doua?
BĂRBATUL: O juma’ de duzină.
VÂNZĂTOR: Şi n-aveţi ceva de reparat prin casă? Pentru un preţ modic, mâinile astea fac
miracole.
FEMEIE: Nu. Totul merge bine. Şi în plus, bărbatu-miu are mână bună.
BĂRBATUL: E tărziu, Mariana. Stingem lumina.
FEMEIA: e tarziu. Mai ramaneti?
BABELE: Putin...
BARBATUL: Puteți să porniți radio-ul...
BABA SAULICA: In tot acest timp, Marius de la Medgidia si cu Mariana de la Mahmudia,
care s-au intalnit cu ani in urma la Constanta pe scara incendiilor, dormerau un somn adanc in
camaruta lor din orasul de la malul marii, visand ca in a lor chicineta, langa bicicleta, se naste
copilul lor mult incercat...

TABLOUL 2
Scena 1

BĂRBAT: Mariana, adu un scaun. Copile, ia bicicleta. Adu si masa. Azi era cât p-acilea să-
mi pierd degetele la tâmplărie. O clipă de neatenţie şi... În tot cazul a fost o după amiază
ciudat de agreabilă. Adu si dulapul. Ne-a lasat singuri. Lucram mai bine, mai cu spor cand
suntem singuri. A mers să-şi vadă curva. „Merg să fac o tură.” Mai bine: Merg s-o fac o tura.
Ma copile, adu bicileta aia aici. Pune-o aici sa se vada frumos.
Tăcere
Mmm, miroase bine. Casa asta miroase bine. Nu că mrosu de lemn nu mi-ar place, lemnul
ars... lemnul tânăr, toate mirosurile de lemn... dar când sînt îchis acolo mult timp mă gândesc
la mirosul casei noastre şi mă bine dispun. Astăzi, dimineata, nu mă gândeam decât la
momentul în care voi ajunge acasă. Când am ieşit în stradă era un pic răcoare şi-mi ziceam că
lumea asta e bine facuta. Mă gândeam la asta şi brusc am văzut o tanara draguta, inalta si
batuta de patru animale. Daca nu-mi sarea lantu de la bicileta, i-as fi fugarit eu. Pune mai
copile, franzela aia alba pe masa.
(fratele îi dă pâinea)

13
Mersi. Mă-ntorc acasă şi toate sunt la locul lor. Mă-ntorc şi ştiu perfect ce voi găsi. Nu e nici
o surpriză. Masa e pusă şi voi mă aşteptaţi. Cina e pregătită.
FEMEIE: Azi, nu.
BĂRBAT: Aa, nu, nu, nu. Nu-i nici o problemă.Nu de asta ziceam. Oricum e prima dată în
ăştia sapte ani când cina nu e gata. Nu-i nimic. Mă rog, dacă asta s-ar întâmpla în fiecare zi,
vezi tu... nu ştiu... putem discuta dacă vrei, dar nu... pur şi simplu vroiam să zic că ma bucur
să vin acasă.Da ce s-a-ntâmplat?
FEMEIE: Am stat şi m-am gândit.
BĂRBAT: Nu-i nimic, pe bune. Doar vroiam să ştiu. Păi şi ce-ai făcut?
FEMEIE: Nimic.
BĂRBAT: Nimic?
Râd toţi trei
FEMEIE: Ca de obicei. A fost zi de spalat rufe, am fost la băcănie, am luat o ştiucă că ştiu că-
ţi place, am măturat casa.
BĂRBAT: Da n-ai pus masa.
FEMEIE: Da.
BĂRBAT: Acu stiu ca n-ai avut timp de stiuca...
FEMEIE: A venit...
BĂRBAT: Cine?
FEMEIE: Cel care vine întotdeauna, în toate după amiezele.
BĂRBAT: PompiliuVentura. A, domnul Ventura, cum faceti?
VÂNZĂTOR: Ce anume?
FEMEIE: Cum faceţi rost de tot mărfălău’ pe care-l vindeţi mai ieftin decât în magazin.( se
aude Radio Europa Libera)
VÂNZĂTOR: Mult mai ieftin. Şi pentru dumeavoastră mult, mult mai ieftin.
FEMEIE: Daa, mult, mult, mult mai ieftin.
BARBATUL:Cum faceţi? Care e secretul?
VÂNZĂTOR: Nu-i nici un secret, dar nu pot sa va zic. Consideraţi că vă fac un fel de
reducere.
FEMEIE: Numai şi numai mie?
VÂNZĂTOR: Dumneavoastră un piculeţ mai mult decât altora. Cand piticii plecau la lucru,
Alba ca zapada le spala rufele in mai putin de 10 minute.
BARBATUL: Cum?

14
VANZATORUL: Cu masina de spalat Albalux.
BARBATUL: Nu ne putem permite o masina de spalat.

BĂRBAT: Nu ne putem permite o maşină de spălat.

FEMEIE: Ştiu. Evident noi nu putem. Mai vrei?
BĂRBAT: Nu.
FEMEIE: Io pot sa ma apuc de stiuca, daca vrei.
BARBATUL: Las-o asa.
BARBATUL: CE FACEM...
FEMEIA: Ce facem duminică?
BĂRBAT: Am zis că mergem să culegem nuci.
FEMEIA: Nuca mai avem..
VANZATORUL: Du-te ma de-aici! Ce dracu?
FEMEIA: De ce nu mergem la plajă?
BĂRBAT: La plajă?
FEMEIE: Începe să se-ncălzească.
BĂRBAT: Nu-mi place la plajă. Acolo pe nisip am impresia că sunt o chiftea. Cand faci
chiftele?
FEMEIA: Domnu Ventura...
BĂRBAT: Zi ma ca-ti plac chiftelele.
FEMEIE: Haideti dumneavoastra la plaja daca el nu vrea. Putem sa mergem cu masina de
spalat.
VANZATORUL: Nu stiu daca am timp.
BĂRBAT: ce are frate-tu? E un pic cam ciudat.
Vanzatorul: e ciudat..
FEMEIA: umpic...
BARBATUL: Da ce are?
FEMEIE: Nu ştiu. Îşi petrece zilele privind cerul.
BĂRBAT:. Cerul?

15
FEMEIE: Da.
BĂRBAT: În sfârşit.

VÂNZĂTOR: M-am gândit că aţi putea să-mi închiriaţi o cameră. Da ştiu că nu închiraţi
decât o cameră, şi aia e deja ocupată.
Aţi putea să-l daţi afară.
FEMEIE: E un om dE treabă. E muncitor.
VÂNZĂTOR: Glumesc.Camera lui e destul de mare şi dacă puneţi o despărţitură la mijloc,
din lemn, se obţine o cameră în plus.
FEMEIE: E o propunere serioasă?
VÂNZĂTOR: Ei, îmi place să dau din clonţ.
BĂRBAT: Apropo, Mariana, stii ceva de chiriasul nostru?
FEMEIE: Nu.
BĂRBAT: De două zile nu ştim nimic de el. De două zile şi două nopţi nu i-am văzut vârful
nasului. Trăieşte la noi, nu? Trebuia să ne prevină.
FEMEIE: Duminică a plătit pentru o săptămână.
BĂRBAT: Asta nu-l scuză. Dacă i s-a întâmplat ceva.
FEMEIE: Nu cred.
BĂRBAT: Mă întreb dacă a fost o idee bună să-i închiriem camera.
Femeia scoate un chilot roşu din buzunar
FEMEIE: I-am găsit printre hainele lui.
BĂRBAT: Ce-i asta?
FEMEIA: Chiloti.
BARBATUL: Astia-s chiloti? Du-te tu. Păi şi din cauza asta nu da niciun semn de două zile?
FEMEIE: Poate.
BĂRBAT: Crezi?
FEMEIE: O aventură amoroasă.
BĂRBAT: Vezi prea multe filme.
FEMEIE: De ce nu? În sfârşit a întâlnit pe cinea şi...
BĂRBAT: Dacă nu se-ntoarce o s-o ducem mai bine.

16
FEMEIE: De ce?
BĂRBAT: Familia şi nimic altceva.
FEMEIE: Dar avem nevoie de chiriaşul nostru. Şi în plus e un om bun.
BĂRBAT: Un pic special.
FEMEIE: Toată lumea e specială în felul său, nu crezi?
BĂRBAT: Acestea fiind zise, eu mă duc să mă culc.Tre’ să ne gândim la nume pentru copilul
nostru.

TABLOUL 3 - Un pic de praf

PREZENTATORUL: Buna seara doamnelor si domnilor, ma bucur ca sunteti intr-un numar

asa de mare la petrecerea noastra. Dragi prieteni, dragi invitati, sa n-o mai lungim cu vorba,
in aceasta seara am onoarea sa va prezint o mare diva din tara noastra, nu vorbesc de
dumneavoastra, cunoscuta si peste hotare. S-o invitam in scena pe Cerasela cea turbata!
Cerasela!
CERASELA: Multumesc pentru aplauze. Cristi, te rog sa-mi dai un pahar. Apa mă purifică.
PREZENTATORUL: E gin, Cerasela.
CERASELA: a, DA, E GIN.
PREZENTATORUL: oricum au aceiasi culoare, deci nu e o greseala mare.
CERASELA: Facem atâtea greşeli în viaţa asta, eu insami sunt o greseala ambulanta.
PREZENTATORUL: de ce spui asta, Cerasela?
CERASELA: Azi dimineaţă de exemplu, puteam să jur că m-am trezit la Paris. Glumesc.M-
am trezit într-o cameră din Montmartre. Am privit pe fereastră. Oh la la, ce concentraţie de
artişti. Şi mi-am zis: „Cerasela, trebuie să cobori. Du-te acolo, în mijlocul vârtejului, fii gata
să serveşti de muză, fii gata să devorezi tot ce e de devorat, Cersaselo.” Am pus o ţoală pe
mine, ceva acolo, foarte simplu, ceva discret. Două trei bijuterii, p-aci, p-aci. Mă pudrez
sumar. E cazul să îmbuc ceva la micul dejun, pentru că, chiar dacă nu se vede, şi eu trebuie să
mănânc. Iată-mă-nbrăcată, coborînd scara, văd piaţa, largă ca un cur, şi-n mijloc văd o
măsuţă drăguţă, îmi trântesc delicat fundicul pe un scăunel divin şi-mi comand o cupă de
şampanie. Şi ce să vezi: la prima sorbitură de şampanie. Badabum???? Iată că se apropie de
mine un tânăr pictor parizian, obraznic, brunet, cu mânile robuste, corpul viguros, dar tandru
cât cuprinde, frumos într-un fel ancestral, dezirabil într-un fel antropologic. Şi-mi
mărturiseşte:
PICTORUL: Din clipa în care a văzut demersul meu, am ştiut că sunteti o operă de artă, şi ma
vad obligat sa va trag in schita.
CERASELA; Să-ncepem cu portretul şi-apoi mai vedem noi. Ard în flăcări. Toată, toată.

17
PICTORUL:. PAI CE FACI, NU VII? Sa stii ca n-am multi bani.
CERASELA: Da şampanie ai?
PICTORUL: Garla.
CERASELA: Ei bine, daca avem sampanie, lumea poate sa se prabuseasca pentru ca nimic
nu mai conteaza. Una peste alta, ce s-a-ntâmplat în atelierul lui, daţi-mi voie să iau cu mine-n
mormânt. Astia zic că n-am fost la Paris, că povestea asta cu Parisu... sunt baliverne pe care
le-am inventat, că de fapt mi-am petrecut două zile la bulău. Bulău, ce cuvânt oribil. De ce m-
ar băga la bulău? Nu-mi amintesc de-aşa ceva. Îmi amintesc doar de Paris. Se spune că acum
două nopţi tocmai discutam liniştit cu o amică într-un bar.
PICTORUL: Ce a zis, o are mica?
CERASELA: Şi dintr-o dată cineva a chemat forţele de ordine pentru că nu eram destul de
decente. Eram decenta. N-atui vrea sa ma vedeti indecenta...sau ati vrea? Au venit şi au pus
cătuşe florilor. Cu urlete şi brutalitate. Adică eu, care ador brutalitatea, chiar să nu-mi
amintesc nimic? Nu că povestea ata cu mititica mi se pare toal aberantă. Cu toţi oamenii de
bine care sunt în ţara asta, cu respectul şi iubirea pe care le simţim din toate părţile, din cele
mai neânsemnate sate. Cu libertatea care transpiră prin toţi porii acestei fantastice şi minunate
ţări fără pereche, cine m-ar denunţa pe mine pentru că sunt ceea ce sunt?
PREZENTATORUL: Am fost, am vorbit, am rezolvat, nu se poate! Ceraselo, eu zic s-o
lasam mai moale!
CERASELA: Ce-aţi vrea să zic? Am fost la Paris. Într-un fel sunt tot timpul la Paris. Am
lipsit două zile de pe scena acestei şpelunci împuţite pentru că am fost la Paris. Parigi, ca sa
intelegi si tu. Oh la la, Paris, Paris capitala culturala a iubirii. Oh, iubirea. Iubirea guvernează
universul. Repune fiecare lucru la locul său şi chiar pe noi. Oh, mi se pare c-am auzit un
suspin. Fantastic, mirobolant, inegalabil. Mi-am îndeplinit misiunea. Asta-i datoria mea, să vă
provoc suspinul dorinţei. Înainte să părăsesc scena, vă amintesc că uşile cabinei mele sunt
larg deschise, ca să intre pe ele flori, nugat şi cârnaţi. Apropo, unul din gentleman-i prezenţi
aici, imbracat in costum bleumarin, pantofi maro, stai linistit, nu dau nume, mi-a oferit un
bilet de loterie. Numărul 5775. Un număr drăguţ, reversibil. 5775. Numărul şansei, şi-i
mulţumesc mult. Dar v-aş ruga să fiţi mai concreţi când faceţi cadouri artiştilor, nu fiţi atât de
abstracţi. Rujul asta ieftin chiar imi usuca buzele.Daca intelegeti ce vreau sa spun.
PREZENTATORUL: Gura EI turbată, mult prea lăudată, e concediată, până altă dată.
PICTORUL: Lasa ca ti-o angajez eu!
CERASELA: Si nu uitati ca va aflati la clubul Girafa in flacari, unde i se serveşte fiecăruia
ce-i place, chir şi-un mic futai dacă asta-i e dorinţa.
PREZENTATORUL: Si acum doamnelor si domnilor, trei dansuri feministe cu trei dame
futuriste!
PREZENTATOR 2: Acum e momentul ca femeile să se elibereze de sub jugul familiei și a
dublei zile de muncă, să fie egale cu bărbații. Femeia de azi poate fi și mamă devotată, și
partenera de nădejde a tovarășului de viață. Progresul tehnologic ne-a adus atît de aproape de
acest ideal, al egalității. Dacă vrei, poți să muncești la fel ca bărbații, în fabrici și uzine, la
strung și menghină, pe tractoare și macarale. Sîntem atît de aproape de ideal, că-l poți chiar

18
vedea. Poți să-l atingi, poți să urli „Este!“. Poți să-l bagi în priză, să-i atingi cuva metalică și
suplă, să-i simți mirosul de plastic și sudoare industrială, să-i mîngîi suprafața albă și
lucioasă, în care se reflectă speranța de mai bine a tuturor femeilor. Mîinile tale nu vor mai
lua niciodată forma săpunului și a lesiei, mîinile tale vor fi pregătite să ridice barosul și să
învîrtă cimentul. Niciodată viața nu va mai fi la fel.

TABLOUL 4 – Cabana
Scena 1

Bărbatul se bărbiereşte. Fratele e sub masă.

BĂRBATUL: L-ai auzit? S-a intors. Era cinci dimineata. Nu mi-a zis nimic. A intrat si nici
nu m-a vazut. S-a facut ca nu ma vede. Mirosea...ca intotdeauna...La ce uzina lucreaza oare?
Nu vorbeşte niciodat despre asta. Dar mirosul, mirosul lui spune multe. Ce faceai ma pe asfalt
ieri? La ce te uitai. La cer sau la ce te uitai? Sau te-a răsturnat careva.. Trebuie să-inveti sa te
aperi, altfel e de rău. Vrei sa te invat sa te aperi? Ia uite cat scrie asta... Fa si tu economie.
Scrie si tu cu prescurtari. Cine-ti da bani pentru caiete? Sora-ta. Si lui sora-ta cine-i da bani?
Eu! Poate mi-ar face si mie bine sa scriu. Am multe lucruri in cap. Nu ţi se pare că... mie mi
se pare că-l apără. Da. Nu găseşti?
Tot timpul am ganduri. Mai ales la tâmplărie. Ieri era să-mi tai degetele. Tai lemne şi mă
gândesc, mă gândesc, mă gândesc la ea. Îmi imaginez lucruri lucruri bune. Încerc să fac în
aşa fel încât totul să fie bine, luminos, dar uneori nu o înţeleg. Mi-ar place să fiu în mintea ei.
Eu nu sunt special deloc. Deloc. Mi-ar place să trăiesc într-o cabană într-o pădure cu ea. Şi cu
tine dacă vrei. Să facem foc cand ne e frig. Să te vânăm cand ne e foame. Glumesc. Şi cu asta
basta. Simplu, nimic special. Să trăim în pace într-o cabană, până ne ia dacu’. Şi într-o zi
cineva iti gaseste..oasele.... glumesc! simplu, nimic special. Astăzi e prea multă lume-n oraş.
Oamenii părăsesc satele. Astia ii muta in blocuri. Nimic nu mai e la locul lui. Lucrurile nu-şi
mai găsesc locul. Niciodată. Da ce? Ce scrii tu aici... Pot să citesc?. Dacă nu vrei să citesc
nu... e treaba ta, nu citesc eu fără permisiune. Ce? Vrei să citesc? Măi, da sau nu? Da? Cum
vrei. N-ai prea dormit nu? Noaptea când nu e lumină, cel mai bine e să dormi. A doua zi
lucrurile sunt la locul lor. De fapt nici nu ştiu dacă mai am chef să fii şi tu acolo în cabana.
Gata, eu ma car la tâmplărie. Într-o zi te duc şi pe tine.

(mariana pleaca dupa butelie, se intoarce si se intalneste cu copii)

COPII: Saru-mana tantii a tamplaritei! Ce face fratele dumneavoastra, Ionut? Putem sa venim
sa-i citim din cartea Jules Verne?

Vladut: În ciuda părerii unor oameni cu minte îngustă care ar vrea să închidă rasa umană pe
acest glob ca în interiorul unui cerc fermecat din care nu avem voie să ieşim niciodată afară,
noi vom călători într-o zi pe lună, pe planete şi pe stele cu aceeaşi uşurinţă, rapiditate şi
siguranţă cu care facem acum o călătorie de la Liverpool la New York.
Nu există nimeni printre voi, bravi colegi, care să nu fi văzut Luna, sau cel puţin să nu fi auzit

19
vorbindu-se despre ea. Nu vă miraţi dacă vă reţm aici pentru a vă vorbi despre astrul nopţilor.
Ne este hărăzit, poate, să fim Columbii acestei lumi necunoscute.

Chiriasul: Jules V., frumos...

TABLOUL 5 - Pânza

Scena1

CHIRIAŞ: îmi pare rău că nu v-am prevenit ca lipsesc doua zile.

FEMEIA: Nu-ţi fă probleme. Ne-am îngrijorat puţin, da asta e.

FEMEIA: Ce-i cu ochiu ăsta?

CHIRIAŞ: A, un fleac.

FEMEIA: Un fleac?

CHIRIAŞ: O încăierare.

FEMEIA: La uzină?

CHIRIAŞ: O neînţelegere.

FEMEIA: Văd că nu vrei să-mi povestești. Sigur e totul în regulă?

CHIRIAŞ: Despre ce-mi vorbeai saptamana trecuta..

FEMEIA: Despre ce?

CHIRIAŞ: Despre mașina de spălat, nu mi-ai terminat.

FEMEIA: Despre Albalux?

FEMEIA: Domnul Ventura mi-a băgat în cap ideea asta: Albalux. Am văzut una pe bulevard.
Albă, sclipitoare, splendidă. La supra preț.

CHIRIAŞ: Dacă vreți să-mi măriți chiria...

FEMEIA: N-are nici o legătură cu tine. Aș putea să vorbesc ore despre asta. O să-mi treacă
repede.

CHIRIAŞ: De ce? Dacă ți-a intrat în cap tre s-o obții.

FEMEIA: Nu știu, nu prea e ușor. De-abia dacă ne permitem carne de două ori pe săptămână.
Vreau să-ți zic ceva dar s-ar ptea să ți se pară ridicol.

20
CHIRIAŞ: Ador tot ce e ridicol.

FEMEIA: Copii, Ionut trebuie sa se odihneasca.

COPIII: Surut-mana!

FEMEIA: aM visat o mașină de spălat. Stau pe mașina de spălat. E pornită. Mă scutură. Și eu

sunt deasupra. Surâd. Apoi masina se opreste. Îngenunchez lângă ea. și atunci...

FEMEIA: Mi-e cam jenă.

CHIRIAŞ: hai zi.

FEMEIA: Mașina de spălat... îmi zice ceva la ureche. De fapt n-am putut sa aud ce mi-a zis.

CHIRIAŞ: De ce?

FEMEIA: Era o perdea intre mine si masina de spalat si nu puteam sa aud. Un fel de perdea
fină, netedă, aproape invizibilă care mă împiedica să aud ce-mi zicea mașina de spălat. Iarta-
ma.

FEMEIA: Ti-am zis numai prostii. Nu le lua în seamă.

CHIRIAŞ: Nu, nu sunt prostii.

FEMEIA: Nu pe bune, uită.

FEMEIA: Am găsit asta între rufele tale. Dacă ai o aventură, poți să zici. Noi suntem foarte
discreti. E o muncitoare de la uzină? Poartă chiloți foarte sofisticați.

TABLOUL 6 – Jules Verne

CHIRIAŞ: Am un bilet de la loteria națională. Un număr drăguț. Reversibil. 5775. Numărul

norocului. Extragerea are loc astazi.

FRATELE: Trebuie să-ți povestesc ceva. Merg după pâine pe strada Brizei. Trec prin fața
smântânăriei unde lucra soră-mea înainte să se mărite. Saru-mana. Ma văd. Îmi spun să intru.
Îmi spun poveștie lor. Eu surâd. Uneori îmi dau o brioșă, alteori un pic de smântână, alteori o
tabletă de ciocolată. În unele zile, în loc să mă întorc pe bulevard, mă adâncesc în cartierul de
tatarasi. Îmi place să mă plimb pe acolo. Să văd bărbații care privesc femeile. Fac mutre
imbecile. Eu doar trec pe acolo. De fiecare data femeile vorbesc cu mine. Bărbații nu, ei n-au
timp. Într-o zi m-am apropiat de o femeie care nu mai știu ce-mi zicea.

DANA: Vrei sa intri? Ce faci motanel?

FRATELE: Poftim ciocolata. Sunteti foarte distractivă.

DANA: Asculta, motanel...

21
CHIRIAŞ: Ea imi zice motanel

DANA: Esti cam tristuliul... Da cine nu-i, în ziua de azi, motănel?Și știi de ce? Pentru că
încurcăm dumnezeii între ei când ne rugăm.Da, dumnezeii la care trebuie să ne rugăm sânt
acolo sus de tot, da tu să nu ți cont de ăla care atârnă bătut în cuie de două bucăți de lemn.
Nu, ăla n-are nci un răspuns pentru noi, trebuie să te uiți un pic mai sus de el... dacă te rogi
foarte tare și vrei cu tot sufletul, zeii o să vină să te vadă. Și o să țină cont de ce le ceri.

FRATELE: Eu vreau să mi-o aducă înapoi pe mama.

Dana: O sa ti-o aduca, o sa vina din cer...

FRATELE: o să se rotească, vin din spatele stelelor.Din lună. De pe fața aia a lunii care nu se
uită la pământ. O să vină rotindu-se într-un fel de farfurioară uriașă de fier. O să vină să mă
ajute. Să ne ajute, pe toți. O să pot să-mi revăd mama. Simt că sunt foarte aproape.
Dumneavoastra nu va inselati niciodata... M-am intors la femeia aceea de trei ori, de fiecare
data dupa ce-mi dau drumul, raman putin in bratele ei. Imi pun capul pe sanii molcuti, cu
urechile intre sfarcuri, adorm.

DANA: Pe jumatate...

FRATELE: De ce nu vin? Poate trebuie să măduc eu acolo. Poate că mă așteaptă. Trebuie să

mi-o aducă înapoi pe mama. Când mi-o aduc înapoi? Poate că trebuie să mă duc s-o caut eu.
Dacătot trebuie să mă duc pe lună, atunci o să aștept luna plină. Luna plină e mai ușor de
atins. Plec pe o ghiulea de tun. O sa gasesc orașe-n ruină și civilizații antice. Da, o să aștept
ca luna să fie plină.

TABLOUL 7 – O cină fără deget

Scena 1

BARBATUL: Mariana, iti amintesti cand am dansat pentru prima oara la Vraja Marii...negre?

FEMEIA: Imi amintesc.

BĂRBAT: Tremuram. Înaintea fiecărui dans, tremuram.

FEMEIE: Și tu?

BĂRBAT: Evident. Și înaintea primului nostru sărut.

FEMEIE: Ce tot povestești?

BĂRBAT: Ce, te deranjează că vorbesc așa cu tremurat, de fata cu cumnatu-meu?

FEMEIE: Nu.

22
BĂRBAT: Înaintea primului nostru sărut tremuram asa de tare că ai fi zis că inventez un
dans nou.

FEMEIE: Tie-ti arde de glume? Mai, Marius, ce ti-au facut astia?

BĂRBAT: Dacă ne-am fi întâlnit acum... date fiind împrejurările ...dacă te-aș invita la dans...
dacă te-aș întâlni pe scara incendiilor... și ți-aș fi zis să vii cu mine la discoteca...

FEMEIE: Mai, Marius, eu nu te pot urmări....

BĂRBAT: Dacă te-aș fi atins, acum, fara degetele astea doua, pe care cred le-am pierdut,
mi-ai fi zis da? Ai fi venit cu mine?

FEMEIE: Te dor?

BĂRBAT: Le simt mai mult ca niciodată.

BĂRBAT: Un timp n-o să mai pot merge la lucru. O să stau mai mult pe acasă.

CHIRIASUL: Nu o sa castigi bani.

BĂRBAT: N-o să câștig bani. Dacă nu lucrez, nu câștig nimic.

FEMEIE: O să ne descurcăm.

BĂRBAT: Zici tu? Du-te tu!

FEMEIE: Aș putea să mă întorc la smântânărie, acuma că...

BĂRBAT: Pentru cativa firfirei pe săptămână?

FEMEIE: Și lapte.

BĂRBAT: Va trebui să lucrezi zilnic și n-o să fi liberă decât duminica după amiaza. Eu acasă
și tu la lucru? Ce-i asta? Căcat, ce dracu-i asta.

FEMEIE: Nu vorbi aşa.

BĂRBAT: te deranjeaza ca vorbesc cu cacat si cu de-astea de fata cu nevasta-mea?

FEMEIE: Eu m-am saturat...

BĂRBAT: ce bine ar fi daca maine, cand ma trezesc, degetele astea ar fi din nou la locul lor,
si mult mai lungi. Cam asa...umpic mai mici. O clipa de neatentie...nici macar o clipa...

Scena 2

VOCEA PREZENTATORULUI: Buna dimineata. Dragi ascultători, în această dimineţă

radioasă, transmitem de la Radio Romnia Naţional. Urmeaza o nouă extragere a foarte
apreciatei loterii naţionale. Aceste numere, pe care tu, tăticul de familie, muncitor,
responsabil dar totodată cam visător, le-ai ales, vor fi probabil numerele bune. Sau poate

23
acesta va fi biletul pe care-l ţine cu sfinţenie stăpâna casei, care, la această oră, şi-a isprăvit în
sfârşit îndatoririle casnice şi aşteaptă nerăbdătoare ca Postul Naţional de Radio să-i spuna că
biletulei e câştigător. Să nu uiţi dragă Anuţa, că cea mai frumoasă recompensă, este soţul tău
care se întoarc obosit de la lucru în fiecae seară şi se ocupă de tine şi de copilaşii tăi ca nişte
căpuşe ghiduşe, care totuşi te umplu de fericire. Dragi ascultători, numărul câştigător al
extragerii loteriei naţionale este 5. 7. 7. 5. Tocmai l-aţi auzit dragi ascultători dar să repetăm
pentru orice eventualitate, 5775, un număr drăguţ doamnelor şidomnilor.

Felicitări fericiţilor câştigători şi pentru toţi cei care n-au avut aceeaş şansă, nu pierdeţi
speranţa. Sâmbăta viitoare va avea loc o nouă extragere. Nu, nu, nuuuu! Nu opriţi radioul.
Rămâneţi pe post, dragi ascultători, programul Radio România Naţional îşi reia emisiunea în
câteva clipe.

Scena 3

FEMEIE: M-am gândit la nume penru copil.

BĂRBAT: Ce copil?

FEMEIE: Copilul care trebuie să vină, care o să vină. O să vezi. Acum esti deprimat.

BĂRBAT: Ma doare capul. Pune ma medicamentul ala.

FEMEIE: E de inteles, dar timpul va trece si totul va intra in normal.

BĂRBAT: la ce nume te-ai gandit?

FEMEIE: Zi tu, ma.

FRATELE: Max.

BARBAT: Unde ai gasit numele asta?

FEMEIA: Nu ştiu. Mi-a venit noaptea trecută.

BĂRBAT: Ăştia n-o să ne lase să-i dăm numele ăsta.

FEMEIE: Ba da, de ce nu?

BĂRBAT: E prea ciudat. Ăştia nu vor nume de astea.

FEMEIE: Am putea întreba. Îţi place sau nu-ti place? Ca daca-ti place...

BĂRBAT: Nu. Nu-mi place.

FEMEIE: E, atunci nu-i dam niciun nume. Poate trai si fara nume. Ce are?

BABA: Ziua buna. V-am adus smantana.

24
BARBAT: Luati loc.

BABA: Tulai, doamne, da ce-ati patit?

FEMEIE: Domnul Ventura a lăsat să se înţeleagă că i-ar plăcea să-l luăm în chirie.

BARBAT: Pai da, nu stiu, ca era acolo?

FEMEIA: Dacă punem o despărţitură de lemn în camera cu fereastră, am obţine o a doua

cameră... şi...

BĂRBAT: Fă cum vrei, pe bune, fă cum vrei si du-te-n....

FEMEIE: Ţi-e rău? Eşti alb. Ţi-e rău?

BĂRBAT: De unde toată speranţa şi bucuria asta? Uneori esti umpic obositoare. (către frate)
Azi dmineaţă, în timp ce eraţi plecaţi să căutaţi medicamentu asta, am rămas singur acasă. De
mult de tot n-am mai rămas singur acasă. Mi-au picat ochii pe carnetul tău, îl porţi mereu cu
tine, dar astăzi în graba mare, l-ai lăsat la budă cand ai mers sa te caci. Mi-am zis că aş putea
să mă uit la desenele pe care le faci de obicei...ca să-mi schimb gândurile. Dar văd că acuma
preferi să scrii. Am citit o frază care mi-a plăcut mult. Stai, cum era? „Totul va fi bine. O să
coboare din cer să ne ajute, o să ne ajte pe toţi. Şi pe tine.” Am râs. Nu ştiu cine trebuie să ne
ajute, da salvarea asta ma fec sa rad.Unde te duci? N-am terminat de mâncat. Unde se duce?

FEMEIE: Pe terasă.

BĂRBAT: Ce face tot timpul pe terasă? Ce pulicica mea face tot timpul pe terasa? Ce, te
deranjeaza ca vorbesc cu pulicica de fata cu smantanareasa?

FEMEIE: Nu ştiu. Mă nelinişteşte.

BĂRBAT: De ce te nelinişteşte?

FEMEIE: Mai vrei smanatana?

BĂRBAT: Nu.

FEMEIE: Strâng.

BĂRBAT: Am mai răsfoit un pic... caieul lu frate-tău, l-am mai răsfoit, cu astea două degete
lispă e mai dificil dar nu imposibil. Ştii că noteză tot ce vede. Măcar dacă era scriitor... futu-ti
pana ta. Am aflat mai multe lucruri pe care... dacă n-aş fi citit carnetul... se pare că se înţelege
foarte bine cu chiriaşul nostru... nu ştiam... se pare că şi tu, Mariana, te intelegi bine cu
chiriasul nostru? Numai eu nu ma inteleg cu el. Se pare că vorbiţi mult. După ce plec eu la
tamplarie, aparent vorbiţi mult. Vă distraţi. Îţi petreci zilele lucrând acasă, e normal să te
distrezi. E foarte bine. Cum e foarte bine să mergi la cinematograf...sa te ascunzi sub
scaune...sa te aduca acasa militianul Miclovan... Întebarea e... până unde merge această
distracţiune? Nu ştiu, sunt lucruri la care trebuie să fiu vighilent, nu crezi? Nu ca nu crezi...

FEMEIE: Nuca mai avem...

25
BARBATUL: Futu-ti nuca ta!

BABA: EU ma duc ca am diaree.

BARBATUL: Du-te si sa nu mai vii. Sa lasi smantana la usa.

BABA: No servus ma copile! Tot la doamna, tot la doamna?

VÂNZĂTORUL aduce o maşină

VÂNZĂTORUL: În viaţă există două feluri de oameni: cei care visează şi ce-i cărora li se
îndeplinesc visele. Acum voi faceţi parte din acest al doilea grup foarte select. Felicitări.
Soţia dumneavoastră spală rufe.

BARBAT: Da. Normal. Sa spele.

VANZATOR: DE CTE ORI SPALA SOTIA DUMNEAVOASTRA RUFE? De doua ori

FEMEIA: DA DACA TREBUIE, POT SI DE TREI, POT SI DE PATRU.

VANZATORUL: O dată pentru ce-i care locuiesc în casă şi încă o dată pentru vecina de jos,
feţele de masă de la cafeneaua de pe strada Brizei, covoarele persane de la Casa Armatei
Romane si cearsafurile dintr-un loc al carui nume mai bine nu-l rostesc. Ştiţi câte ore îşi
petrece soţia dumneavoastră în faţa rufelor? Nouă ore. Nouă ore o dată, nouă ore de două ori,
total

BARBATUL: 18 ore.

Vanzatorul: Din acest moment, ridicati-va, va rog, soţia şi chiar dumneavoastră, veţi recupera
aceste ore profitând de ele după bunul dumneavoastră plac. Credeţi-mă, o nouă viaţă începe.
Puteţi să o atingeţi doamnă, nu muşcă. E ca o căldare cu o turbină centrală în fund. Şi se
învârte mereu în sensul acelor de ceas. Trebuie să o umpleţi cu apă şi când a terminat, ea se
goleşte. Pentru golire există un tub cu dop. Scoateţi dopul şi ea se goleşte. Aruncaţi apa
murdară şi limpeziţi rufele în chiuvetă. Simplu, nu?

BARBATUL SI VANZATORUL: Mariana! Doamna Mariana! Vin-o inapoi! Mariano, te

iubesc! ..

FEMEIA: Am fost la film.

BARBATUL: Bine ai facut. Ce film ai vazut?

FEMEIA: Nu stiu ca era inceput cand am intrat in sala, da mi-a placut.

VANZATORUL: Sa revenim la magaoile noastre. Pentru masina de spalat aveti nevoie de

sapun. Săpunul Cheia e cel mai cunoscut. Dacă-mi permiteţi să vă fac o recomandare,
sapunul Elena...

26
BARBATUL: Nu facem politica, va rog frumos...

VANZATORUL: a, NU, DOMNULE. E grecesc. Scoate cele saptezeci si opt de pete din
asternuturile dumneavoastra. Elena. Ati retinut? De ce vă uitaţi aşa? E a voastră, pe de-a-
ntregul, a căzut din cer exact pentru voi. Totul e reglat. E plătită.

FEMEIA: e PLATITA?

VANZATORUL: Platita integral.

BĂRBAT: Vreau să plece chiriaşul.

FEMEIE: Chiriaşul? De ce nu-i zici niciodată numele?

BĂRBAT: Vreau să plece. Nu vreau să-i pronunţ numele.

FEMEIE: De ce? Avem nevoie de el.

BĂRBAT: Nu mai discut. Vreau s-o luăm de la zero. Tu şi eu, singuri. Vreau ca totul să fie
normal. Când te-am cunoscut erai drăguţă şi normală şi-mi imaginam că totul o să fie aşa,
drăguţ şi normal, da frate-tău e un ciudat. Şi mai nou tot ce se intampla e ciudat şi nu pot să
suport asta. Nu vreau să suport asta. Mie-mi plac lucrurile normale, simple. Vreau ca toate să
fie la locul lor. Aşa sunt eu. Aşa sunt eu făcut....Ce frumoasa esti, ce par frumos ai..

FRATELE: O vad pe mama. E jos în curte. Se misca ciudat. Zboara. Danseaza in toate
directiile deodata. O mână într-o parte, un picior in cealaltă. Capul coboara, picioarele urca.
Dinţii se îndepărteaza unul de celălalt, ochii se adâncesc in orbite. Am trei ani. Marea e
neagra, plaja e pustie, bomba e ingropata. Aproape am incetat sa mai voebesc. Ca ceilalti sa
ma intelegeaga, prefer sa scriu totul. Am umplut cateva caiete.

FEMEIA: Nu mai e acolo.

BĂRBAT: Cum nu-i acolo?

FEMEIE: Ionut!

BĂRBAT: Păi unde e?

FEMEIE: Du-te jos să vezi.

BĂRBAT: Poate a cazut in strada...Ionut, Ionut!

TABLOUL 8 - Pantalonul

Scena 1

BABA CRISTI: Ia ca e de post.

27
BABA VLAD: Da-i cu nuca? Da nuca-i de post, tu Mariano? No ca mi-o picat cozonacu!
Normal ca se uita la alea mai tinere!

FEMEIE: Ce faci aici?

SUBLOCATAR: Cum?

BABA ALI: Albalux!! Scuze, te-am speriat?

SUBLOCATAR: Nu, nu nu, nu. Aştept focul de artificii.

BABA CRISTI: Arunca gaina in sus..

FEMEIE: Iartă-mă, îmi pare rău, am pierdut un...

BABA CRISTI: Un ce?

FEMEIE: Un pantalon de-al tău. FEMEIE: A dispărut. Sunt terminată.

SUBLOCATAR: Nu face nimic. Serios.

FEMEIE: Vine multa lume in casa,...

BABA CRISTI: Vrei să zici că NOI L-AM FURAT????

BABA VLAD: Poate-ti fur una acum!

SUBLOCATARUL: linistit-va! Nu vrea sa spuna asta.

FEMEIA: Mai avem varza.

BABA CRISTI: Este si cozonac. Si ceapa... Era otar cam tare, da am inmuiat-o si s-o indulcit.
Vrei?

BABA VLAD: Tu n-ai treaba?

BABA ALI: Da cat e ceasul?

BABA VLAD: Sa tot fie!

BABA ALI: Asa tarziu? No hai fetelor, sa mergem.

FEMEIA: Trebuie să merg la spital. Nu vreau să întârzii. Rana i s-a infectat.

SUBLOCATAR: Va fi bine, o să vezi.

FEMEIE: Bineînţeles. O să dorm la spital.

SUBLOCATAR: Pot să fac ceva?

FEMEIE: Zice ca ar trebui să duci înapoi maşina de spălat.

SUBLOCATAR: Ai încercat-o?

FEMEIE: Da.
SUBLOCATAR: Şi?

28
FEMEIE: Incerdibil. O minune. N-am cuvinte... nu pot să-ţi explic... am stat o grămadă de
timp s-o văd cum funcţionează. E mai bine s-o duci înapoi. Îmi pare rău.
SUBLOCATAR: Stai liniştită.

FEMEIE: Şi mai zice că...

SUBLOCATAR: Da?

FEMEIE: C-ar fi bine să...

SUBLOCATAR: Să ce?

FEMEIE: Ca la întoarcerea lui din spital... camera ta să fie deja eliberată. Îmi pare atât de rău.
E o neînţelegere.
SUBLOCATAR: nu te îngrijora.

FEMEIE: Da, dar imi pare rău.

SUBLOCATAR: Ştiu.

FEMEIE: Ţie nu?

SUBLOCATAR: Ba da. Foarte.

FEMEIE: Nu s-ar zice.

SUBLOCATAR: Ce vrei să zici?

FEMEIE: Nu ştiu, las-o baltă... Ce-o să faci?

SUBLOCATAR: O să plec câteva luni la Paris.

FEMEIE: Vreau să mă vadă drăguţă cand ajung la el la spital, să se-nveselească.

SUBLOCATAR: tu eşti impecabilă întotdeauna.

FEMEIE: Nu.

SUBLOCATAR: Pacă vii dintr-un film.

FEMEIE: N-am ce cauta într-un film. La cinema totul e posibil. Întotdeauna da... da la fiecare
întrebare. Aici e nu. Nu pentru orice. Întotdeauna nu. Noi nu ne permitem...nu ne
permitem...Stii ce? Acum ştiu de ce copilul nostru nu vrea să vină.

SUBLOCATAR: De ce?

FEMEIE: E normal. Totul... totul dispare. De ce-ar vrea să vină într-un loc de unde totul
dispare? Scuze, sunt într-o stare proastă. N-am dreptul să spun astfel de lucruri.

CHIRIAŞ: Vrei să vii la Paris? Am închirira un apartament în St. Germain des Pres. Am lua
micul dejun în cafenelele din Montparnasse. Am merge pe jos până la vitrinele cu haine şi
pantofi, prânzul în cartierul latin si apoi am merge către Moulin Rouge.

FEMEIA: Şi a doua zi?

29
CHIRIAŞ: Am lucra.

FEMEIA: Unde?

CHIRIAŞ: Tu ca...

FEMEIA: Eu ca secretară.

CHIRIAŞ: Nu, nu, tu, tu o să fii scriitoare.

FEMEIA: Eu?

CHIRIAŞ: Da.

FEMEIA: Şi tu.. tu o să fii, nu ştiu... pictor...ita.

CHIRIAŞ: Prefer să mă picteze alţii.

FEMEIA: E ridicol.

CHIRIAŞ: Ador lucrurile ridicole.

FEMEIA: Şi următoarea zi...

CHIRIAŞ: Habar n-am... la operă.

CHIRIAŞ: Ce ai?

FEMEIA: Nimic.

CHIRIAŞ: Nu e in regula?

FEMEIA: Cred că nu.

CHIRIAŞ: De ce?

FEMEIA: Pentru că mă simt bine. Pentru că... sunt senină... nu e normal.

CHIRIAŞ: Ce? Ce anume?

FEMEIA: Fratele meu a dispărut, soţul meu e la spital şi eu aici, ma distrez cu tine. Nu e
normal să mă simt bine.

CHIRIAŞ: Eu cred că fratele tău e bine. Pur şi simplu spiritul său a plecat în altă parte. Pentru
că momentan nu suportă să fie aici. O să revină.

FEMEIA: Măcar de-ar avea un sens ce zici. Iar am visat cu maşina de spălat. Îmi vorbea din
nou.

CHIRIAŞ: Şi de data asta o puteai auzi?

FEMEIA: Iar era perdeaua.

30
CHIRIAŞ: Deci n-ai auzit-o.

FEMEIA: Ba da, de data asta da.

CHIRIAŞ: Şi ce-ţi zicea? Ce-ţi zicea maşina de spălat.

FEMEIA: Îmi zicea să ridic perdeaua.

CHIRIAŞ:Şi asta-i tot?

FEMEIA: Da.

CHIRIAŞ: Şi ce vrea să zică asta?

FEMEIA: Nu tiu. Nu cred că vrea să zică ceva. E doar un vis. Mă duc la spital.

CHIRIAŞ: Desigur. Soţul tău va fi bine.

FEMEIA: Sper. Îl iubesc mult, e foarte bun.

CHIRIAŞ: Ştiu.

FEMEIA: Doar că... îi e puţin frică... e normal... tuturor ne e frică... nu? De ce trebuie să te
duci la Paris, de ce trebuie să dispari şi tu?

CHIRIAŞ: Trebuie să plec, trebuie să plec, pentru că dacă nu plec... într-o zi o să...

FEMEIA: O să ce?

CHIRIAŞ: O să mă găsească pe-o alee cu capul zdrobit.

FEMEIA: Ce tot spui?

CHIRIAŞ: Când vin de la...

FEMEIA: De la uzină.

CHIRIAŞ: Acum stiide unde mă întorc. In drum spre casa sunt căcata pe mine de frică,
trebuie să întorc capul tot timpul. Mi-e teamă de zgomotul paşilor mei. Întorc capul tot
timpul. Mă doare gâtul de atâta întors.

FEMEIA: Da de ce întorci capul?

CHIRIAŞ: Mi se pare că mă urmăresc... o iau pe străzi întunecate, încerc să nu fac nici un

zgomot, dar ei mă urmăresc... ei ştiu unde sunt.

FEMEIA: Cine te urmăreşte?

CHIRIAŞ: Noaptea sunt animale care mă urmăresc.

FEMEIA: Animale.

CHIRIAŞ: Da, animale periculoase. Du-te la spital. Sotul tau va fi bine...

31
TABLOUL 9 – O intuiţie

BĂRBAT: Ce faci?

FEMEIE: Nimic.

BĂRBAT: Ridică-te!

FEMEIE: Da! (nu s eridică)

BĂRBAT: Suntem singuri?

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: Ridică-te.

FEMEIE: Da. (se ridică)

BĂRBAT: Eşti foarte drăguţă.

FEMEIE: Ai fost la bufet?

BĂRBAT: Credeam că n-ai să fii aici.

FEMEIE: Că n-am să fiu aici?

BĂRBAT: Mă-ntorceam de la spital convins că n-ai să fii aici.

FEMEIE: Vrei sa-ti fac niste sarmale din varza aia?

BĂRBAT: Ce ai?

FEMEIE: Ce?

BĂRBAT: La ochi. Eşti tristă.

FEMEIE: N-am dormit.

BĂRBAT: Îmi place să te văd bucuroasă când vin acasă. Că-ţi face plăcere să mă vezi
intrând.

FEMEIE: Îmi face plăcere întotdeauna când vii acasă.

BĂRBAT: Vreau ca nimic să nu stea între ce gândeşti şi ce spui. Nici-un lucru ciudat nici-o
idee ciudată. De-aici vine triseţea ta. Vreau să fii directă. Mă asculţi?

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: Mă duc în pat. (se lovete de maşina de spălat) Încă n-au venit s-o ia?

FEMEIE: Ba da.

32
BĂRBAT: Păi şi atunci.

FEMEIE: Le-am zis să... să n-o ducă.

BĂRBAT: Le-ai zis să n-o ducă.

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: O vrei?

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: O să-ţi cumpăr o maşină de spălat, dar pe asta n-o putem păstra. Nu pricepi?

FEMEIE: Ba da.

BĂRBAT: Mâine dimineaţă îmi iau uneltele şi o s-o demontez din două lovituri. O s-o duc la
fier vechi. O să ai o maşină de spălat, dar am să ţi-o cumpăr eu. M-asculţi?

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: Dar înţelegi?

FEMEIE: Da.

BĂRBAT: Perfect. Mă bag în pat.

FEMEIE: Strâng masa şi vin.

BĂRBAT: Las-o pe mâine.

FEMEIE: Durează-o secundă.

BĂRBAT: Ţi-am zis c-o faci mâine.

FEMEIE: Dar...ă ...

BĂRBAT: Hai să-ncercăm.

FEMEIE: Vin şi eu.

BĂRBAT: Da. Să n-aprinzi lumina.

Cu puteri de vrăjitor

M-ai invăluit

Sufletul mi-l faci când vrei

Trist sau fericit

33
Tu mă faci să plâng de dor,

Tu mă faci să zbor .

Ce vrei să faci din mine

Un cer senin sau un pahar de lacrimi

Un strigăt de iubire, sau vrei să faci

O noapte de coșmar

Ce vrei să faci din mine

Te-ntreb deși dacă te simt

În ochii mei

Știu că din mine tu oricând

Poți să faci ce vrei

Ce vrei să faci din mine - X2

Un cer senin sau un pahar de lacrimi

Un strigăt de iubire, sau vrei să faci

O noapte de coșmar

Ce vrei să faci din mine

Te-ntreb deși dacă te simt

În ochii mei

Știu că din mine tu oricând

Poți să faci ce vrei

34
35