Sunteți pe pagina 1din 9

Seminar-condiţii de a moşteni

TEMA 3. Teste grilă (o singură variantă corectă de răspuns)

1. In cazul incapabililor, succesiunea se deschide:


a. la locul ultimului domiciliu al lui de cujus;
b. acolo unde stabilește legea;
c. unde se găsesc bunurile de mai mare importanţă ale moştenirii.

2. Pentru ca o persoană să poată veni la moştenire, ea trebuie să aibă:


a. capacitate succesorală şi vocaţie succesorală;
b. vocaţie succesorală generală;
c. să fie nedemnă de a moşteni.

3. Capacitatea succesorală reprezintă:


a. aptitudinea persoanelor de a nu fi subiect de drepturi și obligații;
b. aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi și obligații pe care le presupune
calitatea de succesor;
c. aptitudinea unei persoane de a avea drepturi succesorale.

4. Nu are/au capacitate succesorală:


a. copilul născut viu la data deschiderii succesiunii;
b. comorienții si codecedații;
c. persoana declarată judecătorește disparută.

5. Persoanele care dobândesc moștenirea, în temeiul legii, sunt:


a) moștenitori universali;
b) moștenitori cu titlu universal, dacă au calitatea de moștenitori nerezervatari;
c) moștenitori legali cu titlu particular.

TEMA 4. Teste grilă (una sau două variante corecte de răspuns), precizând pentru fiecare
variantă temeiul juridic și/sau motivul/explicația pentru care e corectă/nu e corectă
varianta:

1. Efectele nedemnității succesorale:


a) privesc atât moștenirea legală, cât și moștenirea testamentară; [conform art. 960
alin.1 C.civ.”Nedemnul este înlăturat atât de la moștenirea legală,cât și de la cea
testamentară.”]
b) nu aduc atingere rezervei succesorale cuvenite nedemnului;
c) se produc numai dacă faptele care atrag nedemnitatea sunt săvârșite împotriva celui care
lasă moștenirea.

2. Nedemnitatea succesorală nu operează când:


a) cel care a săvârșit fapta ce atrage nedemnitatea judiciară a decedat înainte de
condamnarea penală, chiar dacă a cea faptă a fost constatată printr-o hotărâre
judecătorească civilă definitivă; [Conform Art. 958 alin.2 C.civ.]
b) cel care a săvârșit fapta care atrage nedemnitatea judiciară este singura persoană cu
vocație la moștenirea defunctului;
c) fapta care atrage nedemnitatea de drept a fost săvârșită din culpă.

3. Poate fi declarată nedemnă persoana:


a) condamnată definitiv pentru denunțarea calomnioasă a celui pe care îl moștenește;
b) care a alterat, din neglijență, testamentul defunctului; [conform Art. 959 alin.1 b).
C.civ. „Poate fi declarată nedemnă de a moșteni persoană care,cu rea-credință ,a
ascuns,a alterat ,a distrus sau a falsificat testamentul defunctului."
c) care a primit testamentul olograf, spre păstrare, de la defunct și care nu îl predă, cu rea-
credință celor interesați, după deschiderea moștenirii.

4. Efectele nedemnității pot fi înlăturate prin:


a) declarație expresă a celui care lasă moștenirea făcută prin testament sau act
autentic notarial; [Conform Art. 961 alin. 1 C.civ.]
b) reabilitarea nedemnului;
c) prescripția executării pedepsei penale.
conform Art. 961 alin. 2 C.civ. „Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin
reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după condamnare, graţiere sau prin
prescripţia executării pedepsei penale.]

5. Este, de drept, nedemn de a moșteni:


a) cel care își ucide soțul, după introducerea cererii de divorț și care, ulterior, se ucide;
b) cel care a fost condamnat definitiv pentru complicitate la uciderea lui de cuius;
[Conform Art 958 alin. 1 C.civ. „Este de drept nedemnă de a moşteni persoana
condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel
care lasă moştenirea.]
c) cel care, după deschiderea moștenirii, ucide un alt succesibil pentru a-l înlătura de la
moștenire. [ Conform Art. 958 alin.1 b). C.civ. Este de drept nedemnă de a moşteni
persoana condamnată penal pentru săvârşirea înainte de deschiderea moştenirii,a
unei infracţiuni cu intenţia de a+l ucide pe un al succesibil care,dacă moştenirea ar
fi fost deschisă la data săvârşirii faptei,ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la
moştenire a făptuitorului.]
6. Hotărârea judecătorească prin care se constată nedemnitatea:
a) poate fi pronunțată numai după data deschiderii moștenirii;
b) poate fi pronunțată și înainte de data deschiderii moștenirii;
c) produce întotdeauna efete retroactive.

7. Copilul este nedemn față de moștenirea tatălui său în cazul în care:


a) anterior decesului părintelui a ucis-o pe soția acestuia, soție care era în acelați timp
și mama sa (a copilului);[ Conform Art. 958 alin. 1 b) C.civ.]
b) ulterior decesului acestuia (tatălui) a ucis pe un nepot de fiu al acestuia, fiul
respectiv fiind predecedat tatălui;
c) anterior decesului părintelui l-a ucis pe tatăl acestuia (bunicul copilului ucigaș).

8. Efectele nedemnității de drept:


a) sunt înlăturate prin reabilitarea nedemnului;
b) pot fi înlăturate de către cel care lasă moștenirea, numai prin testament;
c) nu sunt înlăturate în cazul în care legatul lăsat nedemnului după săvârșirea faptei
care atrage nedemnitatea nu este însoțite de o declarație expresă cu privire la
înlăturarea efectelor nedemnității. [Conform Art. 961 C.civ.]

9. Este nedemn, de drept, de a moșteni:


a) cel care a participat, în calitate de complice, la săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor
față de cel care lasă moștenirea, fiind condamnat definitiv prin hotărâre penală;
b) cel care a participat, în calitate de instigator, la săvârșirea infracțiunii de omor față de cel
care lasă moștenirea, fiind condamnat definitiv prin hotărâre penală;
c) cel care a participat, în calitate de autor, la săvârșirea infracțiunii lovituri sau
vătămări cauzatoare de moarte față de cel care lasă moștenirea, fiind condamnat
definitiv prin hotărâre penală. [Conform Art. 958 alin. 1 C.civ. ]

10. Menținerea actelor de dispoziție încheiate de nedemn cu terții în privința bunurilor mobile
sau imobile ale moștenirii este condiționată de următoarele condiții:
a) terții să fie de bună-credință;
b) actele să fie încheiate cu titlu oneros, iar nu cu titlu gratuit;
c) actele să profite moștenitorilor. [Conform Art. 960 alin. 3 C.civ.]
TEMA 2. Speța A
AB, cu ultimul domiciliu în Tecuci, a decedat într-un accident de mașină în localitatea Sinaia la
data de 15 martie 2017. Soţia lui A.B este însărcinată în luna a VII-a, iar din căsătorie nu au
mai rezultat alţi copii. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1.Care este în speţă data deschiderii moştenirii şi care este importanţa juridică a stabilirii
acesteia?
2.Cum se face dovada datei deschiderii moştenirii?
3. Care este locul deschiderii moştenirii şi importanţa juridică a determinării acesteia?
4. În ce condiții copilul nenăscut poate dobândi calitatea de moștenitor? Cine va accepta
moștenirea pentru acesta? Indicați instituția de drept civil incidentă.

1. Data decesului lui AB este 15 martie 2017. Interesul stabilirii exacte a datei
deschiderii moştenirii constă în faptul că:
-se determină capacitatea de a moşteni şi vocaţia succesorală,compunerea şi stabilirea
valorii masei succesorale;
-se determină momentul începerii ,ca regulă,a curgerii termenului de prescripţie a
dreptului de opţiune succesorală;( art.1103)
-se determină legea aplicabilă,în cay de conflict de legi în timp;
-se determină momentul până la care retroactiveză acceptarea sau renunţarea la
moştenire;
-se determină momentul iniţial al indiviziunii,în cazul în care sunt mai mulţi moştenitori
şi acela până la care retroactivează efectul declarative al partajului.

2. Dovada datei deschiderii moştenirii se face,în principiu,cu orice mijloc de


probă,moartea fiind un fapt juridic. De obicei,dovada morţii rezultă,după caz,fie din
certifiatul de deces,fie din hotărârea declarativă de moarte,acte care,în această privinţă
,fac dovada deplină ,până la proba contrară,putând fi combătute sau completate(de
exemplu,cu ora sau minutul morţii) prin orice mijloc de probă.
3. Locul deschiderii moştenirii. Potrivit art. 954 alin.2 din Noul Cod civil,moştenirea de
deschide la ultimul domiciliu al defunctului (indiferent dacă a decedat la acest
domiciliu,la spital sau în altă parte.) Locul deschiderii moştenirii lui AB este Tecuci.
Importanţa stabilirii locului deschiderii moştenirii constă în faptul că:
-acest loc determină competenţa teritorială a instanţei de judecată care va judeca acţiunile
referitoare la moştenire;
-secretarul consiliului local al localităţii ultimului domiciliu al defunctului poate
cere(dacă moştenirea cuprinde bunuri imobile)deschiderea procedurii succesorale
notariale şi,dacă este cazul,luarea măsurilor de conservare ;
-procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public de la locul
deschiderii moştenirii .
4. O persoană pentru a putea moşteni trebuie să îndeplinească urmatoarele trei condiţii:
-să aibă capacitate succesorală;
- să aibă vocaţie succesorală( să fie chemată la moştenire);
-să nu fie nedemnă de a moşteni.
Persoanele încă nenăscute,dar concepute la data deschiderii moştenirii şi născute vii
(chiar dacă nu viabile) au capacitate succesorală. În acest sens,art.36 C.civ. prevede
că:”Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepţie ,însă numai dacă acesta se naşte
viu.” Conform art.412 C.civ. :” Dovada concepţiei se face prin aplicarea prezumţiei
timpului legal de concepţie,considerându-se că era conceput la data deschiderii moşteirii
orice copil,cu vocaţie succesorală ,născut înainte de împlinirea a 300 de zile de la data
morţii persoanei a cărei moştenire este vorba.
Astfel,soţia defunctului AB ,la data de 15 martie 2017 era însărcinată cu copilul acestora
în luna a VII-a.

Speța B
La data de 15 decembrie 2019, soţii A şi B au fost victimele unui accident maritim, ca urmare a
scufundării unui feribot, toţi pasagerii decedând. Reclamantul, în calitate de unic fiu, rezultat
dintr-o căsătorie anterioară a lui A, a chemat în judecată pe X, nepoata de soră a lui B pentru a
fi obligată la restituirea unor bunuri care fac parte din masa succesorală cuvenită lui. In
apărare, pârâta a argumentat că aceste bunuri sunt ale lui B, moştenite de la soţul acesteia A, ea
fiind unică moştenitoare a mătuşii B.
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1.Persoanele dispărute au capacitate succesorală? Argumentaţi.
2.Enumeraţi persoanele care nu au capacitate succesorală?
3.În speţă, A şi B sunt codecedaţi sau comorienţi? Ce prevede noul Cod civil despre
situaţia comorienţilor şi a codecedaţilor?
4.Ce opinie aveţi în legătură cu apărarea pârâtei? Ce soluţia va pronunţa instanţa
judecătorească?

1. 1.Persoanele dispărute au capacitate succesorală,căci acestea sunt socotite de lege


a fi în viaţă,până la declararea judecătorească a morţii; după declararea
morţii,existenţa capacităţii succesorale depinde,retroactiv,de împrejurarea dacă data
morţii,stabilită prin hotărârea judecătorească,se situează înainte sau dupa data
deschiderii moştenirii.
2. Nu au capacitate succesorală următoarele persoane:
-persoanele predecedate(care au murit înaintea deschiderii moştenirii), precum şi
persoanele juridice desfiinţate (care nu mai aveau fiinţă legală la data deschiderii
moştenirii);
-persoanele fizice încă neconcepute la data deschiderii moştenirii (cele născute la mai
mult de 300 de zile,socotite de la data deschiderii moştenirii)precum şi persoanele
juridice care nu aveau încă fiinţă legală la data deschiderii moştenirii ;
-comorienţii şi codecedaţii.
3. În speţa ,defuncţii A şi B sunt comorienţi. În literatura de specialitate,comorienţii
sunt persoanele decedate în aceeaşi împrejurare,fără a se putea stabili că una ar fi
supravieţuit celeilalte,persoane preyumate că au murit deodată,astfel încât nici una nu
o va putea moşteni pe cealaltă.
-Codecedaţii sunt persoane cu vocaţie succesorală reciprocă ,ce au decedat în acelaşi
timp,chiar dacă nu în aceeaşi împrejurare,fără a se putea stabili că una ar fi
supravieţuit celeilalte.
Potrivit art.957 alin.2 din Noul Cod Civil „Dacă ,în cazul morţii mai multor
persoane,nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia,acestea nu au capacitatea de a
se moşteni una pe alta.”
4. Potrivit art. 957 alin.2 din Noul Cod Civil „Dacă,în cazul morţii mai multor
persoane,nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia,acestea nu au capacitatea de a
se moşteni una pe alta.” Astfel,moştenirea fiind al lui A iar reclamantul este unicul fiu
al acestuia dintr-o altă căsătorie,este unicul moştenitor al defunctului A. Fiul acestuia
fiind descendent în linie dreaptă al lui A. A şi B sunt comorienţi,astfel B nu poate
moşteni nimic de la soţul acesteia. Bunurile trebuiesc restituite reclamantului,singurul
moştenitor al lui A.