Comentar

iu la
fabula
Greierul
si furnica
In poezia Greierul
si furnica, Alecu
Donici reia un
subiect initiat
de parintele
fabulei, Esop,
siabordat de o
pleiada
de scriitori, in
frunte cu La
Fontaine. Donici
s-a remarcat
printr-un ascutit
simtal observatiei,
descriind in
fabulele sale, sub
masca unor
animale,
moravurile
si proasteledeprin
deri ale societatii
din secolul al XIX-
lea.Acest
comentariu face
referire
la arumentare !
demonstratie" a
fabulei, moduri de
e#punere,structur
a compozitionala,
morala, prozodie,
limba$ul artistic si
fiurile de stil din
poezia %Greierul
sifurnica%.&ema
fabulei lui Alecu
Donici este
satirizarea
defectelor de
caracter
sau frivolitatii
oamenilor lipsitide
prevedere, avand
inclinarea de a se
lasa in voia
placerilor vietii,
inorand
consecintele
faptelorlor,
necesitatile
viitoare si c'iar
destinul lor
personal.&itlul
poeziei %Greierul
si furnica%
este enuntiativ,
constand din
numirea
celor doua
persona$e
alefabulei,
dar, implicit, si
a relatiei dintre
ele, avand
in vedere
caracteristicile
definitorii ale
celordoua insecte.
(rincipalele
moduri de
e#punere sunt
naratiunea
la persoana a III-
a, avand scopul
de
a reliefaobiectivita
tea naratorului,
si dialoul, sub
forma unei
scenete a celor
doua
persona$e.)orala
fabulei este
subinteleasa,
putand insa a fi
cu usurinta
deslusita
din povestirea
aleorica.
Estevorba despre
nesocotinta
oamenilor care nu
isi planifica viata,
ci o vad doar ca
o distractie,
%odesfatare%,
fara a se preati
pentru vremurile
vitree !%iarna
%" ce ii pot
astepta. Daca unii
-reprezentati de
furnica- muncesc
din reu pentru
a-si asiura
e#istenta si a se
pune la adapost
deeventuale
evenimente
nefaste, altii
-intruc'ipati de
reier- nu fac
decat sa
'uzureasca, sa
traiascade azi pe
maine, fara a
avea intelepciune
a de a pune ceva
deoparte sau,
cum se spune
intr-oe#presie
populara, % a
strane bani albi
pentru zile nere
%. Intr-o sinura
fraza, morala
acesteifabule ar
putea fi* %
(revederea
este mama
intelepciunii
%.Compozitional,
naratiunea este
formata din doua
parti*
o e#pozitiune, in
care se e#plica
statutulpersona$e
lor si
impre$urarea ce
le face
sa interactioneze,
si un dialo
purtat intre reier
si furnica.In
e#pozitiune se
precizeaza ca
reierul si-a
petrecut intreaa
vara cantand si
distrandu-se,
iarviscolul
prevestitor de
iarna l-a luat prin
surprindere,
intrucat nu isi
adunase nici un
pic
de mancarepentr
u anotimpul rece.
(entru a scapa de
spectrul
foamei, el
aleara cu
lacrimi in oc'i la
furnica,ruand-o
sa ii imprumute
niste bucate pana
la
primavara.Dialo
ul dintre
persona$e
este scurt, dar
revelator. Furnica
ii readuce aminte
reierului ca,
in timpulverii, pe
cand ea muncea,
el nu facea decat
sa petreaca si
sa cante. +eplica
finala a furnicii
esteironica, c'iar
sarcastica* %Ai
cantat Imi pare
bine  Acum
$oaca, daca poti,
 Iar la vara fa
ca mine.%
(rozodia fabulei
%Greierul si
furnica%
se conformeaza
acestei specii
epice, nefiind
foarte riuroasa
inrealizarea
ritmului si masurii.
ersurile sunt
compuse din /-
0 silabe, sau c'iar
1-2 in
conversatiadintre
persona$e. +ima
este imperec'eata
in prima secventa
narativa !
avem aici si
o rimaimbratisata"
si incrucisata
in secventa
dialoului !
e#istand
e#ceptia versului
fara rima %&u
cefaceai
%".Limba$ul
artistic se
remarca prin
simplitate,
oralitate si stil
colocvial.
3ralitatea
este subliniata
incea de-a doua
parte a poeziei de
modalitatea
populara de acord
al predicatului cu
subiectul.erbele
sunt puse
la plural, desi
subiectul este
la sinular !
%Furnica l-au
ascultat%, %l-au
intrebat
%".Fiurile de stil
sunt reduse, o
trasatura
specifica oricarei
creatii epice.
(rincipalul
procedeu
artisticeste
personificarea, in
fabula avand
loc un dialo
suestiv mai ales
in dezvaluirea
atitudinii
sicaracterului
furnicii.In
concluzia
arumentarii,
%Greierul si
furnica% este
o fabula intrucat
este o poezie a
enului epic
inversuri, avand
ca moduri
de e#punere
naratiunea si
dialoul,
cuprinzand
persona$ele
reierul sifurnica
implicate in
actiunea de
dialo cerere-
refuz, si
inloband fiuri
de stil sarace,
reprezentatemai
cu seama
de personificare.