Sunteți pe pagina 1din 3

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 87/2018 pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică
pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și
pentru instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de
coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi
Secţiunea 1 - Titlul prezentului act normativ
HOTĂRÂRE A GUVERNULUI privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru
dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru
instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de coordonare
pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi
Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situaţiei  actuale. Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru
combustibilii alternativi (denumită în continuare, Directiva 2014/94/UE) stabilește cerințe minime
privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare
destinate vehiculelor electrice și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și hidrogen,
care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul cadrelor naționale de politică ale
statelor membre, prin specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare și de
realimentare, precum și prin cerințe privind informarea utilizatorilor. Pentru a promova combustibilii
alternativi și pentru a dezvolta infrastructura relevantă, cadrele naționale de politică pot fi compuse
din mai multe planuri, strategii sau alte documentații de planificare elaborate separat sau integrat.
Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 34/2017 privind instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi (denumită în continuarea, Legea nr. 34/2017). În
conformitate cu prevederile art. 3 lit. k) din Legea nr. 34/2017, Ministerului Energiei i-a fost atribuit
rolul de autoritate de reglementare competentă pentru elaborarea, transmiterea, monitorizare către
Comisia Europeană a Cadrului naţional de politică pentru instalarea infrastructurii pentru combustibilii
alternativi şi a raportărilor ulterioare care decurg din cadrul naţional de politică.
Pentru realizarea procesului de notificare a măsurilor naţionale de transpunere și implementare a
Directivei 2014/94/UE, s-a constituit, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Grupul de
lucru (task force) format din reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, Ministerului
Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului
Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene,
Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei și Administraței Fondului pentru Mediu.
Grupul de lucru a elaborat Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în
ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România, urmând ca acesta să fie adoptat prin prezenta Hotărâre şi notificat Comisiei
Europene.
Ulterior elaborării Strategiei privind Cadrul național, documentul a fost lansat în consultare publică
atât pe site-ul Ministerului Energiei în data de 28 iulie 2017, cât şi pe site-ul Ministerului Mediului şi
totodată, au fost publicate două anunțuri într-un ziar de circulație națională conform Hotărârii de
Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe.
Sintagma „Cadru național” este definită în conformitate cu prevederile art.2 din Legea 34/2017, și
constituie un document de politici și strategie care consolidează și explicitează necesitatea cerinţelor
minime privind crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de reîncărcare
destinate vehiculelor electrice şi punctele de realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural
lichefiat şi hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul cadrelor naţionale de
politică, şi specificaţii tehnice comune pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de realimentare,
precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor, transpusă din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi în legislaţia naţională prin Legea nr. 34/2017.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în vederea facilitării realizării scopului Legii 34/2017
(prevăzut la art. 1), și anume, de a reglementa măsurile destinate instalării infrastructurii pentru
combustibili alternativi, cu scopul de a reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua
impactul transporturilor asupra mediului.
Strategia privind Cadrul național este elaboratã în conformitate cu prevederile Capitolului II din Legea
34/2017 şi constituie un document de politici și strategie în conformitate cu prevederile art.11 lit.f)
din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, cu modificările și
completările ulterioare.
Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a
Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE, obiectivul de țară, privind ponderea energiei din surse
regenerabile de energie în consumul final brut de energie, ce urmează a fi înregistrat până în anul
2020, este de 24%, această țintă fiind deja atinsă de România încă din anul 2015. La finalul anului
2014, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie în domeniul transporturi în
România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub estimarea PNAER pentru acea perioadă.
Astfel, prin măsurile propuse, prezenta Strategie privind cadrul naţional asigură consistența
obiectivului general stabilit pentru anul 2020, propunându-și concomitent, să contribuie la obiectivul
atingerii unei ponderi a energiei din surse regenerabile, utilizată în toate formele de transporturi, care
să reprezinte cel puţin 10% din consumul final de energie în transporturi în anul 2020.
Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi reprezintă un punct de pornire inclusiv
pentru actualizarea și modernizarea parcului auto național cât și aducerea la standarde europene a
serviciilor de alimentare oferite în domeniul naval și aerian, într-o manieră adecvată cu obiectivele
generale ale politicilor de mediu și ale celor în domeniul transporturilor.
Scopul Strategiei privind Cadrul național este de a susține dezvoltarea infrastructurii de combustibili
alternativi în România, astfel încât toate mijloacele de transport, metodele și tehnologiile relevante să
poată fi utilizate nediscriminatoriu în conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea lor,
pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate și un impact minim asupra
mediului înconjurător și sănătății populației, atât în aglomerările urbane, cât și de-a lungul
infrastructurii interurbane și rețelelor europene de transport rutier, naval și aerian.
Principalele obiective, aliniate cu prioritățile și strategiile naționale, precum și obiectivul principal al
Directivei 2014/94/EU, sunt următoarele:
1. Reducerea impactului sectorului transporturi asupra mediului
Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din centrele urbane;
Asigurarea unui traseu de traversare a teritoriului României care sa aibă impact minim asupra mediului;
Creșterea nivelului de conștientizare a beneficiilor transportului ecologic.
 2. Creșterea eficienței transportului
Dezvoltarea infrastructurii specifice destinată alimentării cu de combustibili alternativi;
Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în domeniul transportului prin optimizarea raportului
dintre combustibili fosili și cei alternativi;
3. Stimularea creșterii economice în sectorul combustibililor alternativi
Stimularea pieței publice și private de vehicule care utilizează combustibili alternativi;
Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;
Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru sectorul combustibililor alternativi;
Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și oportunități pentru IMM-uri.

S-ar putea să vă placă și