DEFINIȚIE
CIROZA HEPATICĂ
Reprezinta o afecțiune cronică a
ficatului caracterizată prin
asocierea fibrozei extinse, a
nodulilor de regenerare și a
necrozelor hepatocitare, cu
alterarea arhitecturii normale
hepatice.
 Este stadiul final al tuturor
afecțiunilor cronice
caracterizate prin inflamație
și distrucție difuză a
parenchimului hepatic.
CIROZA CARDIACĂ
Ciroza cardiacă sau hepatopatia
congestivă include un spectru de
alterări ale functiilor hepatice
care apar drept consecința in
cadrul insuficientei congestive a
inimii drepte.
 Este, de fapt, un ficat de stază
care poate evolua spre ciroză.
În ciroza cardiacă nu apar
nodulii de regenerare, ci doar
fibroza hepatică.
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
CIROZA HEPATICĂ
Fibroza progresivă realizează punți
conjunctive porto-centrale,
porto-portale si centro-centrale.
 Punțile de fibroză dislocă lobulii
hepatici, rezultând pseudolobuli
cu aspect de regenerare cu
diameter variabile (2-3 mm în
ciroza micronodulară, până la
câțiva cm în ciroza
macronodulară).
CIROZA CARDIACĂ
 Insuficiența ventriculară dreaptă sau
biventriculară decompensată determină
tramsmiterea presiunii venoase centrale
crescute direct la ficat prin vena cavă
inferioare și venele hepatice.
 Presiunea crescută din atriul drept duce la
creșterea presiunii venoase în vena cavă
inferioară, în venele suprahepatice și în
toate venele intrahepatice.
 Apare dilatația venulelor hepatice și a
sinusoidelor care drenează sângele venos, cu
distensia venelor peri-centrolobulare.
 În zonele centrolobulare cu stază venoasă
apar necroze hepatocelulare hipoxice și
hemoragii cu apariția de lacuri sanguine.(
Necrozele sunt favorizate și de scăderea
debitului cardiac datorat insuficienței
cardiace).
 ANATOMIE PATOLOGICĂ
CIROZA HEPATICĂ
 Aranjamentul spațiilor porte,
a venelor centro-lobulare și a
hepatocitelor este perturbat,
a.î. nodulii hepatici sunt lipsiți
de capilare sinusoide, de venă
centro-lobulară, sângele
portal ocolește nodulii,
circulând la periferia acestora
prin canale venoase mari care
se varsă direct în venele
hepatice.
 Activitatea metabolică a
nodulilor hepatici este
pertubată, schimburile
hepatocit-sânge portal fiind
compromise.
CIROZA CARDIACĂ
 Se reduce fluxul arterial hepatic, cu
reducerea oxigenării hepatice și apariția
necrozelor pericentrolobulare.
 Hepatocitele se adaptează la hipoxie prin
creșterea extracției de oxygen din
sângele sinusoidal.
 Apar tromboze sinusoidale care pot
progresa până la venele hepatice.
Rețeaua de reticulină este liberă,se
colabează și se condensează
pericentrolobular.
 Apare fibroza pericentrolobulară,
secundar zonele fibroase se extend, devin
stelate și fac conexiuni centro-centrale,
disecând lobulii hepatici.
 Spațiile porte sunt prinse în central
inelelor de fibroză, apărând nodulii de
regenerare
 ANATOMIE PATOLOGICĂ

CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ

 O teorie separată presupune că
 În interiorul insulelor de
hepatocite aranjamentul
radiar al cordoanelor de
celule hepatice dispare
aceste prezentând leziuni
distrofice și necroze.
ciroza cardiacă nu este doar un
simplu răspuns la presiunea cronic
crescută și staza sinusoidală.
Leziunile vasculare intrahepatice
sunt localizate în zone ale ficatului
cu formare abundentă de țesut
fibros arată că ciroza cardiacă
necesită un grad înalt de obstrucție
vasculară, cum ar fi tromboza
intrahepatică, pentru a se dezvolta.
Teoria propune ideea că tromboza
sinusoidelor și a venulelor hepatice
terminale se propagă la venele de
talie mijlocie și la ramurile venei
porte, rezultând extinderea
parenchimatoasă și fibroza.
 CLASIFICAREA CIROZEI HEPATICE
CH- se clasifică dpdv morfologic în :

1. Ciroză micronodulară (alcoolică/Laennec)

numeroși nodule de regenerare de dimensiuni mici (2-3 mm în diametru), relativ
egali
inițial ficatul este mărit de volum,ulterior devine mic, dur, nodular (ficat în ținte)
în hepatocit apare un material eozinofil perinuclear-corpii Mallory, care au
valoare diagnostică
2. Ciroza macronodulară (postnecrotică/posthepatică)-secundară unor necroze celulare
în plaje mai întinse
nodulii de regenerare sunt inegali,cu diametre peste 3 mm până la câțiva cm
în macronoduli pot exista lobuli hepatici normali
în general este posthepatitică(virală, toxică, autoimună)
se asociază cu splenomegalie mai important decât cea micronodulară
ficatul este mare,

3. Ciroza biliară
poate fi macro/micronodulară
secundară stazei biliare intrahepatice (primitivă) sau extrahepatice (secundară)
 ETIOLOGIE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
Virusuri hepatitice (B+/- D, C, G) Ciroză postnecrotică Cauzele cirozei cardiace sunt
Alcool Ciroză Laennec
Metabolică aceleași ca și pentru
- fier Hemocromatoză Insuficiență cardiacă dreaptă.
- cupru Boala Wilson
- galactoză Galactozemie
Deși tromboza de venă cavă
- tirozină Tirosinoză inferioară și Sindromul
Congenitală Budd-Chiari manifestă o
- alfa 1-antitripsină
- glycogen Glicogenoză patofiziologie similară,
Colestază Acestea sunt încadrate
- intrahepatică Ciroză biliară
primitivă separat și nu sunt incluse la
- extrahepatică Ciroză biliară etiologia cirozei cardiace.
secundară
Vasculare Sindromul Budd-Chiari
-obstrucție venoasă Boala venooclusivă
-insuficiență cardiac Ciroza cardiacă
 ETIOLOGIE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ

Medicamente : Ciroze toxic Cauzele cele mai frecvente sunt:

medicamentoase  boala cardiacă ischemică
- metotrexat  cardiomiopatiile
 boala cardiacă valvulară
- dimetilnitrozamină
 bolile pulmonare primitive
- tetraclorură de carbon boala pericardică
- amiodaronă  cel mai adesea apare în
Hepatite autoimmune: Ciroze autoimmune stenoza mitrală și pericardita
constrictivă
Denutriție, by-pass: Ciroze nutriționale
 mai rar, în valvulopatiile
Cauze necunoscute: Ciroze criptogenetice cordului drept, cordul
pulmonar cronic (când
necesită stază hepatică de
min. 10 ani)
 SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ
CH compensată: durată variabilă 3-2 ani
În 40% din cazuri nu are simptome, sau
prezintă :
- oboseală
- sind. dispeptic (meteorism
abdominal, flatulență)
- epistaxis-uri aparent fără
explicație
Obiectiv:
- ficat de dim normale/crescute
- margine inferioară mai ascuțită
decât normalul
- splenomegalie (la 2-3 cm sub
rebordul costal în inspir)
- steluțe vasculare puține
- edeme perimaleolare vesperale
CIROZA CARDIACĂ
Simptomele insuficienței
cardiace drepte maschează
aproape întotdeauna pe cele
gastrointestinale. Simptomele
progresează insidios sau se pot
instala brusc și dramatic în caz
de pericardita constrictiva sau
decompensare dreaptă cardiacă
acută. Pacienții pot prezenta
modificări ale enzimelor
hepatice, asimptomatice, icter și
discomfort în hipocondrul drept.
S-au raportat și cazuri de
insuficienta hepatica acută.
 SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
Anamneza pacientului releva un istoric
În ciroza hepatică bogat în afecțiuni medicale care
decompensată include:
 boala arterială coronariană, infarct
simptomatologia este sec miocardic, hipertensiune
reducerii parenchimului  Cardiomiopatie dilatativa, boala
cardiacă valvulară
hepatic și prezenței  consum cronic de alcool, boala
hipertensiunii portale. pulmonară cronică obstructivă-
BPOC
Simptomatologia cuprinde:  cord pulmonar, hipertensiune
pulmonară, pericardita constrictivă
 anorexie
 boala cardiacă reumatică
 fatigabilitate
Simptomele pot fi împărtite în cele
 astenie care acompaniază insuficienta cardiacă
biventriculare.
 SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACĂ
 scădere în greutate (nu la
marii alcoolici) Simptomele asociate
insuficienței cardiace drepte
 hepatalgii de efort izolate cuprind:
 febră
 prurit  edeme periferice sau câștig în
greutate
 epistaxis-uri aparent fără  creșterea circumferintei
motivație abdominal
 gingivoragii,  durere in hipocondrul drept,
nicturie
 oboseala progresivă,
anorexie, greață,
 SIMPTOME
CIROZA HEPATICĂ
 disconfort abdominal
 balonări postprandiale
 flatulență
 sdr dispeptic(greață, diaree), mai
rar steatoree, sec consumului de
alcool
 scade libidoul și potența la bărbați,
tulburări de ciclu până la
amenoree la femei
CIROZA CARDIACA
Simptomele asociate cu insuficiență
biventriculară cuprind:
 dispnee progresivă, ortopnee
 dispnee nocturnă paroxistică
 wheezing și tuse prin astm cardiac
 anxietate prin dispnee
 Palpitații
 creșterea activității simpatice
 SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Edemul apare tipic la extremitățile
inferioare si regiunile dependente,
 icter putând progresa la anasarcă în cazurile
severe, netratate. Edemul cronic poate
 urini colurice
fi asociat cu pigmentarea pielii
 urme de grataj
extremităților inferioare, indurație și
 steluțe vasculare la nivelul celulită.
toracelui  Presiunea venoasă jugulară este
 rubeoză palmară crescută. Distensia venelor gâtului
 colorație brună a teg. poate fi evidențiată prin aplicarea unei
membrelor inferioare presiuni în hipocondrul drept pentru 1
minut-cu prezenta refluxului hepato-
jugular. Creșterea paradoxală a
presiunii venelor jugulare în timpul
inspirului (semnul Kussmaul) poate
indica pericardită constrictivă,
insuficiență ventriculară dreaptă,
stenoza tricuspidiană sau cord
pulmonar
 SEMNE
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
 Inregistrările presiunii atriale
drepte arată o unda „a”, indicând
presiune atriala dreaptă ridicată
 leuconichie (ungii albe) care poate aparea drept pulsații
 hematoame, echimoze, hepatice presistolice. Undele „v”
peteșii proeminente cu unde „y” rapid
 degete hipocratice (în descendente indică regurgitarea
bețe de toboșar) tricuspidiană. Progresia spre o
unda „c-v” sistolică apare în
 contractură Dupuytren insuficienta tricuspidiană severă și
 parotide hipertrofiate se manifestă prin pulsații hepatice
sistolice.
 La examinarea pulmonară se pot
detecta raluri, indicind insuficiență
biventriculară. Sunt frecvente și
zgomotele pulmonare bazale
diminuate în cadrul pleureziilor.

CIROZA HEPATICĂ
 Examinarea cardiacă poate evidenția modificări
 testicule atrofice
 pilozitate de tip ginoid
la bărbat
 atrofia musculară a
membrelor
 ginecomastie
 apare evaginarea în
deget de mănușă a
ombiliculu
 Un murmur holosistolic, înalt, suflant prin
SEMNE
CIROZA CARDIACA
ausculatorii legate de insuficiența ventriculară
dreaptă, regurgitarea tricuspidiană sau ambele.
Proeminența zonei sternale sistolice și a celei
parasternale semnifică hipertensiune pulmonară și
ventriculară dreaptă. Prezența zgomotului Z3
sugerează insuficiența ventriculară dreaptă.
Zgomotul Z4 ventricular drept rezultă prin
contracția atrială pe un ventricul necompliant.
Inspirul crește intensitatea ambelor zgomote Z3 si
Z4.
insuficiență tricuspidiană acompaniază adesea
dilatația și insuficiența severă a ventriculului drept.
Murmurul se auscultă cel mai bine la limita sternală
stângă. In caz de dilatație venticulară dreaptă
severă, acesta poate fi auscultat lateral de linia
medioclaviculară stinga. Murmurul se intensifica cu
inspirul si diminua in expir.
 SEMNE
CIROZA HEPATICĂ
 Circulație colaterală porto-cavă
sau cavo-cavă (pe
flancuri/periombilical-cap de
meduză)
 Ascita (Ascita cardiacă este
precedată de edemele gambiere)
 Edeme gambiere
 Ficat hipertrofic, ferm, cu margine
ascuțită, sau nepalpabil,retras sub
rebordul costal(hepatomegalia din
CC este dureroasă,nu este dură,
fără margine ascuțită).
CIROZA CARDIACA
 Semnele de hipertensiune
pulmonară includ un zgomot Z2
rapid cu o copmonentă pulmonară
puternică. Murmurul Graham-
Steell din regurgitare pulmonara
este un murmur diastolic, suflant,
de tonalitate înaltă, cu o
componentă pulmonară puternică
care se menține pe aproape toată
diastola.
 SEMNE
CIROZA HEPATICĂ
 hepatomegaliaeste o manifestare
 Splenomegalie (splenomegalia
lipsește din CC sec stenozei
mitrale. Dacă apare, trebuie
căutată o altă cauză-
endocardităbacteriană).
 Varice esofagiene și gastrice
 Gastropatie portal-
hipertensivă
 Varice ano-rectale
 Encefalopatie hepatică (fetor
hepatic,asterixis, confuzie, co
CIROZA HEPATICĂ
comună, care se prezintă sub forma
unui ficat ferm. Presiunea hidrostatică
crescută din venele hepatice și din
sistemul de drenaj venos peritoneal
determină ascita cardiacă.
Enteropatia cu pierdere de proteine
cu reducerea secundară a presiunii
oncotice plasmatice poate exacerba
ascita. Se mai poate întâlni
splenomegalia, sub 10% dintre
bolnavi experimentează icter.
Encefalopatia hepatica este rară.
Anorexia, scăderea în greutate și
malnutritia (cașexia cardiacă) indică o
boală cardiacă de bază severă.
 BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ
 transaminazele-numai în mică
măsură crescute în CH pură.
Adesea raportul TGO/TGP=2
 Valori ale transaminazelor mai
mari de 300U.I./l indică alt proces
patologic asociat CH
 fosfataza alcalină serică crescută,
fără a depăși de 2 ori val normală
 gamaglutamiltranspeptidaza(GGT)
crește concomitent cu FAS
 hipoalbuminemia, cu inversarea
rap albumine/globuline
CIROZA CARDIACA
testele hepatice: transaminazele
hepatice, fosfataza alcalină, bilirubina
totală sunt crescute
 icter moderat (bilirubină în jur de
2mg/100ml), rareori icter intens(5-
10 mg%), pred. bilirubina
conjugată
 icterul apare mai rar în pericardita
constrictivă decât în cea sec
stenozei mitrale
 BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 gamaglobulinele serice cresc până

la val de 3g%, și o proporție mai  transaminaze crescute la valori
mare de 35% în electroforeză. de maxim 3 ori val normal
 prelungirea timpului de
protrombină, fără a putea fi  albumina serică este scăzută
corectat de vit K alături de hipoproteinemie
 scăderea colinesterazei serice
 toleranța alterată la glucoză ap la
70% dintre bolnavi
 aminoacizii aromatici (tirozina,
triptofanufenilalanina) sunt
crescuți în ser
 BIOCHIMIC
CIROZA HEPATICĂ
 aminoacizii alifatici (valina, leucina)
au valori scăzute în ser
 anemie normocromă
normocitară,sec hipersplenismului
sau macrocitară la etilici, sec lipsei
de acid folic
 trombocitopenie, uneori
pancitopenie
 prezența urobilinogenului în urină
 nu există proteinurie,
 gradientul albuminic ser/ascită este
peste 1,1g%, apare evaginarea în
deget de mănușă a ombilicului
CIROZA CARDIACA
 timpul de protrombină este
modificat( prelungit cu cca. 50%
față de martor)
 evaluarea enzimelor cardiace,
hemoleucograma, analiza urinii,
electroliții serici
 evaluarea fierului seric, a feritinei,
capacității totale de legare a
fierului pentru excluderea
hemocromatozei
 evaluarea hormonilor tiroidieni
 IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ
1. Ecografia-reflectivitate inomogenă
care sugerează structura nodulară.
În prezența ascitei strutura
nodulară a ficatului și suprafața
nerergulată sunt foarte vizibile.
dimensiunile venei porte au
dimensiunea HTP.
2. Eco Doppler pt circulația colaterală
/ pt tromboze
CIROZA CARDIACA
1. Radiografia toracica poate
evidentia hipertensiunea venoasa
pulmonara, edem pulmonar sau
interstitial, epansament pleural.
2. Echocardiograma transtoracică
Doppler 2D poate diagnostica
leziunile responsabile pentru
ciroza cardiacă. Poate evalua
funcția ventriculară dreaptă și
stângă, grosimea pereților,
diametrul camerelor, contracția
ventriculilor, boala valvulară și
hipertensiunea ventriculară
dreaptă.
 IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ
3.
3. CT și RMN au aceleași indicații ca
și ecografia. Apreciază densitatea
parenchimului, dim ficatului și ale
splinei,evidențiază lez
circumscrise
4. Scintigrafia hepatică captarea
hepatică este modificată, ficatul
redus de volum cu amputarea 4. Ultra-sonografia abdominală
lobului inferior, splina este
captantă, apar captări
extrahepato-splenice
CIROZA CARDIACA
Scanarea prin radionuclizi cu thaliu
și technetiu este un test noninvaziv
care ajută la identificarea
ischemiei cardiace. Agenții marcați
cu technetiu și tomografia cu
emisie de pozitroni identifică
cardiomiopatia dilatativa și
determină funcția miocardică.
Doppler este utilă în ascita,
durerea din hipocondrul drept,
icter. Testul este efectuat pentru a
evalua diagnosticele diferențiale
de sindrom Budd-Chiari.
 IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
5. Scanarea CT si RMN pot diagnostica boala
pericardică constrictivă și restrictivă. Poate
identifica de dilatarea camerelor inimii,
hipertrofia ventriculară, cardiomiopatia difuză,
5. FGS evidențiază varicele
boala valvulară. Permite măsurarea fracției de
esofagiene, gastrice sau
ejectie cardiace, evidențierea hepatomegaliei,
dd., precum și congestiei hepatice, splenomegaliei.
gastropatia portal- FGS-varicele esofagiene apar rareori
hipertensivă 6. Paracenteza diagnostica poate diferentia intre
6. Ex radiologic baritat –pt etiologia cardiaca si alte etiologii ale ascitei. Este
varicele esofagiene peste utila mai ales la pacientii consumatori de alcool.
grd. II-III Lichidul este evaluat prin numararea celulelor,
evaluarea albuminei si a proteinelor totale. Tipic
ascita cardiaca va fi caracterizata de un gradient
de albumina peste 1. 1 g. dl, cu proteine totale
peste 2. 5 g/dl (ca în sdr Budd-Chiari),uneori
hemoragică. Paracenteza este terapeutica pentru
ascita refractara la terapia diuretica
 IMAGISTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
7. Cateterizarea cardiacă/coronarografia. Procedura
poate fi indicată la pacienții cu ciroză cardiacă și
7. Angiografia și insuficientă cardiacă în contextul unei boli coronariene
splenoportografia – date arteriale cunoscute, simptome de angină, modificări ale
contracției ventriculare sau factori de risc cardiaci multipli.
despre HTP și circulația
Evaluează anatomia coronariană și permite
derivativă revascularizarea
8. Paracenteza- 8. Biopsia hepatică pe ac nu este o procedura indicată de
gradientul albuminic rutină. Se recomandă în cazurile de transplant cardiac cu
ser/ascită este peste ascită pentru a exclude ciroza hepatică.
1,1g%, apare evaginarea 9. Biopsia endomiocardică este indicată la pacienții cu
în deget de mănușă a ciroza cardiacă și condiție clinică deteriorată cu suspiciune
ombilicului. de miocardită. Mai poate fi indicată și în cazul suspectării
unei boli sistemice cu implicare cardiacă, cum ar fi
9. Biopsia hepatică-
sarcoidoza sau hemocromatoza.
susține cu certitudine
diagnosticul
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ
Obiectivul său este de a preveni sau
încetini pierderea elasticității
țesuturilor hepatice. Deși procesul
cirotic este ireversibil, evoluția sa
poate fi încetinită, prin suprimarea
imediată și completă, în cazul unei
ciroze alcoolice, a consumului de
băuturi alcoolice.
CIROZA CARDIACA
Aceasta se orientează spre terapia
cauzelor directe de presiune venoasă
ventriculară dreaptă crescută și
congestie venoasă hepatică. Se va
iniția terapia diuretică intravenoasă.
Excepție de la tratamentul cu diuretice
fac pacienții cu infarct acut miocardic
ventricular drept.
Deoarece ciroza cardiacă este
consecința directă a creșterii presiunii
venoase centrale, diureza eficientă
trebuie să amelioreze modificările
hepatice patologice. Lipsa raspunsului
pledează pentru o boală hepatică
primară.
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ
Tratamentul va consta și în prevenirea sau
reducerea complicațiilor:
 Hipertensiunea portala – este controlată
cu ajutorul unor medicamente
antihipertensive (betablocanți).Dacă se
asociază și isosorbidmononitrați, vom
avea un control mai bun.
 Retentia de lichide (edeme si ascita) –
uneori evitarea bauturilor ce contin
alcool si a sarii este necesara pentru a
reduce acumularea de lichide in
membrele inferioare si abdomen. In caz
contrar, sunt prescrise diuretice
(spironolactona sau furosemid). Cazurile
severe necesita paracenteza – cu/fără
administrare de plasmă sau albumină
umană.
CIROZA CARDIACA
Diureticele folosite sunt furosemid și
spironolactona.
 Furosemidul creste excreția de apă
prin interferarea cu sistemul de
transport prin clor, care inhibă
reabsorbția clorului și a sodiului în
ansa ascendentî a lui Henle și tubii
renali distali. Administrarea
inițială trebuie să fie intravenoasă
pentru a evita absorbția
intestinală slabă prin mucoasa
intestinală edematoasă. Dozele de
start sunt scăzute și vor progresa
pe măsura ce diureza dorită este
atinsă. Tinta este atingerea și
menținerea grutății normale a
pacientului.
 TRATAMENT MEDICAMENTOS
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

 Pruritul – sunt prescrise  Spironolactona este utilă pentru

antihistaminice sau alte
medicamente (colestiramina)
pentru a reduce pruritul.
 Encefalopatia hepatica –
lactuloza, un dizaharid sintetic,
scade nivelul de amoniac din
sânge prin scăderea absorbției
amoniacului și a altor toxine.
Antibioticele pot reduce numărul  In plus față de diuretice terapia
de bacterii ce produc amoniac și
alte toxine.
controlul edemelor rezultate prin
nivelul crescut de aldosteron
secundar cirozei hepatice secundare
cirozei cardiace. Aceasta este un
competitor cu aldosteronul pentru
receptorul din tubii renali distali,
crescând excreția de apă și reținând
ionii de potasiu și hidrogen.
medicală trebuie să fie direcționată
și spre tratarea cauzelor insuficienței
cardiace și corectării presiunii
crescute a ventriculului drept.
 TRATAMENT CHIRURGICAL
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Tratamentul definitiv pentru ciroza cardiacă necesită
uneori și intervenție chirurgicală, mai ales când există
leziuni cardiace structurale sau anatomice, în ciuda
terapiei medicale.
Insuficienta hepatica – Se poate opta pentru următoarele intervenții
chirurgicale:
atunci când ficatul nu își  bypass arterial coronarian sau angioplastie
poate îndeplini funcțiile, coronariană transluminală percutană pentru
transplantul hepatic cardiomiopatia ischemică
 reparația valvei tricuspidiene sau înlocuirea
poate fi singura soluție. acesteia în regurgitația sau stenoza tricuspidiană
 pericardectomia (decorticarea cardiacă) pentru
pericardita constructivă
 șuntul peritoneovenos nu este indicat pentru
tratarea ascitei cardiace, alături de șuntul
intrahepatic transjugular portosistemic (TIPSS)
care este contraindicat datorită riscului de
decompensare dreaptă acută prin creșterea
intoarcerii venoase.
 TRATAMENT CHIRURGICAL
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA
Dieta recomandata este bogata in calorii
si nutrienti, pentru a ajuta celulele
hepatice sa se regenereze, intrucat Dieta cuprinde restricția
majoritatea pacientilor cu ciroza sufera de consumului de sodiu, sub
subnutritie. 2 g/zi. Este indicat și un
 Înțărcarea la alcool.
 suplimentarea aportului energetic
program de exerciții fizice
 reducerea consumului de sare ușoare speciale pentru
 reducerea cantitatii de lichide aport pacienții cu
crescut de potasiu aport crescut de ciroză cardiacă.
fibre alimentare.
 repaus la pat 12 ore/zi
 PROGNOSTIC
CIROZA HEPATICĂ CIROZA CARDIACA

In tarile dezvoltate, ciroza Efectul independent al cirozei

hepatica este a treia cauza
de mortalitate, dupa bolile
coronariene si cancer, la
persoanele cu varste intre
45 si 65 ani
cardiace asupra morbidității sau
mortalității este necunoscut.
Prognosticul se bazează pe boala de
bază a pacientului care a
determinat instalarea cirozei
cardiace