Anul III. S i b ii u, 25 Octomvrie (7 Noemvrie) 1909. Nr. 43.

TARA NOASTRĂ
Abonamentul: Redacţia
pe 1 an 6 cor.
pe '/« an 3 —
pe Vi an 1/50
-

administraţia
ROMANIA:
SIBIIU
pe 1 an 10 lei NAGYSZEBEN
strada Morii 8.
a n
pe */» —

Ş REVISTA SĂPTĂMÂNALĂ.
ţ i n e m pasul de pripit, nejustificat şi f ă c u t perior, ci s i n o d u l să n u m i a s c ă n u m a i din
fără î n d r e p t ă ţ i r e . Formal luată, afurisenia sînul s ă u u n p r e ş e d i n t e şi 2 v i c e p r e ş e ­
Afurisenia dela Bucureşti. unui. e p i s c o p n u p o a t e lovi în sus, p e
superiorii săi, pe m e t r o p o l i ţ i , sinodul,
dinţi, cari să c o n d u c ă ş e d i n ţ e l e c o n s i s ­
torului superior. A s t f e l discuţiile î n c o n -
I n biserica o r t o d o x ă din r e g a t u l ro­ din care el f a c e n u m a i o m i c ă parte. sistor ar fi m a i libere, şi m e m b r i i preasf.
m â n a e r u p t iarăş un conflict d e s t u l d e E l jKi^ö aajwisi în j o s pe c e i din propria s i n o d au o c a z i a a se o c u p ă d e c o n c l u -
a c u t . S e ştie, c ă l e g e a v o t a t ă în corpu­ sa eparhie. z e l e consistorului, c â n d se vor p r e z e n t a
rile l e g i u i t o a r e , prin care se i n s t i t u e aşa D e a l t ă p a r t e în fond n u e s t e trebu­ spre revizuire şi aprobare.
11
n u m i t u l „consistoriu superior n'a î n t â m ­ i n ţ ă d e u n a s e m e n e a pas radical. C e e a c e 3. S p r e a e v i t a pe viitor a s e m e n e a
p i n a t a p r o b a r e a tuturor arhiereilor români. e rău în l e g e a c o n s i s t o r u l u i superior se conflicte şi susceptibilităţi, p u t e r e a l u ­
Mai a l e s e p i s c o p u l eparhiei R o m a n u l u i , p o a t e î n d r e p t a uşor fără a a p e l ă la ul­
m e a s c ă — ministerul c u l t e l o r — să afle
p ă r i n t e l e Gherasim Safirin a fost î m p o ­ t i m a armă, la afurisenie. S u n t în l e g i l e
căile şi m i j l o a c e l e , c a î n s ă ş biserica,
triva ei cu trup c u suflet, d e c l a r â n d - o de bisericeşti, d. e. în l e g e a clerului s u m e ­
a d e c ă s i n o d u l arhieresc, să i e e iniţiativa
„necanonică" ! d e n i e d e dispoziţii, p e cari biserica n'ar p e n t r u i n t r o d u c e r e de reforme în bise­
Ministrul c u l t e l o r dl Spiru Haret în t r e b u i să le a d m i t ă . D a c ă P r e a s f i n ţ i a S a rică şi n u m a i d u p ă c e S i n o d u l în d e p l i n ă
c o n ţ e l e g e r e cu ambii m i t r o p o l i ţ i a in­ păr. Safirin v r e a să fie c o n s e c v e n t ve­ linişte v a fi s t u d i a t lucrurile, să t r e a c ă
t r o d u s s c h i m b ă r i l e c e r u t e d e b i s e r i c ă ; derilor sale, a t u n c i nu-i e r a p e r m i s d e l à proiectele statorite cu bună înţelegere
p r o i e c t u l astfel î m b u n ă t ă ţ i t a d e v e n i t l e g e . î n c e p u t a primi să fie e p i s c o p şi să câr­ şi p e c a l e n o r m a l ă la resortul cultelor,
Z i a r u l n o s t r u a p u b l i c a t la t i m p u l m u i a s c ă biserica p e t e m e i u l unei a s e ­ d e u n d e să-şi u r m e z e c a l e a lor l e g a l ă
s ă u din p e a n a părintelui p r o t o s i n c e l Dr. m e n e a legi. A c o l o d i s p u n e p u t e r e a lu­ şi u z i t a t ă , căci n u e s t e de d e m n i t a t e a
E. Miron C r i s t e a u n b i n e m o t i v a t articol, m e a s c ă în o m u l ţ i m e d e c h e s t i u n i bise­ bisericei şi a unui for a t â t d e i n a l t c a
c a r e a fost c o n s u l t a t de ambii m e t r o ­ r i c e ş t i ; iar aici (la l e g e a cons.) clerici sinodul, c a p u t e r e a l u m e a s c ă să-i cro­
polis. M e t r o p o l i t u l M o l d o v e i , p ă r i n t e l e a d u c hotărîrile, • c e le află d e lipsă. iască proiectele.
P i m e n , a r e p r o d u s chiar pagini întregi B i s e r i c a din R o m â n i a are lipsă d e *
din articol, în c u v â n t a r e a sa d e l à senat. linişte, c a să se p o a t ă r e g e n e r a ; deci
A v e m convingerea, că actualul gu­
N o i a m v r u t atunci, c a bărbaţii de a s e m e n e a sguduiri t r e b u e s c e v i t a t e . v e r n şi î n d e o s e b i ministrul c u l t e l o r a
S t a t ai R o m â n i e i să f a c ă pe viitor t o t E însă regretabil, c a in r e g a t şi în p u r c e s c u c e l e mai b u n e i n t e n ţ i u n i i a
c e p o t p e n t r u e m a n c i p a r e a s u c c e s i v ă a c e l e m a i subtile şi d e l i c a t e afaceri bise­ a l c ă t u i r e a legii şi c u g â n d u l de-a c r e a
bisericei d e sub influinţa n e m ă r g i n i t ă a riceşti, îşi vâra p o l i t i c a de partid influ­ o r g a n e în biserică, cari să i n t r o d u c ă
puterii l u m e ş t i , e x e r c i t a t e de g u v e r n e l e i n ţ a sa s t r i c ă c i o a s ă . S u b a s e m e n e a in- v i a ţ ă şi p r o g r e s în o r g a n i s m u l ei, fără
d u p ă vremuri. B i s e r i c a are lipsă d e in­ fluinţe a t r e c u t şi păr. Safirin p e s t e h o ­ a voi să strice c e v a din tradiţiile n e -
d e p e n d e n ţ ă , ca să p o a t ă fi a c e e a c e t r e b u e tarul, pe cari t r e b u i a să-1 o b s e r v e , în ten­ s c h i m b a b i l e ale bisericei. — E l s'a şi d e ­
să fie, a l t c u m e d e g r a d a t ă la o u n e a l t ă dinţa sa d e - a mijloci s c h i m b a r e a dorită. clarat g a t a a a c c e p t a eventualele schim­
în m â n a u n o r scopuri străine de misiu­ Cu părerea lui s'a identificat şi arhiereul bări, c e preasf. sinod le-ar afla de lipsă.
n e a ei. D e a l t ă p a r t e a m ţ i n u t şi ţ i n e m Calistrat, fiind n e m u l ţ ă m i t că a fost în­ D e c i conflictul c u r e c i p r o c ă b u n ă v o i n ţ ă
a b s o l u t d e lipsă t o c m a i p e n t r u ridicarea l ă t u r a t d e l à r e d a c t a r e a revistei „ B i s e r i c a se p o a t e uşor d e l ă t u r ă .
bisericei din starea-i d e a s t ă z i c r e a r e a d e o r t o d o x ă " . B a se afirmă, c ă profesorul
N o i dorim c e a m a i p a c i n i c ă a p l a n a r e
noi corporaţiuni bisericeşti, cari să m u n c e a s c ă d e l à f a c u l t a t e a t e o l o g i c ă Dr. D e m e t r e s c u
şi r e v e n i r e a în s i n o d a păr. Safirin.
c u s i s t e m şi p r i c e p e r e p e n t r u p r o g r e s u l ar fi c e r u t — la î n d e m n u l c e l o r n e m u l -
p o p o r u l u i în c e l e bisericeşti, m o r a l e e t c . ţămiţi — chiar şi i n t e r v e n i r e a patriar­ D a c ă v a reveni, bine ; iară d a c ă n u
A c e s t e corporaţiuni să s t a t o r e a s c ă si nor­ hului din C o n s t a n t i n o p o l , c e l a t â t de plin biserica — e x o p e r â n d s c h i m b ă r i l e d e
m e l e de lipsă „rezervându-şi preasfinţitul de ură şi r ă u t a t e faţă d e t o t ce-i ro­ lipsă — să m e a r g ă î n a i n t e , căci u n sfat
S i n o d arhieresc dreptul de a r e v i z u i şi m â n e s c . Ce s e n s are a c e a s t ă întervenire, c a c o n s i s t o r u l superior, c o m p u s din frun­
a p r o b a a c e l e R e g u l a m e n t e î n a i n t e d e a c â n d patriarhul are l â n g ă sine o corpo- t e a clerului m i r e a n şi m o n a h a l — n u m a i
primi s a n c ţ i u n e a r e g a l ă , c a astfel să n u raţiune, în care s u n t şi mireni, şi p e n ­ spre b i n e l e bisericei şi a c r e d i n c i o ş i l o r
se v a t e m e c a n o n u l , în s e n s u l căruia t o a t ă tru a c e a s t a n u se a l t e r e a z ă întru n i m i c ei p o a t e fi.
c o n d u c e r e a afacerilor bisericeşti e m a - d o g m e l e de c r e d i n ţ ă şi nici chiar ca­
D a c ă biserica din r e g a t a v e à a s e ­
n e a z ă din putere episcopească". n o a n e l e , cari n'au e a r a c t e r u l i m u t a b i l al m e n e a corporaţiuni, a c e s t a a erau t o ţ a ţ â ţ a
dogmelor. stâlpi ai ei, şi p u t e r e a l u m e a s c ă n u stră­
C u t o a t e a c e s t e a în l e g e s'au stre­
c u r a t u n e l e lucruri, c e n u c o r e s p u n d e a u Oricât ar fi d e puţini c e i n e m u l - b ă t e a aşa de a d â n c în treburile bisericei.
a c e s t o r vederi. A r t i c o l u l 18 a d m i t e d. ţămiţi, t o t u ş e s t e în i n t e r e s u l bisericei, A v e à c i n e s'o apere. A ş a î n s ă arhiereii
e. a p l i c a r e a u n o r dispoziţii şi fără c a s ă c a să se a p l a n e z e conflictul în t i m p u l — v i s â n d d u p ă gloria mitrei — e r a u
fi o b ţ i n u t a p r o b a r e a preasf. sinod arhie­ cel mai g r a b n i c a ş t e p t â n d cu toţii, c a pă­ t o c m a i ei v e c i n i e mai slugarnici f a ţ ă d e
resc. Mai s u n t şi a l t e m o m e n t e c u cari r i n t e l e Safirin să re ?ie asupra procedurii p u t e r e a l u m e a s c ă , c a r e p e m u l ţ i i-a ri­
unii n u s u n t m u l ţ ă m i ţ i . sale, u r m a t e p o a t e cu b u n e intenţiuni, d i c a t a c o l o , u n d e mulţi n u e r a u vrednici
să ajungă.
T o c m a i se f ă c e a u a l e g e r i l e p e n t r u dară a b s o l u t rău alese. — D i n p a r t e - n e
c o n s i s t o r u l superior, c a r e a v e à să-şi în­ r e c o m a n d ă m c e l o r c o m p e t e n ţ i u r m ă t o a ­ D e c i s ă n u se f e r e a s c ă nici u n u l
c e a p ă a c t i v i t a t e a ; şi d e o d a t ă se i v e ş t e rele s c h i m b ă r i mai e s e n ţ i a l e . dintre arhierei de c o n l u c r a r e a a r m o n i c ă
conflictul. 1. H o t ă r î r i l e consistorului superior c u t o a t e e l e m e n t e l e , din cari c o n s t ă bi­
A n u m e — î n t r u n i n d u - s e preasf. sinod să n u fie a p l i c a t e p â n ă n u au o b ţ i n u t serica, c ă c i şi î n c a p e t e l e fără m i t r ă
arhieresc în s e s i u n e a de t o a m n ă , e p i s c o p u l a p r o b a r e a preasfinţitului s i n o d arhieresc p o t a r d e minţi m u l t mai strălucitoare,
R o m a n u l u i p ă r i n t e l e Safirin p r e z e n t e a z ă ca astfel atribuţiunile a c e s t u i s i n o d să d e c â t briliantele mitrelor. Şi î n f o r m a
u n m e m o r i u în c a u z ă şi la u r m ă în şe­ nu fie j i g n i t e şi nici chiar susceptibili­ c u v e n i t ă şi a c e s t e minţi şi inimi p o t fi
d i n ţ a s i n o d u l u i afuriseşte sinodul şi pe t a t e a m e m b r i l o r lui mai simţitori. de folos bisericei.
toţi, cari au f ă c u t l e g e a şi-o a p l i c ă 2. Membrii preas. sinod arhieresc —
Oricât r e s p e c t a m a v e à faţă de ţi­ m e t r o p o l i ţ i , e p i s c o p i şi arhierei — să
n u t a n e ş o v ă i t o a r e a păr. Safirin, t o t u ş n u f a c ă toţi p a r t e din c o n s i s t o r u l su­
 P a g . 342.
Un scurt bilanţ.
E s t e t i m p u l ca fiecare partid p o l i t i c
d i n U n g a r i a să-şi f a c ă bilanţul. î n t â m ­
plările critice din urmă, criza î n d e l u n ­
g a t ă în t r a t a t i v e l e dintre C o r o a n ă şi
G u v e r n , s e m n e l e de disoluţie în sînul
Coaliţiei, s u n t t o t probe c ă p a r t i d e l e
p o l i t i c e au ajuns în p r a g u l unei radi­
c a l e prefaceri.
P r i v i m c u n e r ă b d a r e la v i i t o a r e l e
c o n s t e l a ţ i i , c ă c i d e l à m o d u l c u m se vor
î n ţ e l e g e între e l e p a r t i d e l e şi c u m se
v o r cristaliza, d u p ă t r e c e r e a a c t u a l e i
z ă p ă c e l i , d e p i n d e viitorul ţării.
P a r t i d u l c e l mai p u t e r n i c la n u m ă r
e s t e fără î n d o i a l ă partidul k o s s u t h i s t .
R i d i c a t ă p e fărimăturile liberalilor uzaţi,
g r u p a r e a k o s s u t h i s t ă , săracă în p e r s o n a ­
lităţi şi n e p u t i n c i o a s ă a-şi î n d e p l i n i m ă c a r
o p a r t e din p r o g r a m u l d e o p o z i ţ i e , a
ajuns d u p ă un scurt t i m p de g u v e r n a r e
într'o situaţie a p r o p i a t ă de f a l i m e n t .
A ş a c u m s u n t astăzi, î n c ă e r a ţ i între
dânşii, ahtiaţi de p u t e r e şi in frunte
c u u n ş e f o b o s i t şi incapabil, k o s s u t h i ş t i i
n u s u n t d e loc în m ă s u r ă de a d a ace­
stui s t a t o m a j o r i t a t e c o n d u c ă t o a r e . P e
l â n g ă t o a t e , ei n u au nici a s e n t i m e n t u l
S u v e r a n u l u i , c a r e în t o t cursul convor­
birilor S a l e r e c e n t e c u cei d e l à c â r m ă ,
i-a f ă c u t p e k o s s u t h i ş t i să î n ţ e l e a g ă , c ă
n u le va p u t e a î n c r e d i n ţ a nici o d a t ă
conducerea exclusivă a guvernului.
C â t p e n t r u al d o i l e a partid d e ori­
g i n ă d e s t u l d e hibridă, c u m e s t e c e l
c o n s t i t u ţ i o n a l , în s i t u a ţ i a de astăzi n u
d i s p u n e nici el de forţa n u m e r i c ă î n d e ­
s t u l ă t o a r e , iar c o n t e l e A n d r á s s y , m a r e l e
p r e o t al a c e s t e i tamilii r e d u s e , c u t o a t ă
v i c l e n i a lui, n u v a p u t e a să-şi l ă r g e a s c ă
c e r c u l credincioşilor. C o n s t i t u ţ i o n a l i i n u
a u p o p u l a r i t a t e în ţară şi n'o să şi-o
d o b â n d e a s c ă nici c u reforma e l e c t o r a l ă
î n s e n s u l pluralităţii. D i m p o t r i v ă c e v a
o d i o s a c o p e r ă a c e s t partid în ochii p o -
pulaţiunei.
D e a s e m e n e a partidul c a t o l i c , de
care o d i n i o a r ă se l e g a u a t â t e a nădejdi,
FOILETOU.
Moartea Iubirii.
Plângeţi arbori cu frunzele voastre,
Voi stele premergătoare cerului
Plângeţi cu lacrimile voastre de foc
Iubirea mea moartă!
Şi tu suflet, crescut cu amărăciuni şi durere,
Ca o biserică în care slujbe nu se mai fac
Pleacă-ţi capul în faţa mormântului
Şi mori şi tu — dacă moarte mai e pentru tine.
La ce de-acum grija primăverilor înflorite,
La ce tinereţea cu sângele ei
Şi soarele cu toată căldura, —
Gând tot viul tău, ca paserile văzduhului,
A sburat odată cu moartea?
Tu nu vei mai avea prilej de durere 'ndulcită
Nici mângăeri ce 'nebunesc mintea şi gura,
Tu nu vei mai aveà din viaţă nimic —
Nimic de-acum nu te mai leagă de cer
Şi cu nimic nu te mai poate sătura pământul de-acuma :
O umbră întunecată şi seacă,
Ca spiritele ce es din blestemate morminte,
Cutreeravei lumea de-acum căutându-ţi groapa —
Care nu te va primi şi care va stă închisă
Până ce fărâmă cu fărâmă, te vei mistui în puL
[berea drumurilor!
ŢARA NOASTRĂ"
n'a t ă c u t vre-un p r o g r e s spre întărirea
sa. E l e s t e t o t a t â t d e m u l t a m e n i n ţ a t
s ă se p u l v e r i z e z e , c a şi tovarăşii din
C o a l i ţ i e , m â n a ţ i spre c u r e n t u l de di­
soluţie.
I n faţa a c e s t o r stări n u e d e m i r a t
c ă f r ă m â n t ă r i l e altor p a r t i d e şi altor
c u r e n t e î n c e p să-şi ridice g l a s u l şi să
se p u n ă î n m i ş c a r e . V e c h i i liberali d e
sub aripa lui T i s z a c e l t â n ă r se i v e s c şi
ei la suprafaţă şi s o n d e a z ă t e r e n u l în
v e d e r e a unei e v e n t u a l e r e c o n c e n t r ă r i .
Iar î n d r ă z n e ţ u l c a v a l e r P a u l S z a p á r y
afişează p r o g r a m u l v a g al unui viitor
partid c r e ş t i n - s o c i a l şi e c o m b ă t u t c u
străşnicie de t o a t ă p r e s a l i b e r - c u g e t ă -
t o a r e a A l i a n ţ e i israelite.
N e î n t r e b ă m a c u m : în m i j l o c u l
a c e s t u i p r o c e s de d i s c o m p u n e r e , care
e s t e a t i t u d i n e a partidului n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r ?
Mărturisim c ă întru n i m i c a c e s t
partid n u are o situaţie mai a v a n t a -
gioasă. C o n s t a t ă m mai întâi c ă Sârbii
s u n t a ş a z i c â n d perduţi p e n t r u a c e s t
partid al n o s t r u . Ceilalţi, cari au r ă m a s ,
n u g ă s e s c nici o m ă s u r ă de a e x p l o a t a
situaţia tulbure a partidelor m a g h i a r e
î n folosul n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r . C o r e c t ar fi
fost d e pildă c a a c u m , când S u v e r a n u l
îşi î n d r e a p t ă privirile î n t r e b ă t o a r e asupra
tuturor factorilor politici din U n g a r i a ,
n a ţ i o n a l i t ă ţ i l e să s e fi afirmat c a ele­
m e n t e p u t e r n i c e , de cari t r e b u e să se
ţ i n ă s e a m a la î n j g h e b a r e a viitoarei m a ­
jorităţi şi să se fi i m p u s ele s i n g u r e î n
frontul mişcărilor d e astăzi. A r ă t â n d u - n e
legalitatea pentru soluţia problemelor
la o r d i n e a zilei, d e s v o l t â n d u - n e p e l a r g
m o d u l n o s t r u de a v e d e a în c h e s t i u n e a
a r m a t e i şi în afacerile financiare c o m u n e ;
e x p u n â n d într'un m e m o r i u , trimis la lo­
curile prea-înalte, care ar fi î n s e m n ă ­
tatea naţionalităţilor după introducerea
v o t u l u i universal, — a m fi f ă c u t u n s e m n
în s u s asupra singurei direcţii, i n d i c a t ă
a a d u c e linişte în stat. P a r t i d u l n a ţ i o ­
n a l i t ă ţ i l o r însă stă a p r o a p e reactiv
în f a ţ a crizei a c u t e şi nici n u p r e c i z e a z ă
n i m i c şi nici n u r e c l a m ă c e v a p e n t r u
sine.
Plângeţi ape cu murmurul vostru,
Voi ochi însetaţi de plăceri,
Tu vânt a toate ştiutor şi prielnic — Ne va imbià prin toate vinele
Plângeţi iubirea mea moartă!
Chemare.
De-asupra nourilor rătăcitori,
Ca o mireasă bolnavă şi părăsită,
Luna-şi deapănă argintul tomnatic
Încununând surele vârfuri de munţi.
La poalele lor, ca un pustnic
Setos de-a àveà mai aproape Dumnezeirea,
Eu stau — şi ca un medic la căpătâiul celui ce moare,
Ascult indrâcitul puls al naturii.
Noaptea îşi împreună tot mai mult umbrele,
Tot mai multe stele aprinde nemărginirea,
Pământul, ca un iad ce cască, e tot mai negru —
Şi 'n sufletul meu, tot mai dese, curg valurile de
[lumină :
Mi-am adus aminte de tine!
— Vino !
Pe-aici apele-s mici: le treci cu piciorul,
Cerul, să-l ajungi cu mâna, atât e de-aproape,
Stelele vor fi martore iubirii noastre păgâne,
Şi apele ce duc bogăţiile munţilor la vale,
Vor duce 'w lume vestea logodirii noastre!
Nr. 43 — 1909
Iar o c a z i a t r e c e . S t a r e a de astăzi
n u p o a t e dăinui la infinit. Suveranul
c u n o a ş t e bine în c e a p e se s c a l d ă par­
t i d e l e d e astăzi. Şi c e a s u l n u p o a t e fi
d e p a r t e c â n d dintre t o a t e r e l e l e v a trebui
să a l e a g ă răul c e l m a i m i c şi, n e g ă s i n d
nici un partid i n d i c a t s ă c o n d u c ă desti­
n e l e ţării, v a î n t r u c h i p a o a l t ă majori­
t a t e din e l e m e n t e l e u n g u r e ş t i , Şi asta
d r e p t r ă s p u n s la î n t â r z i e r e a a c e a s t a de
a d à d o v e z i de p u t e r e în a c e s t stat, ale
cărei g r e u t ă ţ i n e apasă, dar a l e cărui
d e s t i n e n u le ştim îndrepta.
Pentru „Nagyszebeni Újság".
Un a n u m i t d o m n de aici c a r e iscăleşte
„Gerében* şi căruia ţăranii delà sate Ii zic dl
„Nu curchi* — s'a năpăstuit a s u p r a bisericei
noastre şi a s u p r a r e p r e z e n t a n ţ e i orăşeneşti din
incidentul numirei „Stradei Ş a g u n a * dând lecţie
straşnică saşilor şi poveţe ca să se ia la colţi
cu Românii cari le-ar fi luând moşiile.
L'a a p u c a t dragoste m a r e pentru compa­
trioţii noştri Saşi şi o ură neexplicabilă faţă de
Ş a g u n a şi faţă de R o m â n i — deşi cunoscut este
în Sibiiu, că Românii şi un institut de bani ro­
m â n e s c l-au făcut p e domnul „Nu curchi* pro­
prietar de case şi cel mai m a r e d e p o n e n t al
băncilor. — Ca şi cum a r trăi u n d e v a In ţara
Săcuilor şi nu în Sibiiu, dl „Nu c u r c h i " scrie,
că congresul s'a ocupat cu P r e a s h n ţ i t u l delà
Arad — pentrucă s'a căciulit la s t a t u a sfântului
Kossuth, — pe când de fapt In Congres n'a
fost nici vorbă de fapta nesocotită a preasfin-
ţitului delà Arad — ci tot ce s'a petrecut, s'a
petrecut într'o conferinţă confidenţială — de care
dl , N u curchi" d e sigur a avut ştire.
Ştiam de mult şi nu era nici un secret
aici în Sibiiu — că domnul din vorbă nu ne
prea are dragi nici pe noi B o m â n i i nici pe fraţii
noştri Saşi — dar ca să c e a r ă intervenţia gu­
vernului In chestii interne ale bisericei — din
un incident petrecut afară de congres — nu 11
ţ i n e a m capabil. N e p a r e bine că ni-a dat şi
această dovadă 1
0 vom î n s e m n a la răvaş.
Vom bea din cer nectarul eternului bine
Şi din adâncimile pământului scorburos
Aurul despot.
— Vino aici!
Cunună de lauri au să-ţi aducă îngerii cerului,
Cu brâu de foc te vor încinge munţii:
fei fi mai frumoasă ca luna
Şi eternitatea rupându-şi vestmântul de spaimă,
Ca o femee rea şi risipitoare,
Ne va 'nvell cu tăria o milioane de vieţi!
— Vino !
Fărămituri.
1.
Cum însenină cerul, răsăritul
Şi glasul preotului, templul rece,
Cum mirul mângăe şi 'ntinereşte
Încărunţită frunte credincioasă, —
Aşa mă luminează chipu-ţi, dragă!
IL
O, cât de sârăcită'i lumea asta
Şi cât de plină de pâcate-i vieaţa!
— Ce-ar face fără soare-acum pământul?
Şi fără tine oare ce m'aş face ?!
D, M.
 Nr. 4 3 — 1 9 0 9 .
REVISTAJ>0LITICÀ.
Ungaria. Mercurea trecută s'a ţinut o con­
sfătuire în c a r e s'a reluat pertractările cu privire
la c o o p e r a r e a celor două partide politice. In
a c e l a ş timp K o s s u t h a avut unele consfătuiri cu
conducătorii m a i marcanţi din partidul s ă u căci
e lucru a p r o a p e întâmplat că partidul indepen­
d e n t se va desbinà. In cazul când consfătuirile
vor ajunge la stabilirea unei invoeli între K o s -
suthişti şi partidul 6 7 , fracţiunea lui I u s t h va eşl
din partidul Kossuthist şi se va forma într'o par­
tidă puternică de opoziţie. Atunci criza se va ter­
m i n a mai uşor pentru că K o s s u t h cu aderenţii
săi vor p u t e à mai lesne face o învoială cu par­
tidul 6 7 , d e o a r e c e va aveà două treimi din inde-
pendişti şi n u m a i astfel se va p u t e à forma o m a ­
j o r i t a t e In p a r l a m e n t . Grupul lui Iusth, care va
fi între 3 0 — 8 0 de aderenţi, nu va fi o opoziţie
t o c m a i p l ă c u t ă căci sunt decişi să lupte cu ori
ce fel de a r m e , vor face obstrucţie cu tot scutul
ce-1 dă regulamentul camerii. Cel m a i dificil
p u n c t Într'o învoială e pretenţiunea lui Kossuth,
c ă ce priveşte i n d e p e n d e n ţ a economică partidul
67 să se apropie de programul partidului inde­
p e n d e n t . E întrebare, dacă se va găsi o formă
p e care s ă o accepte miniştrii partidului 67 fără
să vină In conflict cu vederile lor. De altă p a r t e
încă n u e exchisă posibilitatea ca Intr'un m o m e n t
decisiv Iusth să devină omul situaţiei. Al doilea
p u n c t d e desbinare în sânul partidului indepen­
d e n t e chestia chemării parlamentului. E lucru
ştiut că In privinţa asta Intre Kossuth şi Iusth
sunt diverginţe, cari n ' a u putut fi Înlăturate p â n ă
a c u m . Iusth ţine morţiş, ca parlamentul sà se
convoace cel mult p â n ă In s ă p t ă m â n a viitoare,
căci altfel nu va fi timp deajuns să termine des-
baterile cu privire la budget. Kossuth e Împo­
triva unei convocări a parlamentului In situaţia
actuală. Dacă Iusth va forţa c o n c h e m a r e a par­
lamentului, poate că chiar kossuthistii vor vota
contra lui şi atunci v r â n d n e v r â n d t r e b u e s ă s e
r e t r a g ă delà prezidenţia Camerii, şi să s e con-
stituiască Intr'un partid separat.
b ă p t ă m â n a ce vine va fi c a m agitată. Dacă
se va ajunge la rezultatele dorite nu se p o a t e
afirma de oarece de a t â t e a ori profeţiile trâm­
biţate s'au dovedit de minciuni, c u m minciună
este t o a t ă c â r m a acestui guvern.
o z e n t a n t a probabil se va da pela 20 Novembre.
Claude-Rudolphe Bernhaut.
Parisul în ploaie...
S'a schimbat Parisul de nu-1 mai recunoşti...
P â n ă a c u m patru zile nu m ă mai s ă t u r a m
p l i m b â n d u - m ă pe străzile marelui oraş, in după
prânzurile aurite de soarele călduţ de t o a m n ă .
Cerul e r à senin, de un albastru melancolic şi
pal, abia p ă t a t ici-colea de nouraşi, albi şi dia­
fani ca nişte p â n z e de corabie. Trotoarele înţe­
s a t e de l u m e ; de o mulţime c a l m ă şi mişcân-
du-se agale, pe sub copacii plini încă de frunze
ruginii. Clopotele de t r a m v a e , răcnetul scurt şi
m â n i o s al automobilelor sfăşiau cu sonoritate
văzduhul străveziu. P e străzi înghesuială de abià
te puteai strecura. Şi pe feţele parizienilor, acest
popor atât de caracteristic, se reflecta pacea
b l â n d ă a zilelor duioase de t o a m n ă .
S p r e s e a r ă soarele a p u n e a î m p u r p u r â n d
cerul. O ceaţă diafană, în care pulberea ora­
şului se a m e s t e c a cu praful razelor pe sfârşite,
Învăluia totul ca intr'un bogat v e s t m â n t indian.
P e d e a s u p r a arcului de triumf o aureolă de tran­
dafiri şi aur. DealuDgul Senei, întinzându-se lin
p e s t e a p e , ceaţa e mai deasă.
Zărite de pe Pont des Arts, numeroasele pă­
duri abia s e ghicesc In b r u m ă . Numai statuele
de bronz de pe p u n t e a Alexandru III strălucesc
m a t . Cupola trufaşă a invalizilor r ă s p u n d e cu
„ŢARA NOASTRĂ"
Austria. Situaţia politică In Austria s'a tur­
burat. I n consiliul ministerial s'a hotărît, contra
dorinţei miniştrilor cehi şi pe lângă toate pro­
testările lor, ca legea de ocrotire naţională
pentru provinciile Austria de j o s şi sus, Salz­
burg şi Voralberg să fie Înaintată pentru sancţi­
onare. Cei doi miniştrii cehi, în urma nesue-
cesului avut au trebuit sâ-şi înainteze dimisia care
a şi fost primită. Cu aceasta s'a intenţionat mai
mult să r ă s t o a r n e întreg cabinetul Bienerth. Lu­
crurile însă n ' a u avut rezultatul dorit şi foile
bohemeşti sunt a m ă r î t e de întorsătura a c e a s t a
n e a ş t e p t a t ă şi umilitoare pentru politica lor na­
ţională.
Ministerul de agricultură al cărui portofoliu
I-a avut p â n ă acum Dr. Braf nu va fi întregit,
ci va fi condus de şeful de secţie P o p al a c e -
luiaş ministeriu. Tot a s e m e n e a nu va fi întregit
nici portofoliul ministerului ţării avut d e Dr. Zaczek.
In ziua când s'a aflat că dimisiunea celor 2
miniştrii bohemi a fost primită, s'au făcut d e ­
monstraţii studenţeşti atât In Viena cât şi In
Praga. Demonstraţiile au fost Insă imediat poto­
lite. Studenţii cehi din Viena au cerut cu ocazia
a s t a înfiinţarea Încă a unei universităţi b o h è m e .
CRONICA LITERARĂ Şl ARTISTICĂ
Din Bucureşti n e vine vestea î m b u c u r ă t o a r e
că în programul concertelor simfonice date
de . O r h e s t r a ministerului cultelor* de sub con­
ducerea d-lui Dinicu, e pusă şi „Simfonia 9'
de B e e t h o w e n . După cum ne a d u c e m aminte
a c e a s t ă grandioasă lucrare nu s*a mai dat In
România, (era vorba să s e execute de societatea
Carmen, d a r nu s'a dat) şi p e n t r u cei ce vor a v e à
norocul să o a u d ă şi mai ales pentru iubitorii
de muzică clasică, s e a r a aceea va fi o relevaţie
sufletească. Lucrarea a c e a s t a r e c l a m ă pe lângă
orchestră b u n ă şi chor disciplinat, mai ales so­
lişti de m â n a întâi. In Ungaria o singură dată
a fost executată la B u d a p e s t a . Din p a r t e a noa­
stră dorim izbândă deplină harnicului conducător
al concertelor simfonice.
o
D-l B a r b u St. Delavrancea şi-a cetit noua
sa lucrare d r a m a t i c ă : , V i f : r u l " întrun cerc de
prieteni intimi şi a fost înaintată direcţiei gen.
a teatrelor, c a r e a şi distribuit rolurile. R e p r e ­
scânteieri mai vii. Din Bois de Boulogne, şirul
de automobile lunecând dealungul câmpiilor Elizee,
se n ă p ă s t u e s c pe piaţa Concordiei de unde se
risipesc care încotro. Şi sus cerul purpuriu la
apus, albastru încă spre răsărit se ' n t u n e c ă din
ce în c e . D e a s u p r a castanilor ceaţa amurgului
îşi rostogoleşte pulberea aurie. E ca o apoteoză
a marelui oraş.
...Până ce felinarele se aprind în globul lor
de o p a l . . . S'a făcut seară. Mulţimea devine mai
sgomotoasă, căci nu s e m a i vede cerul. Miile de
sclntei electrice t e face să priveşti pe p ă m â n t
la furnicarul de oameni. Bulevardele sunt par­
fumate ca un b u d u a r ; rochiile de m ă t a s e foşnesc;
u n m u r m u r animat se ridică pe străzi. Ca un
ecou scurt, murmurul mai puţin desluşit al loca­
lurilor de petrecere s t r ă b a t e zidurile. Risetele,
chiotele, nu se mai sfârşesc.
Parisul p e t r e c e . . .
Dar ce z â n ă tristă şi-a întins mânecile c e ­
nuşii peste colosul cu milioane de voci? Cine
mi-a schimbat Parisul de nu-1 m a i r e c u n o s c ?
De patru zile plouă mereu. P l o u a i Văz­
duhul vânăt reflectează în nevăzutele-i unde un
cer plumburiu şi mohorit. Picăturile de a p ă iz­
besc geamurile, se preling pe trotoarele de a s ­
falt cu aceiaş chinuitoare monotonie. Şi trotua­
rele, la rândul lor, oglindesc cerul întunecat. E
oraşul învelit ca într'o pânză udă. T e crezi Intr'un
Pag. 343.
Rolurile principale sunt susţinute de artiştii Not-
tara, B r e z e a n u şi Liciu.
o
Cercurile c o n d u c ă t o a r e ale . R e u n i u n i i r o m .
de muzică din loc, se ocupă serios cu ideia r e ­
prezentării operei comice de S m e t a n a : .Mireasa
v â n d u t ă " . D u p ă c u m s u n t e m informaţi textul s'a
şi dat să se t r a d u c ă .
o
In primele zile ale lunei Decembre se va
începe seria seratelor artistice şi a conferinţelor
obicinuite, cari se dau In fie-care iarnă In „Mu­
zeul Asociaţiunii*. P e n t r u luna Decembre s'a şi
fixat o reprezentaţie teatrală dată de . S o c i e t a t e a
de diletanţi" şi o serată artistică.
P r o g r a m u l definitiv se va publica Intr'un
n u m ă r viitor. Ar fi de dorit, ca de astădată m e ­
seriaşii noştri, 'se ia mai m u l ţ i ' p a r t e la aceste
serate. y
Societatea ziariştilor şi scriitorilor din H a m ­
burg, a r e intenţia de a ridica un m o n u m e n t p e
m o r m â n t u l poetului Liliencron.
o
Un duel a avut loc la P a r i s între Henry Bern­
stein, autorul piesei , L a Grifte" şi Chevassu cri­
ticul teatral delà . F i g a r o " . Bernstein s'a simţit
atins de o critică a lui Chevassu şi a r ă s p u n s prin
„Comoedia".
Chevassu a t r a s primul foc fără a nemerl.
Bernstein n ' a t r a s de loc, ci a dat pistolul m a r ­
torului său c a r e a t r a s Intr'un gard pentru a do­
vedi că e r à încărcat.
Bernstein Întrebat de ce n ' a t r a s a r ă s p u n s :
M'am gândit la alt ceva. J
o
La Academia de ştiinţe din P a r i s s'a foto­
grafiat cu cinematograful baccilii , somnului şi
altor boale printr'un procedeu al doctorului J e a n
Commandon.
Ei au fost văzuţi măriţi de 10.000 de ori.
Profesorul Dastre c a r e a prezentat fotogra­
fiile e de p ă r e r e că descoperirea e de o incal­
culabilă importanţă pentru ştiinţă.
o
.Păcate vechi" va fi titlul unui volum d e
nuvele ce apreciatul nostru colaborator d-l l o a n
Chiru-Nanov, va face să a p a r ă in c u r â n d In edi­
tura bibliotecei .Alcalay" din Bucureşti.
beciu. Aerul încărcat de a p ă îţi p u n e o s t â n c ă
p e piept. Şi glasul Iţi r ă s u n ă surd ca Intr'un
mormânt.
De patru zile ploaia n ' a încetat. F ă r ă În­
doială, ploaia e tristă peste tot, d a r în Paris
ea-ţi răcoreşte nervii şi-ţi p u n e c e a r c ă n e sub
ochi. In jurul m e u totul e turbure şi urlt. P e
străzi trecătorii grăbiţi p a r nişte năluci. U m b r e ­
lele deschise înegresc trotoarele. Cine mi-a schim­
bat Parisul de nu'l m a i r e c u n o s c ?
Gonit de singurătatea din o d a e r ă t ă c e s c
prin oraş. O desolare fără de margini îmi strînge
inima. Unde's frunzele de pe c o p a c i ? Acum patru
zile le v e d e a m ; galbene, v e ş t e d e , d a r le v e d e a m .
Acum crăcile uscate şi u d e se Întind sburlite
cătră cer. Ploaia a despuiat castanii.
Tot vioi, tot animat e P a r i s u l ; d a r vezi
n u m a i ce se petrece şi p a r ' c ă nu mai auzi
nimic. Iţi p a r e totul reflectat de o lanternă m a ­
gică. Cu t o a t e a s t e a trăsurile se rostogolesc p e
şosea, automobilele cutreeră drumul, trecătorii
nu lipsesc. Dar sgomotul roţilor r ă s u n ă m a t , vo­
cile trecătorilor p a r strivite de aerul plumburiu
şi greu. Numai picăturile de ploaie izbind p â n z a
umbrelei Iţi ploscăesc în urechi, a m e s t e c â n d u s e
cu bătăile inimei. Plosc-plosc-plosc 1 acelaş ritm
desnădăjduit.
Câmpiile Elisée sunt pustii. Mă uit pe ş o ­
s e a u a lungă şi mă'nfior... D e p a r t e , în faţa m e a ,
a s t u p â n d calea ca un bloc uriaş arcul de triumf
 Pag. 344
Un aeroplan românesc.
Z i a r e l e n o a s t r e , în special „Tribuna",
a u d a t de ştire nu d e m u l t d e s p r e s u c c e s e l e
d e a v i a ţ i u n e ale unui proiect de a e r o p l a n
c o n s t r u i t d e inginerul A u r e l V l a i c u ori­
g i n a r din c o m u n a B i n ţ i n ţ de l â n g ă Orăştie.
I n l e g ă t u r ă c u a c e s t e ştiri a v e m fericirea
s ă c o m u n i c ă m cetitorilor noştri c â t e v a
v e ş t i din c e l e mai î m b u c u r ă t o a r e . Dl
V l a i c u a fost p r e z e n t a t la B u c u r e ş t i de
c ă t r e dl O c t a v i a n G o g a unor cercuri
c o m p e t e n t e cari au primit c u m u l t ă în­
sufleţire e x p e r i e n ţ e l e D l u i V l a i c u .
R e p r o d u c e m d u p ă z i a r e l e din B u c u ­
reşti u r m ă t o a r e l e :
Vineri dimineaţa, Intre orele 11 şi 12, un
tinăr inginer de peste mup.ţi, modest, dar con­
c e n t r a t şi isteţ, cu numele de Aurel Vlaicu, a
făcut in parcul delà Filaret, în faţa unei n u m e ­
r o a s e şi alese azistenţe, o serie de experienţe
cu un aeroplan în miniatura, invenţie a sa pro­
prie.
Graţie stăruinţelor entuziaste puse de d-nii
deputat D. P ă t r ă ş c a n u , dr. N. Lupu şi Octavian
Goga, cunoscutul poet din Ardeal, care a avut
fericita idee de a aduce pe tinărul inginer în ţară
ca să-1 prezinte cercurilor n o a s t r e diriguitoare,
a u azistat la aceste experienţe u r m ă t o a r e l e per­
s o a n e : d-nii miniştrii Toma Stelian, Vasile Morţun
şi Alexandru Djuvara apoi d-nii Vintilă Brătianu,
general M. Boteanu, general G. Georgeseu, colo­
nel M. Iliescu, inginer-inspector general Z â n e ,
poetul Alex. Vlahuţă, deputatul Vasile Sassu,
I. Teodorescu, protopopul A. Popovici-Deseanu
din Văşcău (comitatul Bihorului), D. Bădulescu,
şef de cabinet al primarului Capitalei, I. Şchiopul,
ziarist de peste munţi şi redactorul „Adevărului"
I. Rusu Abrudeanu.
S u n t e m mândri de e putea a n u n ţ a citito­
rilor noştri că experienţele făcute de d. inginer
Vlaicu au reuşit în mod admirabil, convingând
p e tojl cei prezenţi că se află în faţa unei inven-
ţiuni serioase, b a z a t ă pe studii şi calcule ce nu
sufăr discuţiuni. Aparatul în miniatură al d-lui
Vlaicu a sburat, făcând mai multe evoluţiuni,
cari a u stârnit admiraţia celor prezenţi mai ales
prin stabilitatea şi centrul de greutate al a p a r a ­
tului atât de ingenios fixate.
Drept prim rezultat al impresiei puternice
c ă p ă t a t e de d-nii miniştrii, este aproape sigur că
se înalţă p â n ă la cer. Atât de jos a t â r n ă norii
d e p a r ' c ă i-se odihnesc pe coperiş. Monumentul
de piatră îţi face impresia unui enorm stâlp pă­
t r a t c a r e susţine bolta.
Mă 'ntorc spre Place delà Concorde să ies
p e cheiuri. S e n a plânge sub ploaia din cer şi
suprafaţa i-se încreţeşte de picăturile ce o stro­
pesc. Pare o faţă sbârcită de babă. Cheiurile
sunt deşerte. Pupitrele anticharilor se 'nşiră, pără­
site, p â n ă dincolo de puntea St. Michel într'o
perspectivă u m e d ă . Sunt închise cu lâcate şi pe
capacele lor de fier apa şirue neîncetat. Luvrul
p a r e mai i m p o z a n t ca oricând sub cerul livid
O tapisierâ plină cu englezi p ă t r u n d e greoi sub
u n a din porţile lui. Streinii vor să viziteze mu­
zeul. Ce zi şi-au a l e s ! Sunt sigur că şi peisa-
gele însorite ale lui Corot le vor p ă r e a nişte
interioruri s u m b r e de R e m b r a n d t sub lumina ce­
nuşie ce pică din cer.
S t r ă b a t şi eu o curte a Luvrului să ies în
r u e Rivoli. Sub neîntreruptele a r c a d e ploaia nu
m ă m a i ajunge. înghesuiala e m a r e ca ori când.
Mă opresc désorientât în faţa vitrinei unui biju­
tier u n d e diamantele s c a p ă r ă în mii de culori.
In cotro să-mi îndrept paşii ? S p r e c a s ă ? Pustiul
din odae mi-ar face rău. 0 iau domol dealungul
arcadelor spre Hotel de Viile. Cunosc în dosul
lui nişte străzi s t r â m t e şi urite a d e v ă r a t e străzi
ale vechiului Paris. Ce înfăţişare are sub ploaie
a c e a m a h a l a de s ă r ă c ă c i o ş i ?
ŢARA NOASTRĂ"
guvernul va a c c e p t a p r o p u n e r e a d-lui colonel
Iliescu, şeful statului major de pe lângă corpul
II de a r m a t ă , ca arsenalul armatei să constru­
iască în m a r e aeroplanul d l u i Vlaicu sub direcţia
şi îngrijirea acestuia.
A. S. R. Prinţul F e r d i n a n d căruia i s'au
comunicat condiţiile serioase de reuşită ale a e ­
roplanului inventat de inginerul de peste munţi
Aurel Vlaicu, a invitat pe simpaticul inginer la
palatul Cotroceni, spre a face câteva mişcări cu
aparatul în prezenta familiei princiare.
D. Vlaicu s'a prezentat la Cotroceni însoţit
de amicul său d. Octavian Goga, apreciatul
scriitor de peste Carpaţi.
Experienţele făcute la Palatul Cotroceni de
cătră inginerul Vlaicu cu aparatul său au avut
o reuşită din cele mai î m b u c u r ă t o a r e .
Seria evoluărilor, la cari au azistat prinţul
Ferdinand, principesa Maria cu principele Carol
şi principesa Elisabeta, precum şi d. Ionel Bră­
tianu, s'a ţinut în cadrul experienţelor făcute la
Filaret.
Familia princiară s'a interesat în mod a m ă ­
nunţit de proiectul d e construcţiune al aeropla­
nului Vlaicu, admirându-i calităţile relevate de
noi în privinţa stabilităţii, a scheletului uşor şi
a simplicităţii construcţiunu.
D. Vlaicu a fost viu felicitat de cătră înalta
azistenţă.
Corespondenţă.
Răşinari, în Octomvrie 1909.
On. die redactor!
Serbările înălţătoare aranjate în memoria
celui mai m a r e - a r h i e r e u al neamului r o m â n e s c
au trecut, şi ne revine şi n o u ă datoria să întregim
a c e e a , ce mulţi din gazetarii şi corespondenţii
tuturor ziarelor au retăcut — sau n'au voit să
bage în s e a m ă .
In a m b e cazurile ei sunt vinovaţi, pentrucă
n'au ţinut să amintească un cuvânt bun sau rău
despre Răşinari şi despre cei ce ţin frânele c o ­
munei bisericeşti şi comunale in manile lor.
Cuvânt bun, ca să-i încurajăm să continue
pe calea cea bună, cuvânt de m u s t r a r e ca să se
îndrepte — încât era ceva de îndreptat.
Nu au observat domnii gazetari, că biserica
s'a împodobit şi curăţit din nou, ca să poată
primi congresul şi p e capul bisericei în haine de
sărbătoare.
Mai vioaie de cum mi-o închipuiam: p a r ' c ă
merg într'un gang. Delà o casă p â n ă la cea din
faţa ei distanţa nu-i m a r e de trei metri. O stradă
largă de trei metri. Vă închipuiţi ce pitoresc?
La geamurile deschise femei, fete lucrează de
zor. Unele cos, altele brodează, sub b r u m a de
sus. Din când In când schimbă c â t e o frază cu
vecinele de peste drum. P e străzi, cu toată apa
de sus, copilaşi zdrenţuiţi îşi văd de joc. La fie­
care trei case negustorii de cartofi copţi (frites)
îşi prăjesc marfa. Un fum des şi înecăcios se
ridică din cazanele lor. Miroase a untură... Prin
case se aprind lumini. Ceasurile sunt 3 după
amiazi...
S t r ă d u ţ a e î n t u n e c a t ă ca un beeiu... Cu
toate glumele copiilor, cu toate că mulţi ochi
negrii strălucind în mijlocul feţelor delicate şi
palide ale tinerelor lucrătoare delà fereşti, mă
privesc cu un surîs, mizeria din jurul m e u îmi
face rău. Mă întorc pe u n d e a m venit, întristat
de cele văzute, cu o duioşie ciudată în suflet.
Un dor nespus de a strînge la sân p e una din
palidele lucrătoare, cu ochi obosiţi şi trişti, cu
guriţa fragedă ca o cireaşă, m ă face să visez.
P a r ' c ă - m i vine să le mângăi, pe toate, să le
sărut blând pe frunte şi să plâng la pieptul lor
tinereţea lor dezolată, traiul pustiu, perdut în
veghe şi lacrămi, m u n c ă aprigă, nerăsplătită ce
nu se va sfârşi probabil decât odată cu viaţa lor.
O viaţă de om petrecută într'o străduţă strâmtă,
Nr. 4 3 — 1909.
N ' a u observat, că aici sunt trei distinşi
preoţi, cari se înţeleg unii cu alţii, merg mână
in m â n ă servind obştea după cea mai bună a
lor convingere şi cunoştinţă.
N'au observat domnii noştri, că avem aici
un corp didactic de 8 membri, dedicaţi cu trup
şi suflet misiunei lor, şi că chiar vestitul Iancsó
Benedek, comisarul guvernului, a îndreptat într'o
c o m u n ă vecină pe învăţătorii saşi, să m e a r g ă la
Răşinari să înveţe metodică şi didactică modernă.
N'au observat, că în anii din u r m ă s'a
a d a p t a t şcoala cu jertfe mari, votate din alodiul
comunei, în fruutea căreia stau oameni harnici
şi pricepuţi.
N'au observat curăţenia şi ordinea exem­
plară, ce s'a observat pe strade şi aranjamentul
ce s'a făcut cu multă pricepere de c ă t r ă juratul
poliţian Nicolau Lungu, unul din cei mai isteţi
bărbaţi din c o m u n a Răşinari.
N ' a u observat stăruinţele puse de comisi-
u n e a locală s t ă t ă t o a r e din membrii Dr. loan
Bucur, parohul Man Lungu şi învăţătorii Frăţilă
şi Crăciun, care în frunte cu protopopul locului,
au alergat mult, foarte mult, ca să poată aşeza
la mese sutele de onoraţiori ce sosiseră din toate
părţile locuite de români.
N ' a u observat că mulţimea damelor, cari
veniseră în deputaţiuni şi din evlavie, ca să se
închine şi ele Ia m o r m â n t u l marelui Andreiu,
au fost primite în casele fruntaşilor noştri: în
casa neuitatului nostru p a r o h Iosif Goga, de cătră
d o a m n a Goga, şi de familiile parohilor Cioran,
Dancăş, Dr. Bucur, Giurca, Eremie Dancăş, Bar-
cian şi alţii pe cari nu-i mai numim, şi că aceste
familii n'au cruţat spese nici ostenele, ca să
reuşască serbările cum se cade.
N'au observat domnii nici aceia, că însuş
primarul comunei, dl Ciucean, servea bucatele
la masa primă, ca dupăce n e a ş e z a r ă m spre 2
o a r e la m a s ă să fie toate în cea mai b u n ă ordine.
N'a avut n i m e n e a un cuvânt bun de apre-
ţiare pentru seminariştii noştri, cari ca apostolii
au făcut drumul la Răşinari pe jos, şi şi-au făcut
î n t r a r e a sub c o n d u c e r e a profesorilor Dr. Bălan,
Dr. Crăciunescu, Păcală şi Bratu in Răşinari,
aşa de sărbătoreşte şi cu cântări religioase aşa
de duios cântate, încât oamenii din Răşinari cu
capetele descoperite priveau la m â n d r u l tineret
înşiruit înspre biserică p â n ă la venirea Arhiepis­
copului lor.
întunecoasă, plină cu fum de u n t u r ă şi de chiote
copilăreşti. Parisule, cât eşti de nemiloşi
...O lumină limpede, veselă, învoioşătoare
Îmi scutură brusc urîtul din créer. F ă r ă să-mi
dau bine s e a m a ce fac, obosit de atâta mers,
am scoborit instinctiv treptele unei staţiuni a
metropolitanului. In m ă r u n t a e l e pământului totul
e uscat, neted, improspătător. Nu văd norii ce­
nuşii, aerul nu-i încărcat de apă, trotoarele nu's
ude. Sgomotele picăturilor de ploaie nu se aud
aci. Doar, din când în când, huruitul surd al
trăsurilor ce se încrucişează d e a s u p r a capului
meu, pe stradă. •
Peroanele trenului s u b p ă m â n t e a n prezintă
aceiaşi înfăţişare ca ori când. Ca un tunel fără
sfârşit bolta luminată de lămpi electrice se în­
tinde infinită la d r e a p t a şi la stânga m e a . P e
cheiuri pasagerii a ş t e a p t ă cu r ă b d a r e sosirea tre­
nului. lată-1 că vine. Un huruit surd, un sgomot
de fiare izbite Intre ele se r e p e r c u t e a z ă năpraznic
sub bolţi. Cu un şuerat scurt trenul Intră In
gară. 0 îmbulzeală r e p e d e de pasageri, unii se
urcă, alţii se s c o b o a r ă , sgomotul portierelor ce
se închid, strigătele r e p e t a t e ale conducătorilor:
wEn voitures, en voitures!" şi trenul porneşte din
nou. Abia de s'a oprit o j u m ă t a t e de minut.
In vagon îmbulzeală. Coatele-mi sunt lipite
de acelea ale unei drăgălaşe midinete cu o cutie
de carton sub braţ. Privesc mulţumit în jurul
meu. Mă uit apoi la umbrelele ude din manile
 Nr. 4 3 — 1909. „ŢARA NOASTRĂ" Pag. 345

Aceste au r ă m a s neobservate, şi neobservat Preacuvioşia Sa studia Ia liceul săsesc deacolo,

a r ă m a s , că fruntaşii de odinioară : 1. Brote, B. Delà Bistriţa. şi ce e azi. Concluziile trase ni-au oţelit pe toţi
Cioran, Man Droc, Petru Hoadrea, lacob Ciucean, pentru viitor.
»
cari au primit la casele lor miniştrii şi pe îusuş Publicul şi inteliginţa, în cea mai m a r e parte
Oraşul Bistriţa a avut în ziua sf. P a r a s c h i v a
capul de atunci al bisericii, — toţi s'au dus la g r - c a t . , au r ă m a s foarte plăcut impresionaţi de
o frumoasă s ă r b ă t o a r e bisericească şi naţională
cele vecinice, şi că ciocoii puţini ce au u r m a t modul plin de tact şi corespunzător intereselor vi­
din prilejul introducerii în oficiul de protopop şi
după ei nu mai ţin să se povestească de pro­ tale ale neamului nostru, cum a ştiut părintele co­
paroh al Românilor ortodocşi a părintelui Grigore
verbiala ospitalitate a Răşinărenilor. misar Dr. Cristea vorbi despre „biserica soră" şi
Pletosu, p â n ă a c u m profesor la liceul din Nâ-
Aceste lucruri nu sunt de prisos ca să le despre ţinuta, ce t r e b u e s'o u r m e z e conducătorii
săud. Actul introducerii l'a săvârşit Preacuvioşia
s c o a t e m la iveală, ca să vedem progresul, să ambelor biserici în toate acţiunile lor.
Sa păr. protosincel Dr. Elie Miron Cristea, ca
vedem regresul, să vedem virtutea, să vedem şi Dorim cât de multe a s e m e n e a zile.
trimis arhiepiscopesc. Introducerea s'a început cu
păcatul şi să stăruim ca Răşinarii, locul de Călătorul.
slujirea sfintei liturgii în capela ortodoxă deacolo.
odihnă al marelui Andreiu Jsă-şi reià locul de înainte de Intrarea în capelă Preacuvioşia Sa şi
frunte intre comunele noastre. noul protopop au fost întâmpinaţi de poporul ieşit CRONICAJEXTERNA.
Comuna Răşinari cu instituţiile noastre de în procesiune în frunte cu administratorul p a ­
a c o l o nu t r e b u e să le neglige nimenea, mai ales Un nou împrumut turcesc. Ministrul de fi­
rohial Pavel Beşa, care a ţinut o c u v â n t a r e de
câ în Răşinari a fost cea dintâi şcoală capitala n a n ţ e al Turciei, Djavid Paşa, a confirmat că
bine'/enire. Liturgia a pontificat-o păr. Dr. Cristea,
r o m â n e a s c ă , a fost odinioară sediul preturei, va supune Parlamentului încheerea unui îm­
azistat de 6 preoţi. La finea liturgici a ţinut
şi afurisita de politică, 1-a dus de aici la Cisnădie. prumut de 25.000,000 lire turceşti pentru scoale,
Preacuvioşia Sa o cuvântare de introducere, care
Aici a fost înainte de „ A l b i n a ' o cassă de porturi etc., care sumă va servi şi pentru a sta­
a stors admiraţia tuturor celor prezenţi. In cursul
p ă s t r a r e , c a r e a licuidat, pentrucă in ochii că­ bili echilibrul budgetar, a aduce venituri noi sta­
cuvântării a predat noului protopop-paroh sigilul
mătarilor de pe vremuri era o pedecă a manipu- tului prin ridicarea comerţului precum şi pentru
ca simbol al jurisdicţiunii şi cheia bisericii, ca
laţiunilor lor, şi nu este exchis că cel puţin o a cruţa administraţia financiară a statului de n e ­
simbol al puterii preoţeşti, citind si g r a m a t a ar­
societate de Raiffeisen să se înfiinţeze pentru plăcerea de a recurge la mici împrumuturi sau
hierească delà I. P . S. Sa arhiepiscop şi m e ­
a j u t o r a r e a lucrătorilor şi săracilor din localitate. la avansuri.
tropolis La fine a constatat comisarul meritele
întărirea economică a locuitorilor din Ră­ Ministrul de finance Djavid Paşa desvolta
fostului administrator ;ppope3c Vasile Bălan şi
şinari ar trebui să fie ţinta de căpetenie a tu­ în rezortul său o m a r e activitate.
drept r e c o m p e n s ă i-a predat în numele arhie­
turor factorilor din localitate şi mai ales a celor El a organizat ministerul său şi a a p ă r a t
reului „brâu roşu", ca semn de distincţie in amin­
din Sibiiu, dacă ei vor să fie adevăraţii noştri personalul acestui d e p a r t a m e n t atât în Constan-
tirea şi a centenarului fericitului Şaguna. T e r ­
conducători. Mai în vară a iniţiat părintele N. tinopole cât şi în provinciile imperiului c u r ă ţ â n d
minând p. Dr. Cristea a răspuns noul protopop
Ivan, ca însărcinat al magistratului din Sibiiu, această maşină de rugina seculară c a r e făcea
ţinând o binesimţită cuvântare-program iară
chestia construirii unei linii ferate delà Sibiiu imposibilă funcţionarea ei. El a făcut pe B a n c a
la u r m ă a mulţumit pentru distincţie p. Vasile
p â n ă la Răşinari. Ideea a fost primită cu bucurie g e r m a n ă ca să reducă d o b â n d a sumei de 500,000
Bălan în cuvinte frumoase, arătând, că distincţia
d a r vedem că a adormit, şi suntem dornici să lire turceşti delà 7 la 6 la sută.
preaînaltă priveşte întreg clerul, căci cu ajutorul
v e d e m ce sfârşit va aveà întreaga afacere, pentru tuturor preoţilor a putut produce roadele înşirate Acelaş ministru a mai încheiat pentru p r e ­
c o m u n a Răşinari de interes vital. de dl comisar. fectura oraşului un împrumut de un milion lire
Nouă nu ne mai poate fi indiferent, cum O bună impresie a făcut tuturor p r e z e n ţ a turceşti cari bani au fost întrebuinţaţi pentru în­
zeci şi sute de lucrători, oameni tineri delà 14—20 inteliginţei gr. cat. atât la biserică cât şi la ban­ frumuseţarea oraşului. El mai t r a t e a z ă acum cu
a n i , băeţi şi fete cari m e r g la lucru în Sibiiu, chetul dat in sala cea m a r e delà . H o t e l Regele B a n c a Ottomană o convenţiune pentru a face
şi petrec acolo nopţile — ce fac şi cum le pe­ Ungariei." Au fost peste 110 inşi, fruntea inte- din această instituţiune o trésorerie a statului.
trec — şi chestia aceasta şi din punct de vedere Jiginţei r o m â n e din Bistriţa şi jur. Acest b a n c h e t T o t ministrul de finanţe Djavid Paşa a in­
moral şi din punct de vedere naţional, va trebui a fost un adevărat prilegiu de însufleţire, căci stituit o comisiune specială care să studieze che­
să ne preocupe cu tot dinadinsul. toastele au fost lipsite de tonul banal ce-1 au stiunea intrării Turciei în uniunea m o n e t a r ă latină.
Mai multe, altădată. .Observatorul".
în cele mai multe cazuri. In deosebi cuvintele Din toate acestea se vede foarte lămurit
pline de însufleţire şi cu miez ale părintelui co­ că Turcia a căpătat un ministru de finanţe pri­
Maura condamnat de opinia publică spa­ misar a dat tuturor celor prezenţi pentru ani ceput şi activ care va pune finanţele imperiului
niolă. Maura, fostul prim-preşedinte al consiliului de zile o h r a n ă sufletească de însufleţire, care-i turcesc într'o astei de situaţiune încât statul s ă
e aspru j u d e c a t din cauza reacţionarismului său. mai ales în zilele noastre, săturate de indiferen­ inspire încredere financiarilor.
Republicanii fac p r o p a g a n d ă activă în contra tism, atât de necesară. Adâncă impresie şi neui­ Se p a r e că el a reuşit p â n ă la un p u n c t ;
abuzurilor e n o r m e ale clericalilor. tată a lăsat mai ales comparaţia între ce e r a despre a c e a s t a dovedeşte reducerea dobânzii delà
Bistriţa r o m â n e a s c ă înainte cu 30 ani, când 7 la 6 la şută la ultimele împrumuturi. In a c e a s t ă
activitate a sa Djavid P a ş a a întâlnit b u n ă v o ­
pasagerilor şi-mi aduc aminte că în Paris plouă. Vuetul creşte, creşte mereu, se ridică spre inţa finanţei g e r m a n e ; căci acesteia i-se d a t o ­
Tinerica de lângă mine z â m b e ş t e Intr'una. Ochii cer împreună cu valurile blonde ale luminilor rează în definitiv faptul că Djavid P a ş a a reuşit
ei limpezi şi cenuşii, părul castaniu deschis, uşor de pe bulevarde. să reducă dobânda care de a c u m înainte, finan­
încreţit la tâmple, faţa delicată, trupu-i svelt, Parisul p e t r e c e . . . ţele fiind bine administrate, va fi mereu redusă
adorabil, graţios cântă drăgălăşia fără s e a m ă n a Trad, de Tristan. p â n ă când nu se va distinge de dobânda pe
P a r i z i a n e i . Trenul se opreşte la T u i l e r i e s ; ne c a r e o plătesc statele din E u r o p a .
scoboram amândoi pregătindu-ne umbrelele. Cu o
z â m b e t u - i veşnic ce-i înfioară uşor privirea, mi­ însemnătatea politică a vizitei Ţarului în
dineta urcă scările, ese pe stradă şi dispare din
Obosit...
Italia. Telegraful ne-a adus textul toasturilor Re­
ochii mei. Ce greu s'a vindecat durerea '« minei
gelui şi al Ţarului, precum şi comunicatul oficial
Şi iată alta 'w loc a răsărit; ' '
Afară plouă mereu. Amurgul e întunecat. al Agenţiei Ştefani asupra acestor toasturi.
Ruina unui suflet ce-a iubit,
C â n d ajung pe bulevarde lămpile electrice se Rareori, toasturile a doi Suverani au fost
S'o plângâ-'n versul rugilor senine!
aprind. Străzile se animează, murmurile se înte­ aşteptate cu atâta n e r ă b d a r e a t â t în Italia cât
Ce greu s'a vindecat durerea-n mine...
ţesc, geamurile cafenelelor, restaurantelor şi m a ­ şi în străinătate.
gazinelor aştern covoare de lumină pe t r o t u a r . In genere, aceste toasturi nu spun lucru
Ştiu tot ce-ai tras plăpândă inimioară,
In jurul meu rochiile foşnesc. Ploaia cade dar m a r e ; dar când toasturile vin după o călătorie
O lume mai senină vre-odată
n ' o mai simţ. Parisul are aerul unui imens salon făcută în condiţiile şi cu semnificativul călătoriei
De va veni, tu tristă, resemnată
luminat. ce a întreprins Ţarul în lungul Europei, atunci
Vei rămânea.. Nu crezi în primăvară!..
ele iau o importanţă mult mai m a r e şi se caută
Cine se mai gândeşte la cerul mohorît de Ştiu tot ce-ai tras plăpândă inimioară.
să se dea o altă interpretaţie banalităţilor de
p e s t e z i ? Cui îi mai p a s ă de lumina lividă a
O! noapte lină — vino mai degrabă curtenie.
n o r i l o r ? Parisul şi-a aprins milioanele de lămpi.
Cu ceata ta de visuri şi de taine, B a z a toasturilor celor doi Suverani a fost
Rîsetele r ă s u n ă rar, sonor In văzduhul umed. Un
Sub streşina întunecatei haine nenorocirea care a lovit Italia prin cutremurul
vuet nedesluşit te cuprinde din toate părţile, îţi
Să adormim nădejdea noastră slabă... de p ă m â n t din Calabria şi Sicilia, nenorocire
d e s c r e ţ e ş t e fruntea, iţi l u m i n e a z ă privirea şi te
O, noapte lină, vino mai degrabă! care a dat ocazie marinarilor ruşi aflaţi ia Me­
d u c e cu el ca vântul un fulg de canar. Eşti fe­
ssina, să facă acte de eroism, în ajutorarea vic­
ricit că trăieşti. In jurul tău e sărbătoare. Şi te I. Enescu.
timelor teribilului cutremur.
'nfiori de plăcere la gândul cafenelelor luminate
Dar în afară de aceasta, Suveranii au mai
a giorno, al suspinelor dulci de vioară, al p a r ­
pomenit şi de interese, interese cari în fond
fumului îmbătător, al surîsului vag de femeie.
sunt motivul acestei vizite.
 Pag. 346.
Cari sunt aceste interese toată Italia o ştie
şi când guvernul italian erà încurcat şi nu ştia
ce să facă după lovitura anexării şi violării trata-
tutului delà Berlin, tara întreagă a arătat acestui
guvern calea ce trebue să apuce, ca să rezolve
o chestie delicată internaţională, în care demni­
t a t e a Italiei ca putere iscălitoare a tratatului
din Berlin ş i ca aliată a Triplicei fusese descon­
siderată din punct de vedere moral şi din punct
d e vedere al intereselor sale în interesul european.
Şi când zicem . t a r ă întreagă" nu vrem să
vorbim de întrunirile de protestare cari s'au ţinut
în toate oraşele Italiei, cu tendinţe mai mult
sau mai puţin răsboinice — ci vrem sà spunem
de toţi oratorii cari au luat cuvântul in Camera
Italiană, oratori din toate grupurile politice şi
din toate provinciile Italiei, deci ţ a r a toată.
Aceste interese comune Italiei şi Rusiei
se referă la Peninsula Balcanică şi se rezumă
la m e n ţ i n e r e a .statului quo*, stricat în anul trecut.
Ce î n s e m n e a z ă politiceşte m e n ţ i n e r e a sta­
tului q u o ?
î n s e m n e a z ă că trecutul t r e b u e uitat şi că
n o u a ordine de lucruri trebue conservată şi apă­
rată.
Dar mai î n s e m n e a z ă încă un alt l u c r u ;
a n u m e că interesele Rusiei, c a r e a a p ă r a t şi
a p ă r ă popoarele slave din Balcani, p r e c u m şi in­
teresele independenţei acelor state, a p ă r a t e de
Italia, contribuesc la m e n ţ i n e r e a păcei E u r o p e n e .
Iată în scurt toată î n s e m n ă t a t e a politică a
vizitei ţ a r u l u i : a p ă r a r e a intereselor r u s e ş t i ; a p ă ­
r a r e a independenţei statelor balcanice, conser­
v a r e a statului quo.
T o a t e acestea, periclitate de c i n e ? De Au-
stro-Ungaria, se înţelege. Şi nu trebue să uităm,
că în anul 1913 expiră tractatul Triplei Alianţe,
şi deci, un motiv şi m a i m a r e pentru ce Italia
să fie in b u n e relaţii cu Rusia, după ce s'au
s t r â n s aşa demult legăturile de amiciţie Italo-Fran-
ceze.
Dar cele ce se vor mai petrece vom vedea.
P â n ă atunci însă, atât Isvolski cât şi Tittoni, au
spus în mai multe rânduri că Italia n ' a r e de gând
să iasă din Tripla Alianţă.
o — Măi Costică pe cine luăm în locul Iui
Grecia. In apropierea vechii cetăţi Salamis,
a fost s ă p t ă m â n a trecută vărsări de sânge. 0
grupă a partidului radical din armată, jignită In
aşteptările puse în colonelul Z o r b a s , a crezut în
felul comitetului tinerilor turci, să silească gu­
vernul la reforma cerută şi s'au grăbit să p u n ă
m â n a p e a r m e şi s ă dea foc în fraţii lor.
Decât felul asedierii aceştia şi organizarea
ei nu a dat rezultatele dorite şi eroii anarhiei
a u fost d e g r a b ă siliţi, să p ă r ă s e a s c ă lupta şi să
fugă c a r e încotro.
Conducătorul marinarilor r ă s c u l a ţ i : Typaldos
a putut să se refugieze în munţii P a r n a s u l u i
u n d e probabil va fi prins. P a t r u dintre oficerii
de m a r i n ă a u fost prinşi, ceealalţi au scăpat
n o a p t e a pe ţărmul delà Megara.
S e zice că pornirea de râsvrătire a fost
nimicită cu a s t a ; nu se ştie Insă dacă nu va
isbucnl Intr'altă formă, căci nemulţumirile nu s'au
curmat.
In ajun.
—'• B u n ă vremea m a m ă Tudoro !
— Mulţumim dumitale D r ă g a n o !
— De u n d e vii s o r o ? l
— P ă c a t e l e m e l e ! Fusei de vestii pe popa
Ioniţă să vie să grijească copilul fi-mei I E pe
m o a r t e 1.. •
— Şi ce are m a m ă T u d o r o ? S ă r a c u l . . .
— Ce a r e l Să ferească sfântuleţul t o a t ă
l u m e a de aşa ceva ! . . .
B ă t r â n a se plecă spre urechia Drăganei şi
c a m în ş o a p t e :
— La izbit boala aia urltă, ducă-se pe pu­
stia, scuipă de trei ori în vârful limbei şi suflă
a ş a în vânt.
ŢARA NOASTRĂ"
D r ă g a n e i îi trecu şi ei un fior prin tot trupul
— Şi n'aţi umblat pe nicăieri m a m ă Tu­
doro?
— B a i-am făcut m â n c a t e - a ş tot ce ne-am
priceput şi n o i ! P e u n d e am auzit câte ceva
am fost! I am d e s c â n t a t ; i-am vărsat costoru în
apă neîncepută a d u s ă delà trei răspântii, de trei
fete m a r i ! Am fost şi la ăla delà Măgură c a r e
ghiceşte in oglindă, ne-a dat nişte burueni, le-am
plămădit cu rachiu de drojde, i le-am dat să le
bea şi tot d e g e a b a ! I-am dat şi sânge de nouă
fraţi şi n i m i c !
— Ia ascultă m a m ă T u d o r o ! Dar la Chi-
vuleasca vrăjitoarea dece nu vă duceţi soro, că
aia ci-că să pricepe la astfel de b o a l e ! P e al
lui Mânjitu nu 1-a făcut ea bine ! Că ştie tot satu
cum t r e m u r a şi se învineţea ca p o r u m b a când
'l-apuca iaca c e ! . . . Şi a venit omu în f i r e ! . .
— Ei n ' a m adus şi p e Chivuleasca într'o
n o a p t e ! I a făcut s c ă l d a t u r i ; i-a descântat şi cu
os de broască s c ă p a t ă din gura şarpelui de flăcău
c u r a t ! I-a legat răutăţile la stele în nouăzeci şi
nouă de noduri, i-a dat foc aţei şi scrumul 1-a
a m e s t e c a t cu apă adusă în c u m p ă n a nopţei delà
trei fântâni de peste trei dealuri, l-am scăldat
şi cu astea, iar lăturile le-am t u r n a t Ia rădăcina
unui fidan de s a l c â m ; peste trei zile s'a uscat
salcâmul fă Drăgano şi boala copilului tot n'a
f u g i t ! . . . Când nu vrea Dumnezeu, să-i faci ori
şi ce degeaba ! ! . .
B ă t r â n a oftă şi p u s e capul în p ă m â n t . Dră-
g a n a nu mai zise nici ea nimic. De pela toacă
începuse a fulgul şi pe s e a r ă să înteţise bine
z ă p a d a . S'a albit pământul ! P e marginea şoselei
fug d e a d u r a fulgii mai mari, iar pe b u z a şan­
ţului se urzeşte o arbotă lnălbită şr afânată.
Fulgii luaţi de vânt să duc la vale ca nişte flu­
ture)'. P e drum lumea umblă forfota ! Femeile se
ţin lanţ cu vedrele pline cu apă ; la fântână scâr-
ţăe prelung c u m p ă n a ; câte un om trece drumul
delà cârciumă cu şirul de covrigi în subsioara.
R a r detot mai coboară dealul câte o căruţă În­
târziată la buturugi pe Ş o v ă r ă ş t e a n c a .
î n t r ' o răspântie câţiva băeţandri vorbesc de
colinde.
Dumitru al lui B â r z o c , că ci-că nu mai m e r g e
cu n o i ? ! S e duce cu al de Ivancea ! A intrat
în ceata l o r ! A zis că ce cu de alde terchia
b e r c h e a să m e a r g ă e l ! !
Din mijlocul cetei ieşi unul mai răsărit, în­
călţat cu opinci noui şi Învârtite trei brânişoare
de nojiţă peste obiala albă. Învârti băţul — tot
nou şi cu măciucă la cap — In m â n ă .
— Ei şi a t â t a jaf în ciuperci dacă n'o
m e r g e cu n o i ! Mai b i n e ! R ă m â n e m opt inşi!
Dar unu şi u n u ! Să-i vedem pe ei ce-o să facă !
Nu ştiu eu c e a t a lui I v a n c e a ! Cine e la e i ? !
A lui Stravei, Molca al lui Ghindoc, Cocoşatu
lui Brânzaru, Schiopu lui Bălan, Grecu şi care
mai e m ă ? Mâtâcu B l e g u l e s e i ! Apăi asta e c e a t ă !
La ăia le-e urit să easă s e a r a p â n ă în tindă,
d a r când s'a face cineva spre ei noaptea, atunci
fug de rup p ă m â n t u l şi lasă şi traistele cu co-
lindeţi ! Să vie la noi dacă îi ţin curelele, — şi
iar învârte băţul de jugaştrii In m â n ă .
R â s e r ă cu toţii şi ridicară betele în sus.
Apoi să împrăştiară câte unul, câte doi, p e după
colţuri mai dând câte o gură.
— Cu toţii la Costică măi S t e m a t e ! An-
ghele să vii cum ai m â n c a ! Marine să dai şi
pela C r ă c i u n !
T u d o r a şi cu Drăgana veniau pe marginea
şoselei tot şusuind, erau albe de ninsoare.
— Nu ştiu ce să mai zic fă Drăgano, dar
u n a lume p r e a e necăjită. De u n d e şi p â n ă u n d e
boala asta la băeatul fi-mei!! După ce eră ea
destul b ă t u t ă de Dumnezeu că i s'au prăpădit
toţi copiii, apoi n ' a r e p a r t e nici de ăsta luat de
suflet! De, cine să mai g â n d e a Ia a s t a ! E r a să­
nătos ca piatra şi roşu şi gras. Şi e băeat m a r e
de opt ani, scos din t o a t e n e c a z u r i l e ! . . .
Nr. 4 3 — 1909
D r ă g a n a oftă şi ea.
— Şi d e când ia venit boala asta mam&
Tudoro?...
— Apăi e m a i mult de un an de când l'a
pignit î n t â i !
La început îi venea rar, la trei, patru luni
o d a t ă ! Apoi a îndeşit-o, la câte trei zile şi în urmă:
şi de câte două ori pe z i ! . . Sunt două luni de
când 1-a dat In friguri! Şi 1-a uscat de totE
P a r e că e o a r ă t a r e , a r ă m a s numai osul şi
p i e l e a ! Când n ' a r e omul noroc n ' a r e ! ! . . .
Iar t ă c u r ă . Merg cu capul In j o s şi sub pi­
cioare s c â r ţ ă e z ă p a d a proaspătă. Merseră ce m e r -
seră şi m a m a Tudora eară ridică fruntea.
— Dar tu ce ai în legătură D r ă g a n o ?
— Nişte covrigi! Fusei la târg, că l'a câr­
ciumă prea sunt u s c a ţ i ! Să dau şi eu la n o a p t e
la copii când or veni cu colindele! Ce să f a c t
N ' a m putere m a i m u l t ! Odată când a v e a m făină
coceam câte două sobe de colindeţi. Acum nu
mai a m ! E un an decând n ' a m mai văzut alba
în capistele ; copii au şi uitat cum o fi coaja d e
p â i n e ! Mămăligă şi iar m ă m ă l i g ă ! . . .
— Ba chipu a m frământat niţică cocă I
Mai p ă s t r a s e m |pe fundul sacului un p u m n d e
făină p e n t r u ziua asta m a r e ! Am făcut întot­
d e a u n a colindeţi, nu m ' a trecut n i c i o d a t ă ! . . .
Dar d a c ă nu e inimă b u n ă şi s ă n ă t a t e în casă,,
ce f o l o s ! ! . . .
Oftă lung a m â n d o u ă şi la răspântii se des­
părţiră.
Ninge de p u n e cu lopata şi viscolul flueră
peste c o a m a caselor. S'a întunecat b i n e ; ici,
colea licăresc lumini pela ferestre şi pe vatră,
d u d u e vâlvătaia naltă. C u m p ă n a fântânii tot mai
scârţăe lung şi apoi ciutura se l e a g ă n ă sub l u ­
m â n a r e a I m b r u m a t ă de gheaţă, iar pe ţurţur pi­
cură încă apă şi se prelinge p e ghisdurile ninse»
Când a ajuns T u d o r a a c a s ă să a p r i n s e s e
lămpile ! B ă e a t u l u i li era rău de tot. Fi-sa s t a
lângă el cu ochii umflaţi de plâns.
— Ce a spus m a m ă p o p a că v i n e ? . . .
— P ă i zicea să se îmbrace şi vine 1..
B ă t r â n a stătu şi ea p e pat lângă copil.
— Florică, ia s p u n e maică ce te doare f
Lasă că să te faci sănătos şi să te duci la co­
lindeţi cu bâeţii ! !
Copilul deschise ochii, d a r nu zise nimic,
doar răsuflă greu. T u d o r a iar 11 m â n g ă e p e frunte.
— S p u n e flăcăul maichii! Să duce m a i c a
mâine să-ţi c u m p e r e sorcovă, şi să-ţi facă tăti-
că-tău bici să te duci să trosneşti la sfântul Va-
s i l e ! Aide s p u n e puiule, s p u n e bătrânichii u n d e
te d o a r e ! . .
Băiatul t a c e ! R â g â e p e piept din când In
când şi răsuflă Înăbuşit. B ă t r â n a se ridică In
capul oaselor.
— Anghelino maică mai r â c ă e vatra a i a
şi vezi s'a ars cuptoru că să b ă g ă m colindeţilel
Şi mai vezi de sobă că mie mi-se p a r e c a m
frig.
Anghelica n ' a p u c ă să iasă şi se auziră câinii
ălălăind în curte. P â n ă să deschidă uşa p o p a
Ioniţă intra In tindă tropăind cişmele pe p r a g .
— Bună v r e m e a t a t ă !
— Sărut m â n a p ă r i n t e !
— B r e , bre, ce iarnă să p u s e ! P r ă p ă d nu
viscol ! C r e d e a m c'o să facem Crăciunu pe loc
n e g r u ! — şi p o p a îşi scutură căciula de z ă p a d ă .
Băiatul deschise iar ochii şi saltă capul
c â n d 11 văzu pe părintele, dar îi căzu n u m a i
decât pe p e r n ă 1 Pe obrazu-i slab şi galben
m u s t e a u când şi când b r o b o a n e de s u d o a r e .
Pieptul uscat se saltă încet sub cămăşuţa-i cu­
sută cu amici roşu pe la gât, gâfăe des, îl
îneacă tuşea şi atunci p a r ' c ă se rupe ceva din
coşu pieptului! Popa se uită lung la copil, apoi
îşi a r u n c ă coada ochiului spre cele două femei.
— 0 să se facă el s ă n ă t o s ! Aşa s u n t
copiii! Se bolnăvesc te miri din c e !
Părintele îşi puse patrafirul după gât; An-
ghelina îi aduse ceaşca cu vin c u m p ă r a t de cu
 Nr. 4 3 — 1909.
zi Intradins. Popa ceti câteva vorbe şi turnă via
într'o linguriţă. T u d o r a sălta capul copilului
i n sus.
— Scoală Florică să-ţi dea taica popa vi-
nişor d'âsta b u n ! Scoală cu b ă t r â n i c a ; şi pe
u r m ă să-ţi d a u nuci şi covrigi, mulţi, mulţi... un
şir Întreg ! . . .
P ă r i n t e l e îi dete pe gât linguriţa cu vin şi
cu o fărâmă de prescură sfinţită. Copilul stră­
n u t ă ; b ă t r â n a li puse m â n a la gură, să nu scuipe
sfânta a n a f u r a . . .
A plecat popa l o n i ţ ă . Anghelina 1-a pe­
t r e c u t p â n ă la poartă şi 1-a a p ă r a t de câini, mai
mult de c ă ţ e a u a fătată că se cam da pe furiş.
B a t e vântul, vâjăie viscolul şi ninge, n i n g e ! De
mult nu se mai pomenise aşa v r e m e In n o a p t e a
ajunului. Când întră Anghelina în tindă veni şi
b ă r b a t u - s ă u cu coşu cu p a e .
— Isprăveşte T u d o r a c h e şi tu roboteala că
t e - a fi rebegit frigul
— Apoi am dat la vite, uite mai adusei
c o ş u ăsta de pae poate o mai trebui p e n t r u
s o b ă . Cum mai îi e lui F l o r i c ă ? A venit p o p a !
— Tot a ş a ! II griji părintele l o n i ţ ă ! De,
c e era să zică şi p o p a ! P a r ' c ă el ştie, e Dum­
nezeu !
T u d o r a c h e se scutură de z ă p a d ă , tropăi
opincile îngheţate de câteva ori şi isbl căciula
d e tocul uşii ! Intră in casă ! Băiatul răsuflă mă •
r u n t şi se îneacă când şi c â n d ; apoi deschide
ochii, îi plimbă pe tavan, p e pereţi, se uită la
cei dinprejur şi încet, încet cad pleoapele pe lu­
mini. B ă t r â n a stă pe marginea patului şi Ii mai
t r e c e m â n a peste frunte ; Anghelina nu-1 lasă
nici e a din o c h i ; îi mai vâră perniţa sub cap,
T u d o r a c h e s'a rezimat cu spatele de sobă şi
nu-şi mai ia ochii delà copil. E a t â t a tăcere in
casă că se aude pâlpăitul încet al candelei de
d e a s u p r a icoanei şi cum trosneşte feştila. Răsu­
flările înecăcioase ale bolnavului trezesc liniştea,
iar după sobă pisica, îşi toarce în tihnă caerul.
C â t e un zornăit de gergevele, sguduite de vis­
colul de afară, face pe cei dimprejur să salte
fruntea încreţită, oftează lung şi iar îşi las pri­
virile în j o s ! Orice răsuflare mai lungă, ori ce
a s t u p a r e de piept a bolnavului îi c u t r e m u r ă pe
cei din p r e j u r ; ori ce t r e m u r ă t u r ă de pleoape,
d e buze, ori înghiţitură în sec, le s e a c ă inima
părinţilor şi li se face păru) măciucă. Fiecăruia
ti trece prin minte fel şi fel de închipuiri. Şi-1
p ă z e s c câte-şi t r e i ! Anghelina cum sta cu fruntea
r e z i m a t ă în podul palmei şi cu privirea neclin­
tită Bsupra copilului, pe la o v r e m e i se p a r e
că faţa bolnavului se îngălbineşte din ce în ce
şi se usucă ca o t i v g ă ; gâfăirile i se răresc, nu
mai răsuilă, pleoapele se lipesc încet pe lumi-
nele stinse, buzele uscate şi umbrite de o vine-
ţ e a l ă gălbue se strâng u n a î n t r ' a l t a ! Nu mai
mişcă ! Anghelina vreà să ţipe, dar p a r ' c ă o
« p a s ă ceva p e piept şi fălcile i se încleştează.
Apoi mortul e într'un cosciug î m b r ă c a t cu c h e m -
brică albă. Acum e mult mai lung ca î n a i n t e !
P a t r u o a m e n i cu capetele plecate îl duc pe
b r a ţ e ; înainte ceteşte rar popa î m b r ă c a t în o-
dăjdii; iar T u d o r a c h e şi cu b ă t r â n a T u d o r a pă­
ş e s c trişti cu m â n a la cap în u r m ă . Sub un li­
liac plecat stă gata g r o a p a a d â n c ă . Doi inşi co-
b o r â r ă cosciugul în m o r m â n t , popa varsă unt
d e lemn, In chip de cruce, peste m o r t şi surpă
din trei colţuri p ă m â n t . Anghelina ţipă cât putù
şi vrù să s a r ă în g r o a p ă ! Ii a l u n e c ă fruntea de
p e podul palmei şl deschise ochii speriată.
— M a m ă ! Floricol
Luă capul băiatului Intre mâni şi-I s ă r u t ă .
— P u i u mamii, deschide ochii să-i v a d ă
m a i c a ! Of, D o a m n e ! Ce a r ă t a r e ! Uite t r e m u r ă
c a r n e a p e m i n e i M a m ă ! T u d o r a c h e ! Florică 1!
Anghelina p u s e manile la ochi şi începu
să plângă r e z e m a t ă în coate ! Numai T u d o r a luă
o ceaşcă cu a p ă şi Ii m a i udă buzele copilului,
bolnavul clefetl de c â t e v a ori şi înghiţi în s e c
„ŢARA NOASTRĂ"
— Ţineţi inima acum, ce o să faci! Ui-
taţi-vă la băiat, m ă duc să scot colindeţile că
s'or fi scorojit!
Bătrâna aprinse un crâmpei de l u m â n a r e
şi eşl la v a t r ă . , .
Şi trece aşa de anevoie vremea când a ş ­
tepţi c e v a ! Clipele sunt ani şi n o a p t e a v e a c !
T u d o r a c h e a ş t e p t a ceva şi nu ştia c e ! A ş t e p t a
o clipă care întârzia, care se mişca aşa de încet
şi totuşi e atât de a p r o a p e la fiecare t r e s ă r i r e !
Cu fiecare suspin li trece o răcoreală prin tot
trupul şi alunecă ceva par'că înapoia vremei !
Şi atunci deschide ochii mari, dar clipele tot
rar se n u m ă r ă şi răsuflarea cea din u r m ă tot
î n t â r z i e ! Dacă s'ar lungi răsuflările! D a c ă s'ar
opri momentul acela în loc ! Dacă s'ar t u r n a viaţă
dintr'una î n t r ' a l t a ! Din a unui om într'a altuia!
Dacă s'ar da zile delà unul la altul! Eu aş t u r n a
din viaţa mea Într'a lui, că am multă, multă de
t o t ! l a ş da din sufletul meu, i l-aş da t o t ! Mie
nu-mi mai t r e b u e ! I-aş da zilele mele, că s u n t
lungi, p r e a lungi!
Aşa se g â n d e ş t e T u d o r a c h e ! Când a în­
ceput Anghelina să plângă el a eşit afară. Aerul
îi Învăluie fruntea, deschide gura şi înghite ră­
coreală î m p r o s p ă t a t ă de z ă p a d ă . A încontenit
vântul, d a r tot mai fulgue rar. E trecut de cum­
p ă n a nopţii ! In sat, urlă câinii pe la copca cu
pae, gălăgie, strigăte, c â n t e c e . De d e p a r t e se
aude un glas de caval. Şi cântă cavalul şi se
pierde încet graiul fluerului, apoi iar se aude
mai t a r e şi iarăş se moaie. T u d o r a c h e a r ă m a s
rezimat de stâlpul prispei, cu capul gol şi cu
pieptul desfăcut. Ii e cald încă şi pe frunte tot
îi mai picură s u d o a r e ! Stă cu m â n a Ia cap şi
oftează din când în când. D o a m n e ! ce a m a r i
zile are u n a l u m e ! Unii n ' a u nici o s ă r b ă t o a r e
În viaţa lor! Atunci când gândeşte să zică D o a m n e
a j u t ă ! Atunci... atunci!... of D o a m n e ! . . . unul,
b a r e m unul din cinci ; ăsta cel puţin ! Ei, dar,
noi n ' a v e m nici o putere. El e m a r e ! T u d o r a c h e
suspină lung şi ii deteră lacrămile. îşi puse a-
m â n d o u ă manile la ochi şi a stat mult pe prispă.
La vecinii de peste drum se auziră strigăte
cu m o ş ajunul. T u d o r a c h e t r e s ă r i ! P a r ' c ă simţi
nişte ghiare reci câ-1 strânge de spate şi intră
în casă. Mama Tudora şi cu Anghelina căzuseră duni-se astfel, spre plăcuta surprindere a noastră,
de oboseală şi picoteau în coate. Bolnavul nu şi o expoziţie de industrie textilă, lucru ce ar fi
mai răsufla! Tatăl se r e p e d e la pat.
— Moare b ă i a t u l . . .
Femeile săriră în sus speriate. P â n ă aprin­ ruit pentru înjghebarea acestei expoziţii, laudă
seră l u m â n a r e a copilul mai ridică odată pieptul femeilor cari au expus frumoasele obiecte lucrate
uscat, încet, ca un pui golaş de r â n d u n i c ă , apoi de harnica lor m â n ă ; laudă îndeosebi dlui di­
răsuflă l u n g !
La fereastră se auziră strigăte „ B u n ă di­ ritul principal pentru înjghebarea acestei e x p o ­
mineaţa la moş ajun*. Cei din casă plâng, s e ziţii frumoase.
jelesc, îşi smulg părul din cap.
— Florică I maică a venit băieţi să te ia scopul premiării copiilor, lnlocuindu-se membrii-*
la c o l i n d e ! Scoală puiu m a m i i !
Mama Tudora îşi şterse ochii cu m â n e c a munele vecine.
cămăşii şi puse câţiva colmdeti, în şorţ. Băeţii
auziseră jalele şi p â n ă să iasă b ă t r â n a ei au
plecat.
— Aide măi fraţilor! nu vedeţi că au mort
in casă săracii ! ! loan Chiru-Nanov.
Toamnă.
După Albert Samain.
Urmându-ne de-aproape un câine credincios,
Pornim pe-aceiaş cale din vretnile uitate...
Aleea se topeşte 'n amurgul sângeros
Şi-n sare trec pe gânduri femei îndoliate.
Ca'n temniţă sau curte de-ospiciu dureros,
Şi pacea şi tristeţea coboară 'ntârsiate;
Cu fiecare clipă o frunză pică jos,
Cum sboară amintirea din suflete 'noptate!
Tăcerea ne 'nsoţeşte... Voi, inimi nesupuse,
De drumuri obosite şi de visări răpuse,
Aţi vrea să vă reîntoarceţi de unde aţi pornit.
Dar pomii 'w astă-searâ sunt prinşi de-aşa tristeţe, cretarul.
Că inimile noastre, sub cerul adormit,
Tresar, abia şoptindu-şi de dusa tinereţe,
Ca de-un copil ce viaţa in taină şi-a sfârşit.
St. Braborescu şi I. C. P. Polyclet. poziţiei.
Pag. 347
Expoziţia de copii din Orlat
După expoziţia de copii din Apoldul de jos,
llimbavşi Poiana, aranjate în anii 1906,1907 şi 1908,
comitetul „Reuniunii române de agricultură din co­
mitatul Sibiiului* a ales c o m u n a istorică Orlat,
centrul fostului regiment r o m â n I de graniţă,
pentru aranjarea expoziţiei de copii din acest an ;
iar terminul ţinerii expoziţiei s'a fixat pentru ziua
de 27 Octomvrie nou a. c.
Membrii comitetului Reuniunii de a g r i c u l t u r i
cu locuinţa în Sibiiu: Dr. P e t r u Şpan, Victor
Tordăşianu cu familis, Romul Simu cu d o a m n a ,
dl profesor Aurel Bratu, Aurel Coşciuc şi Dr. Va-
sile Stan, însoţiţi de dl protopop Nicolau T o g a n
cu d o a m n a , de păr. T r a n d . Scorobeţ şi dna P o -
povici s'au îndreptat în a c e a zi spre Orlat, unde s'au
întâlnit cu membrii comitetului reuniunii cu locuinţa
In Sălişte, dl prim pretor P e t r u Dragits cu d o a m n a ,
loan Chirca, prim notar al comunei Sălişte cu
d o a m n a , dl Dr. Nicolau Calefariu, medic în Sălişte
şi cu a p r o a p e întreagă cărturărimea din comu­
nele a p a r ţ i n ă t o a r e cercului Sălişte.
înainte de toate oaspeţii a m participat la
serviciul divin, unde am avut r a r a ocazie de a
asculta două predici, u n a a părintelui l o a n Ghi-
şoiu, asupra vieţii şi faptelor P . Cuvioasei P a -
raschiva şi alta, nu se poate mai instructivă, a
d-nului protopop Nicolau T o g a n a s u p r a Însem­
nătăţii expoziţiilor de copii.
P r e d i c a dlui T o g a n ar merita să fie publi­
cată în întregime de toate foile noastre.
După ieşirea din biserică, membrii comite­
tului Reuniunii, însoţiţi de alte p e r s o a n e , au făcut
onorurile d-lui preot al locului şi d-lui medic
Dr. George P r u n a ş , u n d e li-s'a servit un copios
dejun, u r m â n d apoi lucrările delà ordinea zilei.
Ca loc pentru expoziţia de copii a fos aleasă
o sală spaţioasă a edificiului erarial visavis d e
şcoală, unde s'au fost a d u n a t m a m e l e cu copiii
de expus şi m a r e public din Orlat şi din jurul
Săliştei.
Sala destinată expoziţiei d e copii a fost
frumos decorată cu tot felul de lucruri din in­
dustria de casă a ţărancei din Orlat, p r e z e n t â n -
de dorit să se facă pretutindeni în a s e m e n e a
ocazii. Laudă doamnelor şi domnilor cari au stă­
rector şcolar l o a n Giurgiu, căruia Ii revine m e ­
A u r m a t constituirea definitivă a juriului în
absenţi cu alte p e r s o a n e din localitate şi din c o ­
Prezident al juriului a fost ales venerabilul
domn Dr. Nicolau Calefariu, medic în Sălişte iar
secretar R. Simu.
După aceste dl Dr. P . Şpan, m e m b r u al co­
mitetului central, deschide expoziţia de copii prin
o vorbire, în c a r e arată, în cuvinte elocuente,
î n s e m n ă t a t e a ăstorfel de expoziţii, după c a r e s'a
procedat la e x a m i n a r e a copiilor, expuşi fiind:
In grupa Iă de băeţi: a) delà 1—2 ani 16
băeţi, b) delà 2—3 ani 11 băeţi, c) delà 3 — 4
ani 18 băieţi, laolaltă 45 băieţi.
In grupa 11-a de fetiţe: a) delà 1—2 ani
25 fetiţe, b) delà 2—3 ani 22 fetiţe, c) delà 3—4
13 fetite, laolaltă 60 fetiţe, sau în total 105 copii.
E x a m i n a r e a tuturor copiiior s'a făcut cu
conscienţiozitate din p a r t e a juriului în frunte cu
dl prezident Dr. Calefariu, Dr. P r u n a ş şi cu s e ­
După sfârşirea examinării s'a c o m p u s lista
celor de premiat, avându-se In vedere t o a t e dis­
poziţiile de p r e m i a r e cuprinse In p r o g r a m a ex­
 Pag. 348. „ŢARA NOASTRĂ" Nr. 4 3 — 1 9 0 9

Deşi sala expoziţiei a fost destul de spa­ ţiuni cari a r fi incompatibile cu angajamentele
ţioasă, ia n u putea totuş s a încapă mulţimea ce ŞTIRI. ce şi-a luat.
se a d u n a s e cu aceasta ocazie. Astfel publicul a » o
fost invitat s a iese in curtea foarte spaţioasă a Publicăm în fruntea acestui număr un Revoluţia din Grecia. Svonul după care ofi­
edificiului erarial, unde s'a ţinut expoziţia. Aici, articol în chestia conflictului mai recent din Sf. ţerii greci răsvrătiţi a r fi avut d e gând s ă s e
în curte, m a m e l e şi publicul au ascultat cu plă- Sinod al României. Articolul e scris de-un frun­ ducă în Creta e absolut falş. Zeci d e ofiţeri r e ­
cere două frumoase prelegeri, u n a a dlui Dr. taş al bisericei noastre şi-l recomandăm con­ voltaţi a u fost arestaţi p â n ă a c u m . Tybaldos şi
George P r u n a ş : Chestiuni privitoare la expoziţiile fraţilor noştri din Regat fiindcă a purces din- camarazii săi n ' a u fost prinşi p â n ă în momentul
de copii, t r a t â n d higiena copilului, higiena cor­ tr'un spirit de interpretare mai modernă a de faţă; toate porturile sunt supraveghiate în-
pului şi a locuinţei, nutrirea (làptarea), inţercarea orânduielilor canonice, de cari se poticnesc unii tr'un mod sever.
şi h r a n a după î n ţ e r c a r e ; apoi u r m â n d s â t r a t e z e din prelaţii ţării româneşti. Se svoneşte c ă patruzeci d e ofiţeri c a r e
despre morburile contajioase, la cari sunt expuşi o au iscălit cererile lui Thybaldos n ' a u putut s a u
copiii: pojar, scarlatina, difterie, tusă m ă g ă r e a s c ă , Sfinţire de biserică. Luni, in ziua sf. Du­ nu a u vrut mai pe urmă s ă s e ducă la arsenal
mitru 26 Oct. v ( 8 Nov. nou) se va sfinţi bi­ spre a s e uni cu T y b a l d o s ; iar acum ei a u h o -
tifos, tuberculosa, e t c . ; altă prelegere a fost a
serica nouă din Boşorod în părţile Haţegului, la tărit s ă demisioneze în m a s ă dacă guvernul n u
tânărului şi harnicului preot dl Trandafir Sco-
voinţa poporului d e acolo, din p a r t e a Preacuvio- hotăreşte imediat scoaterea la pensie a m a i
robeţ cu titlul „Evangelia prunciei", t r a t â n d în
şiei Sale părintelui protosincel Dr. E. Miron Cri- multor ofiţeri superiori, cea ce Tybaldos c e r e a
o limbă înţeleasă d e toţi cei de faţa despre edu­
stea, ca m a n d a t a r arhiepiscopesc. şi el.
caţia c e părinţii trebue s ă dea copiilor lor.
o o
După a c e s t e dl prezident al juriului reasu-
întâlnirile săptămânale se vor ţinea de aci — Refugierea unor ofiţeri. Vase engleze în port.
m e a z ă cele întâmplate şi spuse p â n ă aci, ară­
înainte în fiecare S â m b â t ă - s e a r a la restaurantul înmormântarea victimelor. Doi ofiţeri d e m a r i n ă
t â n d şi dânsul datorinţele ce părinţii au în scopul
Brote din Palatul arhiepiscopiei. Invităm deci pe dintre cei răsvrătiţi, c a r e sunt uşor răniţi şi
creşterii b u n e ' a copiilor. Spune c ă copii expuşi
toţi membrii inteligenţei r o m â n e din loc la aceste fugeau s ' a u adăpostit într'o m a h a l a din Atena
sunt bine îngrijiţi şi a p r o a p e toţi vrednici de pre­
cini comune. numita „Kipseli" In casa unui e n g l e z ; j a n d a r m i i
miat, totuş din cauza lipsei d e mijloace, a tre­ o
buit să se facă o selecţiune, alegându-se fruntea au înconjurat a c e a s t a casă, d a r proprietarul a
Pregătirea unei dictaturi militare în Spania. ridicat p e locuinţa s a drapelul englez şi ofiţerii
copiilor şi ţinându-se s e a m ă , între altele, şi d e
.Daily Chronicle* află din Madrid că mai mulţi au putut eşl din această casă in mod liber s p r e
sărăcia părinţilor etc
generali a u ţinut o consfătuire secretă la un se­ a se constitui prizonieri.
I n scopul premiării a contribuit: R e u n i u n e a nator. S'a discutat despre defectele regimului do­ In momentul d e faţă sunt nouă ofiţeri a r e ­
agricolă cu K 50, c o m u n a politică Orlat cu K 50, minant d e azi. La urmă s'a h o t ă r â t ca s ă s e staţi. Tybaldos şi ceialalţi ofiţeri răsvrătiţi a r fi
institutul d e credit „Brădetul* din Orlat cu K 30 stabilească o dictatura militară în Spania. ascunşi in vecinătatea muntelui P a r n a s care a
şi comuna bisericeasca gr.-cat. Orlat cu K 2 0 , o
fost înconjurat d e c ă t r e j a n d a r m i .
în total deci K 150.
Sfinţire de cruce. Ni s e scrie din Gârbova : Oraşul e liniştit d a r o m a r e fierbere d o m ­
Din aceasta sumă s'au făcut 40 d e premii, In 14 Octómvrie st. n . 1909 s'a celebrat în b i ­ neşte printre subofiţerii d e marină, s e s p e r a c ă
cari s'au distribuit astfel: serica gr.-or. din Gârbova sfinţirea crucei d e p e ei s e vor linişti. Stricăciunile contra torpilorului
Băieţilor 17 premii, iar fetelor 2 3 . turnul bisericei, la care act a fost d e faţă întreagă „Sfendoni* n u sunt grave. Numărul morţilor este
Anume: 8 premii à K 5 = K 4 0 comuna. de patru.
14 , à , 5 = „ 56 La sfârşitul serviciului divin preotul local Echipagiile contratorpilorilor răsvrătiţi s'au
18 , à , 3 • = , 54 Romul Popp a ţinut o frumoasă vorbire poporului constituit c a prizonieri.
La 2 m a m e s ă r a c e li-s'a dăruit câte o îm­ care a fost răsplătită cu furtunoase aplauze d e Au mai sosit aci alte două vase engleze,
b r ă c ă m i n t e completă d e înfăşat pentru copii din „Să trăiască". sunt a c u m la F a l e r patru vase engleze de războiu
partea Reuniunii femeilor gr.-cat. din Orlat, în După aceea a avut loc o convenire în şi unul rus.
frunte cu d o a m n a preoteasă Pompilia Ghişoiu, şcoala comunei u n d e a u fost ospătaţi toţi mun­ î n m o r m â n t a r e a celor ucişi a avut loc a z i
care a dăruit c u a c e a s t a ocazie Reuniunii d e citorii. în arsenal. Garnizoana din Capitală a reintrat in
agricultură o p ă p u ş ă î m b r ă c a t ă de dânsa în port o
cazărmile sale.
original din Ocna-Sibiiului. Interviewul regelui Spaniei acordat unui o
ziarist francez. Regele Spaniei a primit în a u ­ — Corporaţiile muncitorilor greci cer înfierarea
D o a m n a Simu a avut idea fericită de a dărui
dienţă p e colaboratorul unui ziar, căruia i-a d e ­ răzvrătiţilor. F e d e r a ţ i a corporaţiunilor muncito­
tuturor copiilor expuşi câte u n coşuleţ cu bom­
boane. clarat că manifestaţiunile ferreriste din F r a n ţ a reşti într'o consfătuire extraordinară a adoptat o
i-au pricinuit multă a m ă r ă c i u n e . Regele nu vrea moţiune înfierând răsvrătirea ofiţerilor d e m a ­
In aceasta ocazie s'a dăruit şi u n n u m ă r
să vorbească despre mulţime, care se lasă a fi rină care a fost u n dezastru pentru interesele
frumos d e broşuri d e cuprins igienic, puse la
uşor condusă d e câteva articole d e z i a r e ; însă şi o n o a r e a n a ţ i u n e i ; apoi această moţiune r e c l a m ă
dispoziţie d e onor. comitet central al „Asocia-
ciaţiunii". socoteşte, c ă este d e neînţeles c a la aceste m a - din partea guvernului o r e p r e s i u n e energică în
nifestaţiuni să ia parte şi savanţii, cari de altfel, contra acestei mişcări şi o p e d e a p s ă straşnică
S'a a d u s şi u n fotograf care a luat mai
în cercetările lor p r o c e d e a z ă c u griji d e esacti- pentru vinovaţi.
multe pârtii, între cari copii premiaţi.
t a t e . Dânşii a u protestat în contra unei sentinţe Consiliul d e miniştri s'a întrunit azi dimi­
A u r m a t apoi prânzul comun, ţinut în o
p r o n u n ţ a t e p e temeiul unor legi p e cari n u le n e a ţ ă şi a cerut avizul procurorilor, al g e n e r a ­
sală a şcoalei. Cu acest prilej s'au ţinut toaste in­
cunosc. Ce idei îşi face d a r lumea în F r a n ţ a lilor şi al magistraţilor Curţei d e apel ; m a i p e
structive şi de î m b ă r b ă t a r e la m u n c ă pentru înain­
despre S p a n i a ? Dacă s'ar d a crezare unora din­ urmă s'a hotărît c ă rebelii vor fi daţi judecatei
t a r e a poporului.
tre francezi, s'ar crede c ă noi suntem u n popor In faţa Curţei cu juraţi sub învinuirea d e crimă
Ca u n c e nou şi dăinuitor pentru Orlat, s e ­ de sălbateci. D a r răsboaiele voastre religioase? politică. Instrucţia acestui proces s e v a începe
cretarul R e u n i u n e i dl Victor Tordăşianu a între­ A fost o a r e vre-un soldat spaniol care să zică : imediat p e a c e a s t ă b a z ă .
prins în Sibiiu o modestă colectă în scopul î n ­ O m o r â ţ i ! Dumnezeu v a cunoaşte p e a i s ă i ? !
Proprietar-editor: OCTAVIAN GOOA.
fiinţării unui fond pentru ajutorarea femeilor lăuze Eu sunt S u v e r a n constituţional ; atât d e consti­ Red. responsabil: DEMETRIU MARCU.
(oprite în casă după naştere) şi a copilaşilor or­ tuţional încât n u a m nici chiar iniţiativa d r e p ­
fani, la care a a d u n a t în Sibiiu cor. 5 7 , delà tului d e graţiere. S ă n u vedeţi în a c e a s t a v r e o
meseni 80 c o r ; iar s u m a totală d e cor. 137, s'a p ă r e r e d e r ă u , ci c o n s t a t a r e a unui fapt. Avem
dat în îngrijirea Reuniunii femeilor din Orlat. tribunale militare a căror o n o a r e este mai presus
I P .T .
Aduc la cunoştinţa onor. public, că a m în- '
P e lângă atâtea lucruri b u n e isprăvite în de orice îndoială. Acele naţiuni cari n u n e c u ­
• chiriat restaurantul „Graiul-Blerlialle"
a c e a s t ă zi în Orlat, a mai r ă m a s timp şi pentru nosc s ă n e ierte cu critica lor şi cu sfaturile.
- în palatul consistorial, unde s u b numirea >
o consultare în scopul punerii la cale a unui sta­ Dv. aţi avut afacerea Dreyfus: Ne-am a m e s t e c a t
biliment d e electricitate pentru trebuinţele cer­ noi î n t r ' â n s a ? I n fine regele a vorbit despre ex­
cului Sălişte şi pentru înaintarea industriei in pediţia din Riff şi a z i s : Spania şi F r a n ţ a n u
acest cerc. Consultarea a fost proiectată şi con a u uitat expediţiunea lor comună în Maroc şi nu
i Grand-Resîanrant Brote : voiu servi
dusă de zelosul d o m n primpretor Petru Dragits. vor uita condiţiunile precis hotărîte a l e sarci- ^ m â n c ă r i b i n e p r e g ă t i t e , b e r e de S t e i n b r u c h ;
Fie c a s ă avem multe zile d e aceste, în­ nelor lor. Asupra întrebării despre existenţa unui l = = ^ = ^ şi vinuri alese. — —=- ;
chinate binelui poporului nostru, pentru care tratat secret franco-spaniol privitor la Maroc r e ­ — »

m u n c e ş t e c u a t â t a dragoste şi desinteresare h a r ­ gele a r ă s p u n s s u r î z â n d : Când s e spune despre Primesc a b o n a m e n t e la masă pentru '.
; = amiazi şi seară. • \
nicul comitet al Reuniunii r o m . agricole in frunte un tratat că este secret, nu mai e secret. Spania
şi-a dat cuvântul ; aceasta este garanţia c e a mai \ Cu toată stima '„
cu vrednicul ei secretar, dl Victor Tordăşianu.
sigură c e poate a v e à F r a n ţ a . Nu a r fi de înţeles
-•
liiviu Brote.
ca F r a n ţ a s ă atribue guvernului spaniol inten-

Tiparul tipografiei Arhidiecezane In Sibiiu.