Anulu Il. — Nr. 72.° Protinlu de ot ree Aradu, Dumineca “ly Novembre, 1873. LOUMINA. ‘#36. Foia bisericésca, scotastica, literaria si economica. errmoat ot Organu oficiale alu eparchiei romane gr. or. aradane. PARTE OF ICIALE. sgetea si reounoscint's fasia de merite, n'au potato stra~ ime ie sie = Date alte interese de cht numai cele pentru binele Gerculariu catra t6te oftiele protoprsbiterali si parochiali din fparch?a, Arad. Io 20,Novembre vechio, adecn in 2. Decembre now 4, e-to plinete une paraie de secoly ani inte doue- dieei af ine, deennds Hoiestten Sa domatoriula Inperatu i Rege apottotica alu most Franson Tost. L a pa pe tromla gloroey ale seabenilors Sel Prodi acta de tries eoprinde.loes_ toremnate fate” patonallz pentroch itera nite Ungerer si ale “Tracevanie in decurla Gosediec: st cnet de ant cha recesgats autonoma te in indrepatita ev ale ra pata pone invita jatttnile prin securéan prospeaie in vitor, Parsrea acdel'aspre bine » trebilory biserilt més ope Dumaedieu avems 0. mam Ta loeta pine jsemnetate in istoria ‘Maiestatet Sale cesaree si apostolico-regesci, carele con- usu de semtialu replater si de pariatéee's ingrigite sel de ori-ce confesiune, ni a. garantnta nile biserieese, de eare no bucwremo Grepto temeiu Ia prosperarea néstra in vitor Petrunsu, de acesioa ade alle molto motive ale sem- tivlai db graitadine ai devotamente omagiala eatta prea- bunilt Domnitoria alu nostr, voiu intempini de secure voint'a clerulot si a poporaloi eparchiei ndstre, anda x aedsta viau a. pofti pre onorat’a preotime parochial: ce in Duminecs visra eb cn atento in ison, pro feredintioeula popord la diu'a aniversaris © intronarii Mai festatel Sale, Caren. va fi Nari in 20. Nosmbre (2. De- cembre) an vf ttuoda @.erbare. joie in monarchs Jatréga; apoi in aoést'® df prin’ celebrares ‘ante! liturgie impreonate co rogatiunile si eu docsologi'a jndatinata Ia nasceren Maiestatei Salo, s® contribue Is festivitatea, co va sb te manifesteze pretotindenia in acésta al jblean. icicle protopresbiterale sont poftte, a epedi_ on ua colertsted certulrule presnte la rengorteae ofie arochiali_ din tractwile lor : ‘Aradu, "hs, Noembre, 1878 PARTE NEOFICIALE. : Acéet’s 0 div'a, caren a facut’o Domnuln sb ne bueu rapa si se ne veselima iotr'ins's. Edin’ : doveditn eclatanta, ed la inimele maioritatii absolute, Ia Toeurile curate, in'care odruslesce si se desvélta. convin« pprosperarea biserieei. Ea este binevenit's ocasiune, cares ‘8 luata céti'a de pe ochii lui Snulu si i a destupato tuechile ea se vida oi sb intieléga ch representanti's poporulai nostra Ia formarea judecatii sale, scie deosebi Inotivele de invective. Este seél'a caren a destoptatu pro mulli, ct celen ce Santii Parinti prin eaperintia de sute de ani au asiediatu si Wao observatu pana in div’a de astadi ou atita piotate frestinésea, celea ce au fosta si sunt garant’a unitatt si ‘8 eonsolidari si s'au asiediatn eu votulu bisericei ecu hice: nu se potu alter prio particulari fara a nu comite frima bisericéeca si a ni. attage ura si despretiuly celora ‘mai mole sv a intregei biseriei. Div'a de "You. Noemvre. ya avé insemnatate mare in istor’a restadratei néstre ‘metropolii romane, cic irtv’ine’a {0 eseevtata prim'a ale- igere de episcopa dopa atatntulu organiou. prin votulu fleralui si ala poporului romanv ortodoesu, si choi acestu sovots athtu de seriosu si manifestat ou 0 gr i ‘ordine ce provéca respectula si stim'a popérelora cuitdrie facia de noise dede preacuviosului parinte archi- mandritu si vieariu episeopesou ala Aradului Mironu Romaau, ‘Astfela pasinla antaiu s'¢ facuto, carvia a turmeve intarirea prénalta si hirotonirea intru archiereu, fea apoi se pita avé veduvit's néstra eparchia pre alesula ‘Votulu maioritatit absolute sb considera de votulu eparchiei, care trebue respectatn mai pre sus de ori-ce interese personali; dreptt aceea actulu acestei alegeri ‘are se puna sfirsitn totodata certeloru publice si, private, care de felu nu servescu spre onére acclor'a dela care vino, darniei spre bucuria ei edifcares, celoru co lecetescu. Pre eei ee dia ori ce considerativoi nui multiaméscu meritele now alesului episcopu de pana acumn's, afle- riaugaiere in aceln cugetu ch biserie's ndstra astadi guvernéra dopa forma sinodala si oh adunarile bisericeset Sunt atttea ocasiuni de controla facia de guvernare. Noi eredem deseversitu ch acel’a, carele din tene- retie si-a petrecuta vidt iseri jntu condace partid’a nésiza nationala en atita intio- Teptinne si taetu si earele a vieariu episcopescu si pi siedinte alt consistoriulai oradit m ineredecen si alipiren fratilor Bihoreni: va fi in stare de © parte ab apere si sd conserve drepturile ndstre bise fesci facia de orieo abusu sf amestecu, do alla parte 6& ‘afle conditianele prosperatii ai consolidarii de care avemu lipe’a een mai mare. ‘Nu ne indoimo despre aceste cu atit'a mai virtosu ce eultar’s inalta, agurimen condeinlui si rigorositatea now Alesului nostra episcopu © recmoscu toti fara coldre de artida,338, Sinodulu electoralu a tramisu c\tra Maiestarea Sa Im ratulu la celebrarea iubileului de 25 de ani urmatéti'a, adressa de felicitatiune Majestate ces. reg. Apostolica Domne Prégratidse! Sinodulu discesei romane gr, or. aradane ecoadunaty entra alegere de episcopu ou insuetira si daplina bueu- Fia se folosesce de ocasiunea a-si adues cu een mai pro- funda supunere omagiele ale sincere naintes Préinaltulul ‘Tronw Ia eelebrarea iubileului de 25 wai dela juceperen prégratidsei domniri a Majestati ‘Tele. Biseric'a ndstra ortodoesa si natiunea romana ia toti timpii pastraudu cea mai sincera. fidelitate si loialitate eredita dela, stramosi sei — eatra Préinaltala ‘Trost si Dinastia, grabesce si sinodulu presinte a Te incredintis pre Majestatea Ta despre cea mai loiala devotiune si alipire & sa catra Préinaltuln ‘Prony alu Mojestatit ‘Pale, primendu-Ti totuedata multiemia cea wai -prol ‘celoi Domnitorin Prégratiosuy, care cunoseandy a le biserice! néctre, ‘Te-ai indurate a ne folosinu chiara in momentala presiate, slegsndu-ni pre episcopulu nostru,—si carea si-afla cea mai firma Berantia in seatiemintele constitutionali, in bunetatea fsnimei si in amérea parintésca a Majestatii Tale fatia de biserie’a si natiunea néetra. Dee Atotpotiatele, ca popérele de sub blandula seeptru ala Majestatii ‘Tale sb ge bucure ines inte’ana Jungu siru de ani de bunetatile domairei Majestatii Tale, precum si Majestatea Ta de fericirea si idelitaten popdce Joru sale, Din siedinti'a sinodului eparchialu estraocdinaria ties uta ia Aradu, la "jy. Noembre, 1873, : ‘Ai Maiestatei Tale. pururea crediutiosi supusi: Sinodulu epavchiei greco-orientali vomane aradane Valorea candneloru si aplicabilitatea toru. inten Yor tomo Mare SE 3 Societatea lai Criétosu, biseric’s legit eet néue, inte meiata pentru toti vocti, a trebuitn mumai deity Ia inte- meiare ase organisé asteliu, ea organismula ei inca’ so fia vesiniou ; a trebuity — ea propoveduiren invetiaturet evangelice si administrarea sacramintelora ee deservésca spre edifcaren eresiinalut — a mai sistemisd si alu trl Jea rama alu potestatit sule bisericessi, numitu oodrmuire + — potesias jurisdictionis — inire marginile carui'a ierachi'a statorinda iegi, in pateren acestor'a ee susliena ordinea si disciplin’a in bisarien. Pon's legelatiunei biseriesci a fostu cea lasata_o de 65. apostali — form's sinodals. In acést'a it Juccate barbatii-apostoleeci si dupa ei urmatorii lora. Ar fio mare ratacire a presupune ea, bisarie's. lui Cristoou se fla contienutu nisce eleminte aglomerate fore logy fora ordine si diseiplina, candu din contra on ina 0 earucteriséra. presto tots, si eanda toymai aceste sunt temeliele veciniciei sale, ale carora stato normal Tau garantatu legile cele aspro bisericesci, nuinite canéne spre destingeren de legile civile. In cei din thin trei seouli ai erestinatatii fora impedecata it Je malte intra. tienece: dupa trebvintie « sobérelora, logelationea a trebuitu sb sufere mati acadiaminte; totus) biserie's roulta Ja staruintile particularilors. Lucrarile. sobbreor 1 suplinite prin serierile eanoniee ale barbatilor| Climente, diseipulala stiui Puvela si Episeopy alu Rome ni lasa cele 89 candne apostolescis farchiepiseopuln -Alesandriei 4 esnéne, af Grigor matorgu ala Noocesariei 12 candne. Ctra aceste mal fidaugeme inca si lucrarea sigodului” a treia Ora Hema in Oartagon'a ub presiedint'a.stulul Cipriana, Gu adevorata, desi pariati acelova (rei vécuri a Stralucita ev invetinturle st scrierile loru inauguranda eval de aura alo crestinatati, totusi afora de eandnele atin lors treibasbati si ale’ sinodulut exriaginénu, alle mi an remasa din acele restempu. Finda insa, ch candnele ddovenindu in mani ostile ortodossiei — adeseori erat falsificazs si inir'su modu sinistra intorpretate, pontra ‘aceea numai candaslo arloaate in condici prin recundscute gutoritati biseticesct aavata patere in biteri'a ecsmeniea, Din acesta incideatu afl de lipsa a inteyista colectivale | si condicele de eanéae cu valgce in bi Coa mai vechia condiea de canéne este eontis'a om nénolora apostolesci, numite: Code canonum Ecclesiae prinitioas, Este nefundata asertioaea, eh: candaele apos- tolesei numai dela sinodulu trullaaw’s'a primita de bise- visa, eanda togmai eanénele sinodalui I’ ecumenien faoa | provocare In densele si ca din Neocesari'e lean esi punetu de manecare, Ca- nénele apostolesc, biserie’s apuséna desl le uumers. intro seriovile apocrife — recanoseeaducle alteuin metal, — in biseri's orientala dela iaceputn su pata si a2 pac esen, ea nisco orenducli sante, scbae dit invetiatuile si teaditinaile apostolese Cu incepatala seclalui alu patrulea, biveri'a: dover indy sub seutula bland ala impperatilora erestini, orizon- tele vietii sale incepi ase limped, sind fiend eu néue intetiri apre.restauraren displ site de veninula eresuiiora, De aici iamultiendu-se sind- dele sx inmulttw si materialula eanoniea. In. vécula alu cincilen. dejd multe colectiani de canéne, intro cari ai insemaata in -sinodala dels Cal 80, 6 pe Iu anula 560 loaay Seolasticuls.presbiterula, bi serige! antiochiane a gatita cea din thiu coluatiuna. siate- tea do canéne, intitulats Syllnge, si precum inséman Andreu Sigua's, chiar dia domanatonen imperataut ostinianu, : Ca o condica universila de eanéne se mai nomera, cordulu trullony, eare a contienuta eandnele tuturort. #0” hiérelora locale si ecumonice inclusive, pre lo aloru treispredioce pattiarehi, ces 2 alu acoluiasi sinoda Mare sonsatiuae a facutu in biseticn Nomscanonude Fotis, in eare langa tofu eanonala bisecicescu vo af adnesata si legoa civila, ce tractéza despre acelasi object. ‘eu canonula. Uaii eanoaisti dieu, ck Nomoeanonala cect’ ar ff nnmai_o parte din aw alto opu alui Fotiv, aumity Simtagma, Bia insa ori eum: Destalu ed Iuoraren eanoa fe a acestui eradita patriarshu este cea mpi remareabila pe onto sau coastruitu mai tardio in seeulula alu dot sprediecelea operele eanonice ale lui Teodoru Balsamons, Tounu Zonar’a si Nomocanonulu lui Alesin Aristenu, ‘Aceste au fostu condicele si colectivaile de. candne ce ia desclinito veomi s'au ‘intrebuintiatw in ockemuires i i cari in vevlu néaspredieee 80 spo rira eu altele idalionub tiparta ntaia ra a anh 10 ia Lipse'a eu binecuventarea sinodului patriarcalt in Constantinopola,si Symtagm’a in sieee tomuri, Hiparit in Aten'a ta 1852—60sso dicta expose pan ‘Sica ‘ACatend ee tcadus0 in mb's romandsen Ina. 1682 Pula monaeula Dani. Panonesno, si sub nomele de Pra- Uite eon mare se Gpasta le Trgoviste cu ches Cropolitlat Stefan, Pravila ele 0 mare avtritat in sera ronanlore fora deosebire de provincia, ér ‘ania ofin-enuele civic La an. 1840 feviciohy mitro- fo alu Mldove, Veniaminu, i data in yommesee idalonal, care este mai bogatu ca Pravifa ehh a- sire tnGnle sont puss in integulu Tora conesto, SIP sama! dn abrevlatone, De mare pred esto pentru Rai Bnchiridiomaiue carte de canone ca comentare. de Tendstorislaabtropolta, Andreiu Sigoa'a, ockidio- Fate cateTuerta our mula preetvtiune pe urs eaoon Toros Baleamono, Zoos’, Blstaia ete. moa aotorele fionuia mare conti si de Bidaliona. Doge nesfersia, uni tasauru nopreit_ aa pasta Shun f bisesea in erate. eanosio, ce am Enamertta; ele sunt producteleclasice ale crestinatat Souintee corore ae plgca. ob veneratune. tot invetiat ‘Hiclora neste; cle sin asleiamintle damnedesth, c¢ {i proclamato ontaten si confederaiones poporeloro fora je No @ paradocu, acest, Fondarea.cresinismulsh eae cpa cealmal mare in istor'a lume, deln caren ee Sreepe’e doe Jome, Tomes apntula sigilata cu scumpy SrogeleTeusului nostra. Toute de acta Tome, om joer noputntoen epre perfectone, ér mrten Ii Cis- tose Te Renta. tumistons, #1 omule Sica nase pre Celt peibien, pre omolt. mei spiritual. O néu, lame SHorddea abu asiedaminte, nue obicelui, asia: fen ont cra fornata asiedimintele alo oretinest, opere feo vor susti pana ia veei, eici ele no sunt dela omeni, ci dela Daieu. Este curiosu a vedé conduit'a unorn émeni, pretinsi i civilesined io ongenismolo Diseieesev, Bi ah Yor Sh fot mereu de binee biseic, ér fate fora estes Su togmapreret,O avtonoaa bisericésa, for de eudrola andkelora ete iosori, esta cas radicata pre nasi. In Jegalsnea teriora cule -Drepislu. romene a potcis, Sete chiar aciad) cere de. barn, din admnitatia Soda biseidaca eanbnele subt aleate si inca topmai din caw’ ve caren li afd ‘osasi clsiitaten St ecu a Dreptlulromonv Selaula parere a ineesa- loka ost ele acéata Canéncle dela inceputs foste Supetire fegilore cle, inets fnperataly Totnian ork Sondose de'acen pavers, ch aceste teebueseu compute ib Solem eanonelore. Dar no sngura Tostiianu a reeu- oscotu soblimitatencanénelora si prin vrmare.terenola ‘hei in Teglatunenbiserice ei alti dintee antece- “tL anecori se prio fate propsl au confirma = wera dovediodu a(t evlavia cen fal mare cha istia- file nricens a probe. despre devotamentala imperatilora_crestin Pihamintele biseiel,insemnhmo somal acest Gotstantinn eal Mare find recercata de unk Epis- cop, a deen. uncle controversi bsericeci, lea respunss Sehaies “Dau ww const Sacodat, et polatem vole Stel de Soke quogue judd, a dbo nox a wos rete ie Poe emp hn os tetrad Dei mu ine exer odin Fits qcrunqu sino a dem rereeter exon) Sida puta expecta a documenta cre legile pisercenel Marana, Velenineanuy Gr TusGnianu a erat a a paso apriews in Novela. 191 ch: decree santelora Sinéle lo primuce ca sani. seri, Fr candice ca legi le padives*. La care ieromonncolt noniate Mateia. Blatariu in Sintagm’a an alfabetion dauge: yo ele necsariy, ca canincle 2 aiba mai mare alive deste Tile, chet azote sunt Facute de imperat, si Se primesan devon de chr. mcemortLoray_inve candnla entdlora.Parinti sunt stabilte af itarite cw siren, consil- tik si consensuu imperatiloru din tempit acia*. *) “au treutu inee aceitimpi bineeuveatat, eand principi cereatin ugetan sf Tueran astein; au trcatu timp eando principit erestin’ penta bivintile purtate asupr'a. dus- Tranilora redieau ‘stite templuri maretie Dummnedieului Jor! Biser’a ereatina universala no mai are alta Con- faating Mare, niet biseri'a romaniloro altu Stefana Mare! Devolamentsla. co care. atrabunil nostri se porta faci de biserica, #s stinsw din pepturile acestoru neputiatos! dlescendeati i Toru, ea in loco s6 binecuvinte memor'a fceloru timpuet gloridse, eandu jerareh oan hele, o blastoma; si ia loon de a urmé eu eredinta Jor asiedinmiate eile despretinesen ea nisce peridi- ‘Acestia trebuece-si advent minte de cuvintele mitro- Politi Andrei din encilic'a Enchridionoli:» Vokimea W easiiaten condnelore biverze’ ndtre mu nval wa pier un nimiza pana asadi din incenndtatea lore intensiva GE asunsiva, cf inca a marie valiren Toru, penruch scim ain pork cet, od Herat natiunilra ete evilsate, fora denchire de religianea lorn, din inréga Europa, le fe sudiace te tradveu azloa in linbile Toru ca nike pro- ducte clasice ole cretinatait. primitive si cu laude Te infec- sada: poweritati* “aplicabilitaten candnelore Ia impreginrarite presente esouige din fire lor, Seopolu canéneloru este: contolida- ea ortodossie.disciplinarea.preotimei si» poporali precum. si regularen administaionebiseieese. Seopor Fin sublime su pot avé nicl siaddele néste. Nomai Candnele aposiolesc, de le am anslsh serioey uno sin= gure emonu nism afi impracticabiln, Pte Eneva ar die ch: mitropolicle sé ov 30 priv la nationaltatea erestiniloru; Rpiscopi «i preoti Fe nu iavetie poporuiw ete. Ce se pare nepraction in Uncle candne este, ch pedepsile pentru escedati si altele nile normésn, ef numa spunu simpliciter: sd. se sgro- fgeve sou 66 se oprésea dela eumingeatora ete, apoio it nose sh alleum no pré_mols Ira ificn en ine Deriosrea stei cuminecatsri, pentru ef este destola segre- ire coretareasuntel bserei in dle de. Dominect x sSerbator Tra adevern sunt si canéne astadi_inpraticabile acarora scopn #4 realsaty, asin, sunt eanénele aduse + Ariailora, Nestorienitory, & dreplate conte’ Uns atudia serioso ‘4 poté convingo ro eatin eh ale‘ tau indretrls sinilossecee hi néstr. eologula si juistalu deopotiva ve gasi in feandne eiitie nu de ptcina folosn in freula loro. $i Sani wou etudiu seriosa’ a canénelora ‘va convinge pre ering, ch ele sunt prea. aplieabie. In impregiurerie Réstre, Simbarele aplialitait de astadi a inaitatanilora Iiuerioe "ndstre aces in actly adeveru mare, ob le sunt Tate din evoinale Matvtord, care me or tree niet dune, candor sect lees crin.® *) Noi nu putenm deeitu mandrii ew eandnele bise- icat neste Ia acareru companere tu luau parte si At SEA Mblorg Dacic ima, a-Abrlita. Bent in frignnti ai voitor do reu ai nostri toti cari prin defsima- Fy Getz do Dee ca, pag 2 = 3 Souris pg_ 30. i i ealom seutatione voiesen Toma ortdoss en Constantin fesoa a ne insznind del naitotionie hime! onions Biseic'a‘ndetra-e astonoma. in tots tostunen af discipline, ins. in co intraincoofederaliunes cel lal featnopotu te bell denegate sceta drop, a Inceputu canénele spostalsst ia cari se eapresu none Piola nacoosla is bieriea, Déea inn vatienle origdosea Bau putotu prota tot tri eu dreptla ce Ii sora be teria. motiale tobue escent in ereaonntle, pole Nu! hice’ constaatnopoltann. nih candy. ta sents Jn ogemoaia”amupra ealora lait bisescs Ea totalen’s * pureons pe ales eanoniea d ftenian’pentra devotameatala nitive Uisetioese, Ohier Occ Calter’ sa. Condtantinopeleii. St Zoma vivers, noms into more au diou vecbil romani, si nol traindy Teor tatalaoviodoss trebze strips datinele orton Torus vom femanea puirres eredistio! inetativalone bi sericel strabune iu ne vom depart de pe terenula es ovieu nist de-dragula Rose nil de a alta’a, Romani! respect institaonile erabunilary vost, 4 tenet tre santana eaadaele co via date bien, thei dice 8: Girl. yan are era abu moray cand ods drapur dpa ordiutecamonicn, nu produce tn ok a 0.turburae, ef a scapa pre nol de graives te rene fre carora, 0 mai tories i duce lade dela ala FH priepu’ 0 tnetotea santa slabt relatiunile dintre ypolulu si prin urmare vo- "Ve Mangen, Protocolulu Siedintieloru sinodului diecesanu electorala alu Aradului din 11 si 12 Noomvre st, v. 1873 Siedints 1, Sa temute la "yy novembre 1873. Presedinte: Escelenta “Sa Parintele Archiepiscopu si Metropolitu Procopiu. Ivacieoviciu, Notariu: Teodoru Papu. Ne. 1. Dupa santa litugia si chismaren Dsbatei sta, in bist ‘ctedealn a doscam nvoda oprcilasoyshamns? {© pent slegeren acta 4 Arad devenit in veduvia dope alogeran de. Archicp lita‘ fosttatopieeopa n-Araelus Prosopie Leadcoviciy, Aer fu soda, PavntleArcopiacopa si Motoplie Te shin cu OTeuvenavo caren a Gacioa to. tooe iaidge ln protocol, ‘Guventaren de deschidere, rostta de paratsle Archi- spiscopa si Metropolita este scést': ‘episeopu in die Venetabile sinodw eparchialut! ; Congresula nostra bisericesen in 26 Aug adunain la metropoli'a néatra in Sibin, au alesu pro smereni'a -Néstia de Archiepiscopy si Metropolity ‘alu Disericed nésire romane de religiunea gr. orientale. Alegerea acés's prin Maiestaten Sa atotu prea Tami natulu ef multy stapanitorinla Imperatula si regele nostra ‘Francicu Joffe T_ prea gratiosu Kindy aprobate si inta- rita, ap devenita Domnilort! dieces's néstra ® Aradului a fi vacanta, Jn inten organicu §, 98. lege restimpa Fi tel et dupa piescrisolu statutului nostra wa de episeopu este ed se face in In urmarea. carui'a consistoriula Diecesanu de aici in contelegere’ ou eelu din Orade si ca ‘mine au digpust, ca alegerea episcopului pentru veduvits diecesa aradana. sb fa petrecuta. in. sinodule eparchiala convoeats pe d's de stad Dopa tienov’a priveghiare si santa litorgia, dupa rugaivnll, ca daralu"proe santa! Dut ene lomines sila alogerea acéat’s se ne condvea pre calen adeverth am Domilora! a ve po, ea sb pasit la alegeren nouli episeopu dopa rendulala bisericei. Finda inse cd in intelosla statutula §. 99. Metropo- ltolu este ehiamata a condace actala alegersiepiseopula, si find. alegeres, ceo Ya faco.cigodula eparchialn, are a fi mpusa Ix ceoeurare eanonica in sinodulu ar tesou: pentru acces, petrunsu. de dovin'e, cea. mal for- Dinko, ew actolu acess, ce ni eth oninte, sé fix petrocuta Domailora si Iobitlora’ in frica Tui Domedien, eu buna conticlegere i defointia. reciproce, ne polu nu Ainge si amu atmage atentioaca Domniclora’ Vostre la ‘tesa receriatin eauonien: ch candidstala de episeopu 8 fa inaosteata ou sctintie mi inal teologice, eu pur- taro adoveratumorala si cu, ineuitispesial, eo Sunt preserse prin candnele bisericeeci la easeigarea hirotonie Alarolui esl prea saate archieresea, Bate de obsce cunoseuty, esie unu adeveru consta- tata, ch Ja flsce care diregaloria, destertaten si conosein~ tole trebuintidse se poto eascigh numai prin o deprindere mai indelaogats, prin pracsa specala in” tebile oleh Din acess’ punta de vedere, anni bvereel nave prin impreuaa iatieleger’ e'an ingtigita timpuciy, ex prox vinci ndstra metropoltana. a fin provediota ou clerGi do specialitato, de capacitae, si pregati preeum eo eu vine si precume se recere in trebile biserlcesel adminis. trative, "ea asin representanl nostra’ In enau" de ipsa se dintre carit sb-si_alaga. pre Recomendandu-ve dare Domniloru, si mult i Jora deputati! cele espuse spre binovoitée'a, dvipta i cuvenita consideratiane, nutresea firm'a sperantia: ch Domoi’a Véstra interesati numai de binele si de prospe- Niates biserieei, veti face 0 alegere corespundietdria éneloru biserici, i vet! toe islesnce,sitodaal arcie= Feseu, ore ¢ chiamaty a cagonisd actulu wlogeri. Cristése, lumio’a cea adeveruta, carele Juminesi si santiesci pre tolu omulu ce vine in lame: sb se iusom- nodie peste noi lumin’a feciei tale, ex in tinea ve vedema Jum'in’a can neapropiate, si indreptéaa pasit-nostri spre a poraneilora tale; pontra rugatiunile prea curatel 4 le taturoru saatiloru tei. Amin. Cu aeést's sinodola. electoralu alu de Damnediou seutitsi Diecese aradane ilu dechiaru de. deschisu. edna gdAitgandts Moco sea, de maira dio cara adnei, Georgia Dringou algsu do membru sinodula in cerca ‘Faon Georg Fogasea da sateta, Liporel at Ton Plats flepatts perotisen dia earls Uoarisia antenna credstionlele Credintioualula deputatuui preotiesou Toifa Pi 4, detatiors mist Alecnira Meson, Georg Fog si si Georgia Dringou se prodau eomissinaeivorileatria, 8 Feporté in siedintia do mane.‘ Sin . “Mer 178 Sine: Pacts Se Pastle Archiepbepa pe Metopolitu Procopiu Ivacicoviciu. Staci: Geog Pop Xe & Poco de ie oi SL TERS ans, endow age 2 Be ed Rema seca ta a uh peta Rogge eae Ft Lp dy hiss Efe cbc tps teste ae SERED nate soe open Stein ena somam dc! conmatta za pedopesls oe Boy tel Hal Fe sci ome P Dent Pars Casts ety oats de aon na Me SE penis eee fo “s aa donnie See ‘edit isos teas Depa ag shies aa’s compares eres Ball reedina xh is als Sn, tal enn seule ctr ledge ope 2 orgiu Dringod, comisiunes propune si Shale posh dr eile pe peal di ont Poa a pe apa Aland Mo: 3 Genie Fogel Coogi Dengan ir 8 Sine mri. gles pice oat is so ati eae to nt AEE ap Sinodulu alege barbati de ineredere Ia urn’a de vo- ~ pre Sigua Beso Partane’ Com ga Eis eda ata aibosa dopants slap sate nrg pe sods hu de Sore op cll cutis. ann oan poe ‘lcm dots ‘Ss spenpe Patan voce, » slenti’a Sa presiedintele soto siedulele dle votare, > elte un'a, si se constata ch sunt U0 de siedule, cea vorespunde numerulai_votantiloru. SEN elias Ba prsidit et sh eatonaetoa lr avs i asin sia deren ‘ewway Mioge Rogue septa 34 de Your rowers di wehdeces, len" Metans eon, fe seh 8 sar “Epttopmce Nec Pepe wee Frosh yrs Pui ean. Mion Bo Pigihan Spe await pcopee hil, vat Tempel Haima, pec 4 3p adnesate din Baostolu omisié [tine de eyo na fede, Sida dae «oe Inpro oil i sett Set ae Boole roa” Henna Son eb aot pinta ver eda i alee ate Autenticarea soestai'protocolu, sinodala a barbatilora de ineredero cari a asistato rime Is protocols mulamita Ban ‘rtp si Mooplin peta asa ‘aeilar electoral si pontrs tel i digo a deoures de 21- 40 30 ‘cena retocla cafes dais, de aus do ub Ne. 9 ‘cleo hy. Novonbre 188, rset Parieniu Comm = Predica Ia nascerea Domnutui despre Ugann si cascingu (sarin) (Pine) Sant'a seriptura retace aci_unu tempu f dia vidt'a Preseuratei Nascatéria de Dieu, firula vorbirei sale atunei; candu ne mai arata o jnsusire rnéua ei frumésa a Mariei adeca, religiositaten. ei—Serisu ste, ob fiinda Isusu de 12. ani sa dusu ev ele pe josn tale de 8, dile Ia Terusalima, ca silo arate lui D ti Jui se-lu consacreae. — Calatori’a cea mare si maneca- rea lora in Ierusalimu, éro nu ne dh o oglinda fidels despre aceea, cumea cum 0 erescuts Précurat’s. pre file, seu? ch ce a facutn din elu, — Marturisiren filosoflors ek Tousu sa iataritu in trapu, in scintia si in inteleptinne. facenduse plaeutu Inj Ddiea’ si Gmenilors, forméas diplo- ma carea cuprinde in sine meritele Précuratei Nascatorei do Didi Mai este inca uou.tempu din viéti’a Mariel, si tempulu acest'a numai déve intimplari nila pane in. nainte, — Un'a intemplare © aceea dieere alvi Tsusu yax mv seit, ci mio mi se cade a ft in cole ce sunt ae tatalut mev?- Grealaltae intompiarea de la nunt’s din Gan'a Gali- leii, e2 s'& intemplatu intre Tsasu si maic’a sa, candu eusu de sine singura a inceputa a Ioerd: ca nu numa: fceea s& faca, 1a ce Pa inveliata maic'a sa, ef. aceea, eu care 'a ineredintiatu Tatalu seu celu ceresee Pan’ aci, unde elu singura de sine incepe a lucrs, pana la aceli punctu unde pasiesce din giuralu familiara pe scen'a lumi, — lu petrecit maica sa, ea si mai pre firma, sé-lo sprigindsce ou svatela seu. —'Si aici simti feh mal departe ou péte merge, ch missiunoa of s'a. im nity, sv aeumu vitorfula Gului sea In lase in manile fui Ddion.—Pana ce lumea glorifeh numele Ini Isusu, Mari'a traié in retragere, bucuranduso, mai eu séma de | aceea, c& acel'ne fate ef. Candi ord ia lupts séa | giuratu do pericle, se rugi Ini Ddiev, ea sé Ix padiésea, ici acel'a 6 fiulu’ ei. Maicelora, cundseeti, semtiti si pretiiti voi dre sta. rea acést'a a safletaloi? candu implininduve voi detoriatiele véstro, Ddiew eu acea maagaere ve remuneréza. la betri- netie in retragerea vésira, ch acelu fiu co ferieesce pre coi co-Ia inanngiura, pre carele dmenit multiamitori ‘lu amintesou ou laude si eschiama: Fericitu ¢ pantecele care fea purlatu si tilisle care ai iupta* multisminda I0i Ddiew puteti dice: acest’s e fiula meu! Staren aeést'a Ia Nasoatéri'a do Daiow ict cand ne f Tipsito, en a remasw eredintien aceleia pana In mérte. Pana eandu a vodiutu ed fulu ei pote fi torinla sou in oper'a cea mare a sa ponicu mintuirus342 ‘omenimei, » privity numai din departare Ia densuls. Dar’ ano sn judeeata ia még, sane rao edema pre tub crucen Tui; on le m lasntu t5te, finden tote lo « fostn perduto, si'nu a! avatn alta dative, dectu cx e0/In mai véda o data. Si scimb, cA vedieda-o’ fslu ela emunerati-o, af de amu puté ceti in aaim’s lui Crstosu nne emu invinge despre ceca, ch intslnirea acést's 0 produsu ceva bucuria, cova usiurintia in minutele cele ara, Suntu inca si imal, multe asemensti ai diferintie intre léganu si coscivgu, In eare jase nu ne demitemu de astadata, — Nu sie iertatu nici odata crestinului a uiti, ch a serbi Naseerea Dlui insemnéza a ne nasce de now prin necl'a, & carui'a nascere o vestesce div'a acéats, Asia inee crestinalu numsi atunci va eerbé in ndeveru acést serbatére, décain trene's se va nasce si'elu de omaly lui Dae Fara_credinti’a bine princeputa, fara virtuten fidela irmavta inse este eu nepotintin a se sjunge acéet’ elu mai poternicnnstrumenta de jnvehoments ete Le rugamu si le sdmoniemu pre maice, eas? nu se sevite de acést'a missiune inalta loru, le rogama si Je admoniemu pre ele; en #8 se arate naintea lui Déiew eftu de desa, si in rugatiunele véstre, cerendu se. cereti dela Déieu catra iubires vostra de mama inca intielep- tione si paciinia; —Ie rugama si-le admoniema, ea fil eb le fia pretiéscle ore, diamantii cei mai strlucitor, aceea cunoscintia sufletésea comes fii loru, pre earii i # ineredintiata Déiew, na aw perita prin pecotele loru.— a noi renoinduine rugativnea ndstra, se bineventamu momori's parintilora nostri, sb 0. pretivimy si stimamu; timamu cu stim’a fésea, eb alipire-si multiami platimy detorintia loru cea gree si folositria, mangaindu-ii pre dinsii in Inerurile eele grele ale lorv.— Pro tine te rogamu o Dne! da, ea 60 fia mai multe maice asin co Marva Preacurat'a! ca asia vita intre légauu si coseiugu sé fia spre mantvirea a loru mil ng, traindu in Oriatosa. Dommolo, — Amina. 1 Despre Heamenu. La senmene «form's iavatstare ou total faluete de pro- Tat ae ne ees a ates See St since inde ree Sl tnt enon ane seat oa Stel St ce sgl ie eae LS PASSA ares setae We cme eens aceon See Min introducore, 4 midilol fcuaclert ogo fae cteloracalora preluerate de dy Cornyn eno, (Gems ape ee loe_ml doe ‘nu dee itecbar prea. ian_oH- prea jc ie Grapata propuneres, imchts fara cali vo souchida uae itrege, rexpundlendu i eclon union toni vortwn dca ao ob cite 8) Tnvetatoriu so ele 88 iteptosc ajterul dab ints, Sean to pin x avtatola wo doped vata proseday’a fo decurol propuneilra, Inox a buimat elu chai acolant todos ao cuprnda aprate, aveud ia resinte toldeua's respunderea, ni deprindersn vemartel ia rons En" Pose pogte re came so roee cn tvocteii 1) seston intel Tonevice io momoria, care Te. au propusd ‘rmarl laintebanle fae sb ao inunge. vemmnandu po = lari eu dogetalu tn ronda eum all rr Dupe es a rexpunsx i afaasi oo, dee altra alte iatre~ (eme),'ca ‘no aibu el temp in catuva scale le prejadech. ine # urmnrl Goonr® fnvetiatoris, om we avela eh gusta. seo~ fart tot anomenon, at nu respunda eenguratio paotra ta cla'n. Bence vorbesa "prune mal fatrerumpomu eu itevorbi (oka a pepsstn) tei fe nes fet fe adnvrmcn Asin a +2 0 nate afte depline wintry fase fnvtiatoriulu seoge- ‘oe roltge bepel aia lis pout yorboss torte pcan, lin cosmos ture nee audi cam acl fu au propass” Ela tae anda prin falopl cea ial buna oriulae Ca cate vor R respi Aindoy ou atita mai mutta so adoveren? rie javetiatorflul caren in tage # siritula eatmeatla- Bak conslaria’ guberniela a. Mouigaberg, Prosin — edagog! gore ‘Seousigin ie Noemere 1573 Arata in Rocmrre 183. Onorabita Redactinne! fa Wl, Ahan ese Bl ienl Srth Sye Alas i le O , beater unde oem Se Enea RES te oe rg me nee pata ues ree seca ie ae a ee ee a tre i oa ve ae cos coe ee i amin Series coe aie ah ie Spa neh cea eae ae al Se os naa ete crea las a ne Sareea oe cin munis ee gs ie sre pele eee oe eee eee he ee Pees ie ely scent oy pln tal de ae or Pa Be ee ee seen cnet as sera cea eee coptetegceae ho hs ee tae a Bnet a ens Hels, capls aw Eo Date ee ee ee es eee repent rte mean eo Seenss ES dre nan Sica cae owe ett a eet ae Saas eee tee races ie meet sony ettTe aie Fee et ge ie Se Te Ea icadas cot sg la eee arbre intra invotiatura — maint enrovs am rigoronatn din asin Loe ce ee eae sini rele a aie faba SS Sp a ed ah sO Ca et on beds oe po nee a ge tri in Dumerats: pe terouulu invotiamcatslul on tuvetiatery, gn tito ch'to mai falas ol on distinctianea, cu pre ee Nek pert Arr eh raed ce lei um decumente valida ay si, — sala 16 oh do cand ot frie cuaogh mele 20 +| 343 Dara sh ou credi Dlo Bagevis, cb dra asia vot acti detea ‘ee din mertsle ce To wi ensign ts, Dae fereses, of in contra Toni msl adaugre cates ole, at ola ve Lo ai eastgaty eu eocta~ ile dia Beal ‘mai pot6 ab spans ai scoo0, oh penta morisle fost rola in analy 18TL la naltabt initrd, eon Apel ia sisodue eparchiahe dix qedast anu al in Bae teenepasu Te nerd conor, coat in wa pe bor reteliatd wnt igi ti af promies, dos dis Tale tite santo ete foe atta doe edt despre pens Drie! tao favotitorens, alta do vase, da Scapa cen pti edit) tinge de fora mes, ch alara do unuln 6a doi inning emu ripe cas 0c sun ollidla bins Ita dia Covialtn de atra Din Deaseann t fart eiposets ou {te curation? safettin ct Dia Dorssane, In. Covasiaga nit a forte, lel eco arpecoria de soll dar nici nu a escreante $e laiuioteanupra ager do atone, Dafa su ce ssnara com: Silonite se potas seer coosntora rae de-drptnle eo, rendu tia drepuias aon ontorestavoncrbilla eoursoray ‘h'alogeron meet fete io e's peivinte ne lgala, sagas Tene npuen, de bree, pane candu eu, ce ticla eave ne Sronahcamene de eaeans pedagogic ~ snot’ St 138 ote Sic din saat crgunicn "am fora candidat: pane Mtavel alia, earele fire tte a eorespuusa ‘eocditunlory. coo Curvy = Ratu excise dein candjdaee — Dect avetanea Duel tale oh am fort eliminate ete tor ai asin de miatonésn, presume n fosta asertunea dia Albi. “ch Lamis'a te donogetspublicaresrevtiioust Daie tal. Me' mire, si minunedia de Daa ta Dio Bageri, cd ce si ogoute cand ml dover usiaton pobliculst tw modu ein do sity um cna cnn Pe linia oh a ‘ite a mat elt, eu acets si voitusd seal de prapesta, sia "voit at me nimicose morelnita? Ta pot no dedaca ier'deedis ch sgura nu a sluts ofa a eubesisw suia so nia por ga a mc cad ea TDiet eb pootru anol ds procedura uicl cand ti’ ye fi ‘cnorate Pa aiy doch ol opiate gions murder Tere al éra ducer, cand wow fvetatorn do. 16. any in ae jelort eapata scart pel! Celotta op le seslorst espe Dla oapestriy Toma P. Yemeana, sf anupea Dia notari Constantin Comlsians ies inom mti mts, dotta sha date cu puruela in vl a apol ‘on anturata man's, Daf fora au dats Goveds tm trecut el yer tote, ch ddea eet ‘rb'a de fatoraoula poporult st binsai"eo- sum, ale fora Te Tass lao parte, ne mal a's “Mt roprodaou ia memoria: game egoren de javedatoria in yiiclacas — a, oi Pai ropata'ca be sice tata we Stora, eket (ei eu Tecunorsintn Tle om ai pita rxpaa ulus & Dain ‘sa nu are lipea de reosnencint'a Go Dafa fe intcions, ct déce val corespunde cosdtaalors coneuesl pot cooid ln partic Daist Salo? frist soft 1a Dla Goostnation omosienn cu prominin, moral ab to patndres, — revista dovita ave mu fat ajunas a in Boo ai Feourw luda cal for ‘de oye” case asedors tora lascatts ‘fi neaevereti ai oni, Ai diavoluls, a altlo co Aeatla Dio Bagasia, exw ioshiome conver. aot fon tery sande Data ta dig, ek wit India alegert ni” Sita alpton ‘al ureak a chiomd_ prin orvtont® comnat [pro Gaon Ta sea comusala. Penta ioserare tra elo’ ® vata es. le SS capetats ia bivecu, xc6a'a sbaainny contiouo in, sine > chetoiia ne toa audit chet cam a forts ou pute ve “ai inscie cata colo 6 vot ainodi Sandu protec iP een fchig, af eandu tt aotale alge loa dust oa 1 Dit napoctora rept ch ta di’a' nptes ata poi ff ément ino, dar, bm prea ecoen chal rin servitohi oo. ‘aunall ara f font’ chaste esciere, oh para eh aa fost ‘wilt de Dui t ie bostura, eu oa pefwout dle shop aon a vai alte di Ardy ‘Eres va umilitapesala pementas Fil sop Dis Bapria eh axl de ma adr i lumi introg we pots scapd pra eorabi'e Toi Chacon eh >» tare to vor cafuaid ia faye’ Six ‘Atta do can data na Clée'a. Co atitudine sd ico mitropolitula Moldovet facia cu san- tala Sinodu? inserimu dupa Curieriul Santa! sigodu romsau este convocata conforma en legen, intrant Ia 19, Octombre, No iotrdbama i este timp scum sy ‘be intrebama; Co va feo Mltropoltals Moldovei,si a Sucewai? {Gace va fattadinos an? Morgorva ela In sinodu? ‘An, dns io mat ropotinn fd att dca afvtro, ch in castiunen aodeta genva a Mitopoli Bucevt, uo onto i. joct sume perabn's Mitop Micleses “cure'a. fost olensata st acusain po nedropte de estra Soda prin eypuneres de saative publieata prin Moatoral ofc tlt No.'130, dar sua ia joct droptrila si prorogntivelo Mitzo~ ria colnet polis dy Moldors si Suosara, Pontrs ofen'’ ce sn facata parin Bat Mitropolita” Gali fu do a esto reper te sem ‘aunn alu nro dropta do a fred "amu panste da caren or Wa et, fas, tta aia nou dope ‘is’ Msidova, a1 Swosuvs, cre >i moeratale Paloaloge pabliata pein ‘tle toca oxo Palvarahi ‘cele droplavi st pranogaire mansbals Caliniow Milan anda foots radiata In vangala do Miopott, foe pei {Eoposin do le te, Sisotmaea dup thie principio Ain lame Asposteala eae Seaut des a lao so soape din mans depo. Shia: Des de primitaaoeste dopositn de Arran « aiteo- Polis! de Moldovs, sin couesiata, is manual of ais seu da: one, Santi sinodu aw eto ttm chants 0 antortto biaericds- Nase reir Tia fanaa Gia prevent Sond a logan este indeopin, de a sirabi_ sub picidre ov 09 raat chit sare co ccs dalscienins of fe dois Gort aint nprse. Ae presnw do vols pura divas. Aceste Sot ‘ndovort situ da wlamentace oents elo nici mal pote fac Shot salst mat ict dicate ‘ntl, io eosianen Mitropotisi do Moldow's at Suconva, sol am fetal income deowsbiran asbst': 1) Sinodula a ofennt« te irpoltae Moldovel st Sasoray 8) Simndala calesada Ga incl sonaililore sesmonicn, lvite at rpite deeper Miro Dols do Moldova at Suessra estes punta 1, Mitropolitals Calin pite dupe eam me wal do ees ait oe paces anita ade cope sie orice! din fodava poate prot oat dregatct o ocupe [eds Boast dpa chil a anomee ‘are Deal Talla Posatlors dia Sinado. Postma pusetala. 2, $ivopaisl Mulgore pita ex dipana, ef trobuo ca gna onesta fo intron Tusr si depostata ta manele do in sare Ta print, Sin in manalo ore ‘cota diss, doclaame ot mu eato nici do outros asi de domoitatenToalte Beé Saati Salo Parntla: Motropolta do Mot dtova al Sucdva do pave pisiora so Sinoda. mai nalts. dea ‘solve ara noote doo questi, Crodomn chin prvi aeda- Egan ot ok vom "avn po niga Nomaalacrenion 3 i pro- sie VARIETATL NN caaeas ints ranay,e pstmast inp 2 ade aa a te at Se baleen se fou ia aie anaes ads tet pees roars snd Bated a inapeadant «nisl wu D iy iS» aaa iat tana apie du ui nana Seer co oraaw hain'a pianistului, sorvit ieee 0 data a arcoata? wel cum, fl gTerpene ater ra unas saafe fo’ dur ivan eile 195 La ln stom al isa Tat sie ede tates wn ens edit, seals Pout te Motch dee settee * Soi pare eh tc bun er? THU a hatin flys Lit, fan ma (G8) Tun medion excelent, — Unu antreprenoca de marmu- she Te ts prague mat ca ta tania De Oe fase, ita ga’ wel dome drona' ke es fre Cine ? intraba vecinala. a Bee ene a sees Bai RED phan D. dace multe castigt.Maou / Bak, \ ip Neowlog.) Matta Pasenty, masa artsy vo sane a i ate eee pl se ca Sea uekae weet aA phenitris enr ahnereeere OY es aa Ste haclacae ease Sie Tr en ee oe Sone TES so eoreatel a inca rope peop a bioars a eh fenietn Fea uta, ardinodu spre cela scope. po. spesle propel Ia 10)000 aramid ni coeatie sale" purtndu, poste 267 lad de ‘susie. Policia. din inima’ pro'Dia Gr Doguia, entra ingrigiten co are de caussle udstreseolar, si dorimt ch preci Da et pre tenes Fpamce oat! Sis Formosa om de date din pres sonst Conio sin ps cvelrny pen tn pare pitas tpn 1 Bie protenaht setae aor pad din ge ‘ai pose gr naroe pratt centr ce ned Spe ass Semele ot area prot botsatore® (i 2a ev ot Cofcis. — Tempera hi sa rt ah Stas ot mg gene ae Be ernie Gon atl refrecar chee, car pes i 8 Wai 188 See shed ova Item prone Peony alm ve laragurd in tmnt pagoda Comoe 6 {Soh pen supe obelion dse opts Cs a epee pais, redone, Chin raentee, dia propia ss paltang en sate Boop " : Seneglorla de Bards Pron Se Met tiny Sacer Clinton Miclones a fer tata dn font aa faut, ests ear intone dopo {chlum « sodai, Tats alte ls moony ek See rtecipatn si wici ch va partocipd In actole einodului, inee ia 15 Ker We merge spre tio pe ca em sens tale crate a fot xorg coor ene feta parle Medopts Mallow a Sucve)" Econ te ele toons se 0 din partes 2 dow’ relatarii mumitel fbi, dettuiree,paintls Calibicn ma esto inca fapta complicit, penten cl Pr. in caitate de motropoitt pote eb pertalpe la lueranle ("] (Avchimandvitulu Bon dolls sets nomita Metro. polity ala Bucovioet xi Dalmati. Selatanda aeteta. numire ba . Me putemu retiond a dé vian espressiane sperantici ce 0 nuician, fh pavatele Bendll, on fx slo auton romane, so va niu! dia {Guo paterile w vindecd renee inte in corpal iseiot ge, of Ain Bucovi'e de shia predscesrala sy Hamann, at Dla protopopu Gung Vaslinisn in. decarenda on ruin’ dala Bouse’ in noule seu prowpopinta ala Visgowsles Spe acme i aditat pn Di’ Ni Bold (Dic Protopope eo scuiatuae siobucueatrn. ponies tliat’. Renda " . ‘=A Thier si Howes V, — Land databa memorbile do 1109 baa” ena Tan merle corpanet aogul co ecupa iv sifabets frsosct Haare Dre A "twine ATHIERS - 120 8 951819 capetamn: HBB L142048+045-418419 = 1879 detain eaderi Dao randbt 8048 ame 1814 cand os rani’, si aduvanda avec role corespundievire cu ranguly itereora din alfabom din cuvintale, HENRI 3 514189 5 expotama: TBIAH845+ 144184945 — 1878 datal avoniit rogeln feinteata Burbooit in Post’a Redactiunei. oda de en fess ronan dn Bi ei val il ie plat ‘ler ta aro pence —icag in Sie Calis rex Dre fo ataladonoprity, = jrtnin do prover pon Dan Fara vot eye en imple ‘Dit Qua, dace: Sindy Dat J Ps pr ope Snes el taors se depite es me, fat nacre proteome per ead er enfe felonies rowers ect fe “Et Prin ty poromortone Panta came oe stators in afae Cl, am pit be ur Dune numeri cot dot proce E $e ee wept pontine a mat poorer ea 1 bani gata 52 fk goer. via Belin SS 0 fe. S sare # &, pare 1 met pos. 4 Socuevaie a0. ye 8 Teme ET a atdnged among seta} jugere & Soarirw bern ca grading. Competitorit au pana fe terminulu sus pusu asi substerne: recursela ingpectorului de scélo subsemnath. per Berzove in Zabaitiy in 25, Octobre’ 1873 2 1 soeloste ou cmt. pre, Demat Jou ip car. de ede, CONCURSU. 2 Statiunea invetiatordaca din comun'a Poténa cottuln Bix hare apectracl Vasco fi crypts numa nds revisor, — pentra ocuparsa acelsia dennitivy, se deschise Ennoureu Gu eeteinuls pana ia x6 Novem, ast candi a Va tend s alagerea * Emolumintsle improunate cx acéat'a statiune sunt. 69 fv: aus. € cubulo do bucato,8 ongit de lemma, cuartira Ie ‘bora cu geadina de legume at Ventula cantoral Doritort de a oeupa acést’ statiine sunt avin of tsimito ecursurleinstrae in indoevuly stacatulu organicu st Sndreptatecatracomittulu parochialu subscrislut in Crscors. Esscioru a novembre t8p5 concurs. 2 Pentru postu invetatoresea in Comune Ghireda pana in a Brcomi ae candy ve 6 aoge j Stora de ocuph acest. posts au a asterae récur- sce sre san propria st afsat Comite poroc din roa = Dom, Inspectors de Sedie cercuntu De. Vasicin Instruite eu testimoniulu. daspre absolvirea, preparandiei, spre enamel de cualifeatune, despre bsaies Ves” hora clise pregatitore af de moraitats pana i di’ mains Ierata; otedatssapiranit ia acest posts una din Duminect oéa Serbstort a se prosints le biserica pentru a Aloveat desteitaten in ip si cantare. ‘be acess post, sunt legate urmstdrele emoluninte 2) Coretu [ioru ex graaiia de fogumi if) teo Rv. erin ba gate ain aces salaria are ar 4 jugete somanaue 8) in cate go bute de grau si 25 cubule de cueuruen Gnitod t Novembre. 1875 Cunt por, I eelgre ou Dom Tt te sed ee Be Vani tate Estas Opa = Pape fare = Haintrr repiniieacs Youle Goldie ar