VITAMINELE

Sunt substanțe organice care în cantități foarte mici sunt indispensabile

Sunt substanțe organice care, în cantități foarte mici, sunt indispensabile 

funcționării normale a organismului (asimilarea şi utilizarea substanțelor 

alimentare, procesele de creştere şi refacere a celulelor şi țesuturilor 

organismului, funcționarea unor enzime etc).

Nu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepții) fiind procurate prin hrană
Nu pot fi sintetizate în organism (cu mici excepții), fiind procurate prin hrană.

Termenul de vitamină
e e u de ta ă aa fost folosit pentru prima dată de biochimistul
ost o os t pe t u p a dată de b oc stu

polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viață, iar sufixul 

‐amină este pentru amine; la momentul respectiv se credea că toate 

vitaminele sunt amine

vitaminele sunt amine.
 ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM
ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM

Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi), 
Deşi necesarul total de vitamine este foarte mic (câteva sute de mg/zi)
lipsa sau aportul insuficient de vitamine determină perturbări în 
funcționarea organismului, care conduc la îmbolnăviri.

CARENȚELE vitaminice:
AVITAMINOZE
AVITAMINOZE       PRIMARE (cauze exogene   →
PRIMARE (cauze exogene lipsa din hrană)
lipsa din hrană) 
sunt rare
( g
SECUNDARE ( endogene    → cauze funcționale, ca 
ț ,
urmare a unor afecțiuni deja existente)

HIPOVITAMINOZE       →
O O i d
induse de reducerea cantității de vitamine 
d d i ă ii d i i
din organism datorită unor cauze diverse
CLASIFICAREA VITAMINELOR:
CLASIFICAREA VITAMINELOR:
HIDROSOLUBILE (solubile în apă)
LIPOSOLUBILE (solubile în grăsimi) 

Clasificarea este utilă din punct de vedere nutrițional deoarece 
ajută la înțelegerea repartizării vitaminelor în alimente şi a absorbției lor în 
organism.

Absorbția vitaminelor liposolubile este legată de prezența 
lipidelor care le vehiculează, a lipazei pancreatice şi a sărurilor biliare, în 

timp ce absorbția vitaminelor hidrosolubile este condiționată de 
prezența HCl din stomac.
 Vitaminele hidrosolubile nu se depozitează în organism, 

surplusul eliminându‐se pe cale renală.
l l li i â d l lă

Vitaminele liposolubile se depoziteză alături de lipidele din

Vitaminele liposolubile se depoziteză alături de lipidele din 

ficat → reprezintă o rezervă de vitamine, dar capacitate e limitată.

Vitaminele hidrosolubile intervin îndeosebi în procesele 

metabolice în care se eliberează energie, iar cele liposolubile 

participă mai mult în reacțiile de sinteză a substanțelor proprii 

organismului.
VITAMINE LIPOSOLUBILE
VITAMINE LIPOSOLUBILE

VITAMINA  A

VITAMINA  D

VITAMINA  E

VITAMINA   K
 Vitamina A

ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE

ORGANISM ALIMENTARE
• Intervine în • unitate internaţională (U.I.) Ficat, morcovi,
procesul vederii, corespunde la 0,3 μg retinol spanac, pepene
deficienţa , μg β
cristalizat.,, 0,6 β–caroten sau galben, caise, ouă,
determină 1,2 μg alţi caroteni. unt, margarină,
hemeralopia • Aportul recomandat este de 1250 lapte integral
nictalpia
p U.I. retinol sau retinol – echivalent
nocturnă
pentru copii şi 2500 U.I. retinol
• Asigură pentru adulţi. Retinolul este de 
sănătatea pielii, origine animală, dar 
g
părului şi • Activitatea se mai poate exprima în organismul il poate 
mucoaselor echivalenţi de retinol (RE) sintetiza din caroteni.
• Esenţială în • 1 RE = 1 μg retinol ß‐carotenul este cea 
ß‐carotenul este cea
dezvoltarea mai importantă sursă 
oaselor, dinţilor • 1/3 asigurat de produse care conţin de retinol.
şii în
î reproducere
d vitamina A şi 2/3 de produse care
conţin caroten.
 8 10 12 14 CH2OH CHO
1 7 11 13 15
2 6 9
3 5
4 Vitamina A1 Retinal
Retinol (Axeroftal)
(Axeroftol)

COOH CH2OH
Acidul retinoic Vitamina A2
3 d hid
3-dehidroretinol
i l
8 10 12 14
1 7 11 13
2 6 9
3
4
5 CH2OH
15
Neovitamina A
 -se poate sintetiza din provitamine
-provitamina A poate fi considerată β-carotina, o substanţa din clasa Carotinoide.
Carotinoidele sunt pigmenţi naturali coloraţi, de la galben până la roşu închis, sintetizaţi numai de plante
(frunze: menta, muștar, patrunjel, telina, varza si radăcini: morcov, telină, tomate); au structuri de hidrocarburi,
aldehide sau alcooli

d.p.d.v. chimic, carotinoidele sunt compusi cu 40 de atomi de C cu structură poliizoprenică.

-alcătuite din resturi de izopren aşezate cap-coadă.; culoarea lor datorându-se sistemului cromofor al
dublelor legături conjugate.
-dintre carotinoidele hidrocarburi (C40H56), cele mai importante sunt

7 15 β‐Carotina
8 12 14
1 9 11 13
2 6 10 15'
3 5
4

Licopina
 Alimente de origine animală UI/100g aliment
Peşte (în funcție de specie) 300.000‐3.000.000
Ficat de vacă 55.000
Ficat de oaie 15.000
Ficat de pasăre 12.000
Unt 3 000 5 000
3.000‐5.000
Ouă 1100‐1200
Brânzeturi 1000‐1300
Lapte 100‐300

0 3 μg retinol
1 UI = 0,3 ti l cristalizat
i t li t 1 mcg retinol
ti l ((mcg RE) = 3
3,3
3 UI vit
it A
1 UI = 0,6 μg betacaroten 1 mcg RE de betacaroten = 6 mcg betacaroten
1 UI = 1,2 μg alti caroteni

1 mcgRE = 1 mcg retinol = 6 mcg betacaroten

Cele mai bune surse μg caroteni/100galiment
alimentare ((100
morcovi 6.000‐20.000
sfeclă roşie 7000
spanac 4000
ardei roşii 3840
pepene 3400
mango 1800
rosii 640
ardei verzi 265
 VITAMINA D SAU CALCIFEROLUL

ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE

ORGANISM
• Intervine în • Activitatea vitaminică D • Peştele, uleiul de cod,
formarea şi se exprimă
i ă în
î unităţi
iăi ficatul de morun, untul,
menţinerea internaţionale (U.I.). gălbenuşul de ou,
sănătăţii oaselor • O unitate internaţională smântâna
de vitamină D
şi dinţilor, lipsa • Ciupercile şi unele
echivalează cu 0,025 μg
cauzează vitamină D2 sau D3. plante sunt surse bune
RAHITISMUL. • Aportul zilnic de p
provitamine D.
• Favorizează recomandat este de 200 • Sub acţiunea radiaţiilor
absorbţia şi U.I. pentru adulţi şi 400 UV, provitaminele D se
utilizarea Ca şşi P. U.I. p
pentru copii.
p transforma în vitamine,
la nivelul pielii.
Provitaminele D 
Provitaminele D
sunt compuşi 
steroidici care 
prin iradiere 
conduc la 
vitaminele D.
 Cele mai bune surse Micrograme vitamina
alimentare
Heringi 22,5
macrou 17,5
somon 12,5
stridii 3
Brânză de vaci
Brânză de vaci 2
ouă 1,75

Cine ajută?
Vitaminele A
A, C şi E protejează vit D
Cine distruge?
Lipsa expunerii la soare, alimentele prajite
 VITAMINA E SAU TOCOFEROLUL

ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE

ORGANISM
• ANTIOXIDANT • Pentru adult este de • Tocoferolii sunt
biologic puternic 20 – 30 mg. prezenţi în produsele
• Menţine vegetale, precum
integritatea • Necesităţile zilnice germenii cerealelor,
membranelor variază în raport cu seminţele oleaginoase şi
celulare. alimentaţia, respectiv uleiurile obţinute din
• Participă la buna cu conţinutul de acizi ele legumele cu frunze
ele,
funcţionare a graşi nesaturaţi. verzi (spanac, varză)
sistemelor margarinele fortifiate
reproducător,
d ăt • Activitatea
A ti it t biologică
bi l i ă a
cardiovascular şi tocoferolilor scade în
muscular. ordinea α, β, γ, δ-
tocoferol.
STRUCTURA  VITAMINEILOR   E

ACTIVITATEA ANTIOXIDANTA
 Cele mai bune surse Micrograme vitamina
alimentare
Ulei de porumb nerafinat 53
Seminte de floarea soarelui 52,6
Seminte de arahide 11,5
Seminte de susan 22,7
Germeni de grau
de grau 27 5
27,5
fasole 7,7

Cine ajută?
Vitaminele C şi seleniul
Cine distruge?
prajirea aportul exagerat de grasimi rafinate sau
procesate
 VITAMINA K ‐ ANTIHEMORAGICĂ  

ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE

ORGANISM
• Participă la • Nevoile de vitamină K la • Principalele vitamine K
om sunt greu de stabilit
procesul de exact deoarece
d o cantitate
i naturale sunt vitamina
coagulare a importantă de vitamină K K1 (fitochinona) şi
este biosintetizată de
sângelui microflora intestinală.
intestinală vitamina K2

• Se consideră că necesarul (menachinona).

• Menţine adultului care nu poate
adultului,
• Surse
S bune: plantele
beneficia de sinteza
sănătatea bacteriană, nu depăşeşte 2 verzi, precum spanacul,
oaselor mg/zi.
mazărea verde, fasolea
verde, broccoli,
pătrunjelul.
 Cele mai bune surse Micrograme vitamina
alimentare
conopida 3600
Varza de Bruxelles 1888
salata 135
varza 125
fasole 290
brocoli 200
leguminoase
g 260

Cine ajută?
Bacterii intestinale benefice
Cine distruge?
Antibioticele, la sugari, lipsa alimentatiein la san
VITAMINE HIDROSOLUBILE

VITAMINA  B1 (TIAMINA)

VITAMINA B2 (RIBOFLAVINA)
VITAMINA  B2 (RIBOFLAVINA)

VITAMINA  B3 (PP)

VITAMINA   B6 (PIRIDOXINA)

VITAMINA  B9 (ACID FOLIC)

VITAMINA  B12 (CIANCOBALAMINA)

VITAMINA  B5 (AC PANTOTENIC)

VITAMINA  C (ACID ASCORBIC)
 VITAMINA B1 TIAMINA, ANEURINA
VITAMINA B1 ‐ TIAMINA ANEURINA

ROLUL ÎN NECESARUL ZILNIC SURSE ALIMENTARE

ORGANISM
• Parte a TPP, • este proporţional cu • Drojdia de bere,
coenzimă consumul glucidelor germenii de grâu,
implicată în • 0,5 mg/1000 kcal seminţele de floarea-
metabolismul soarelui, carnea slabă
energetic de porc şi vită, ficatul,
• Susţine buna nucile, cerealele
funcţionare a integrale şi produsele
sistemului derivate, mazărea
nervos verde
• Reglează apetitul
 Cele mai bune surse Miligrame vitamina
alimentare
dovlecei 0,05
sparanghel 0,11
ciuperci 0,1
mazare 0,32

conopida 0,1
fasole 0,55
rosii 0 06
0,06

Cine ajută?
Lucreaza cu celelalte vitamine din complexul B B, cu
Mg si Mn
Cine distruge?
Antibioticele, ceaiul,cafeaua, stresul,
anticonceptionalele, alcoolul, agentii alcalini
dioxidul de sulf, procesul de gatire
 VITAMINA B2 ‐ RIBOFLAVINA

ROLUL ÎN NECESARUL SURSE ALIMENTARE

ORGANISM ZILNIC
• Parte a FMN şi • este proporţional • răspândire largă
FAD, cofactori cu nivelul energetic • surse bune: drojdia de
enzimatici implicaţi al raţiei bere, ficatul, oul,
în metabolismul • 0,6 mg/1000 kcal carnea, brânza,
energetic cerealele integrale,
• Intervine în legumele cu frunze
procesul normal al verzi (spanac)
vederii
• Menţine sănătatea
pielii
 Cele mai bune surse Miligrame vitamina
alimentare
ciuperci 0,4
sparanghel 0,12
ciuperci 0,1
macrou 0,3

brocoli 0,3
fasole 0,55
lapte 0 19
0,19

Cine ajută?
Lucreaza cu celelalte vitamine din complexul B B, cu Se
Cine distruge?
alcoolul, anticonceptionalele, ceaiul,cafeaua, stresul, agentii alcalini
dioxidul de sulf, procesul de gatire
 VITAMINA B3 – NIACINA, VITAMINA PP SAU NICOTINAMIDA

ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL ZILNIC SURSE

ALIMENTARE
• precursorul niacinei este • 1 mg niacină = 60 mg • răspândire
TRIPTOFANUL triptofan largă
• parte a coenzimelor • necesarul de niacină se • surse bune:
NAD şi NADP,
NADP cu rol raportează la aportul germenii de
important în energetic al raţiei grîu, carnea
metabolismul
e bo s u eenergetic
e ge c • 6,6 mg echivalenţi de de p
pasăre
s e şşi
• intervine în menţinerea niacină (EN) la 1000 kcal vită, ficatul,
sănătăţii sistemului • minim 13 mg EN/zi pâinea
nervos, a pielii şi a integrală
sistemului digestiv

! absența niacinei provoacă boala numită pelagră; PP – pelagro‐preventivă

 VITAMINA B6 – PIRIDOXINĂ, PIRIDOXAL, PIRIDOXAMINĂ

ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL ZILNIC SURSE

ALIMENTARE
• parte a piridoxalfosfatului, • este influenţat de • răspândire
cofactor implicat în aportul de P şi L largă
metabolismul aminoacizilor bogate în
î AGPN al • surse bune:
• ajută transformarea raţiei. drojdia de
t i t f
triptofanului
l i în
î niacină
i i ă • este
t maii mare când
â d b
bere, carnea şii
• susţine metabolismul aportul de P este mai ficatul de vită,
celulei
l l i nervoase ridicat şi când cel de peştele
peştele,
• intervine în sinteza AGPN este mai redus. cerealele
hemoglobinei şi a acidului • 1,5
1 5 - 2 mg integrale
ascorbic piridoxină/zi
 VITAMINA B9 – ACID FOLIC, ACID PTEROILGLUTAMIC

ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL SURSE

ZILNIC ALIMENTARE
• in calitate de coenzimă, • microflora • largă răspândire în
participă
p p la biosinteza intestinală plantele cu frunze
p
acizilor nucleici sintetizează acid de culoare verde-
• ajută la formarea folic în cantităţi închis (spanac),
hrmoglobinei mari germeni de grâu,
• intervine şi în anemia • 0,4
0 4 – 1,0
1 0 mg acid ficat leguminoase
ficat,
pernicioasă, alături de folic
vitamina
it i B12
Funcţie biologică şi întrebuinţări
-forma biologic activă al acidului folic este acidul tetrahidrofolic, obtinut prin reducerea
in organism a acidului folic

Acidul
N10-formiltetrahidrofolic,
 VITAMINA B12 ‐ CIANCOBALAMINA

ROLUL ÎN
Î ORGANISM NECESARUL SURSE
ZILNIC ALIMENTARE
• implicată în formarea • necesarul de • ficat, stridii,
globulelor roşii şi a vitamină B12 este carne de crab,
materialului genetic asigurat de peşte, vită, iaurt
• ajută la funcţionarea microflora
sistemului nervos intestinală, care o
• lipsa vitaminei B12 induce sintetizează, şi prin
Ficatul este 
anemia pernicioasă - consum de produse
organul de 
corelată cu carenţa de de origine animală.
depozitare a 
acid folic • 2-3
2 3 μg ciancobalaminei
 ACIDUL PANTOTENIC VITAMINA B5
ACIDUL PANTOTENIC – VITAMINA B5

ROLUL ÎN NECESARUL SURSE ALIMENTARE

ORGANISM ZILNIC
• parte a coenzimei • este sintetizat de • răspândire largă
A implicată
A, i li tă în
î microflora
i fl • surse bune:
b seminţe
i ţ
metabolismul intestinală oleaginoase,
li idi proteic,
lipidic, t i • 10 – 15 mg sau 4-6 leguminoase, ficat,
glucidic mg pentru 1000 peşte, carne de vită,
• stimulează kcal. ţelină, germeni de grâu,
creşterea pîine integrală
 VITAMINA C – ACIDUL ASCORBIC
VITAMINA C  ACIDUL ASCORBIC

ROLUL ÎN ORGANISM NECESARUL SURSE

ZILNIC ALIMENTARE
• ANTIOXIDANT BIOLOGIC • 60 - 80 mg • surse bune:
• Facilitează absorbţia fierului măceşele,
şi formarea acidului folic coacăzele, kiwi,
• Participă la sinteza citricele, ardeii,
colagenului legumele cu frunze
• Măreşte rezistenţa la infecţii verzi
• Carenţa
ţ induce boala numită
SCORBUT
Pentru ca alimentele să-şi
ş ppăstreze vitaminele în cantitatea cea mai
mare trebuie să se păstreze câteva principii:

•Fructele şi legumele trebuie spălate sub jet de apă, nu prin îmuiere

sau ţinereîn apă deoarece vitaminele C şi B trec în apa de spălare

•Laptele nu trebuie păstrat în vase transparente, datorită luminii care

distruge Vit. B2 şi vitamina A.. Se păstrează la rece şi întuneric

•Cartoful se fierbe sau se coace în coaje

•Fructele şi legumele se păstrează la frigider