SECTIUNEA XVII TUNELE L. GENERALITATI 4. DEHNITIL Tunelele sunt construciiile subterane care permit edilor de comunicalie si strabat’, {in conditii optime, masive muntoase sau locuri neaccesibile care nu se pot trece pe la suprafats terenului. Condit cares urm res af realizate sunt: 1) scursre traseulul, 2) roduceroa abitaini elt, 3) micgorarea reabjenjel exracterstae # linilor (reduosrea deciviaplor qi sporitea raZ0| curbclo). Corsinitia tunelelor comportd asin speciale cate unt determinate de atura rocelor prin care tec, sc8= {gigs molt a masiveor pe are lesb, revenge ape 8 accor nour, sau aiAiusea hale ate i ent cele se execu I ri pentru a ferio cale te comunicaie de avalamjelede s8padB, de morene. de eciri supericile a masivelor mustonse, et trai, de B. CLASIFICAREA TUNELELOR 2) DUPA SCOPUL PE CARE IL SATISFAC 1. Tunele pentru comunieafii: tunele pentru cai ferate si metropotitane, tunele pentru druniuti gi tunele pentru cai navigabile si putarit. 2, Tunele hidrotebnice: tuncle de abatere a apelor in timpul constructilor barajelor, tunele de aductia apelor la uzinele hidroelectrice, tunele apeducte, de alimentare cu apa. @ asezinilor omenesti sau a maritor zine, tunele apeducte pentru irigafi §i tuncle drenaje Pentru colectarea apelor din terenuri asanate, 3. Tunele edilitare, in marile orage, care pot fi: tunele pentru canalizari, tunele pentru instalatii elective, posta, telegraf, ete. 4, Tunele pentru. industria minicra. ) DUP LOCUL UNDE SE CONSTRUESC 1, Tunele care stribat muntii (de varf. de baz’ sau de coasta), 2. Tunele sub ap§ (Luncle fluviale si tinele submarine), 3. Tunele sub orase (metropolitane), ©) DUPA FORMA AXET 1. Tunele 'm atiniament, Tunele in curba. 3. Tunete helievidale, tre tuneale de munte local principal I ocupt tuneole doef frat, Pentru x ri capaciaten de transport 9 miloacelor de waejune a eilor Isat, In regiunle municase se pane construire unl aun sare de (onele C. ELEMENTELE TUNELELOR a) BLEMENTELE GEOMETRICE sen}, Seetiunea transversali a tunclelor trebue si permitd trecerea vehiculelor far stan- 2. Axa tunelului se considera fa nivelul caii in mijlocul sectiunii transversale,xv — 2 nels — Generali La legerea axe echue a se ink yeama de ceracterssticele traseulu pe poryiuaesrespectivt(Aclvitii,curbe, te Eee Sne Eeeeice fn lel tras ok heal med decd rezitenga pe Text Waseul i +. Langimea tunelului se masoar’ pe axa lui intre fetele extersoare ale celor dou portale, b) ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE 3 1. Transeele de acces. Tunelul se racordew7a la ambele capete eu cate o transee numita | rangee de Acces. F Portalele sunt construcjiile de zidarie executate la capetele tunclelor care wu ca scop: consolidarea terenului in aceste puncte, precum 3i de a da o forma arhitectonici intratilor: fn tunel (fig, 1). Ele fac legatura tunelului cu trangeele de acces. S Zidiriile sunt formate din picfourele drepie (zidurike drepte), bolta si radierul (ig. 2) (v. gi cap. Ml, ©). Fig, 1. Pose Fig, 2 Blementele ridavillor La une fo vedece: b — sestuns Honguuainals pein tune “Deoateue forma geseal 4 acesor 7s se sama ca nig ele wage: ee au primi denutoite deine a esoeEees rm Bede de mmtura (crenula Gacd ferenel ene se sahd cate, luegibea nelulat ewe redo Pe er calane unuies insole’ merge fant ia 10-12 tara tines burs 9h wall see pea fie austctor aif se nutes cdete la porjuren de Gecesubol aces i ove nate esr ar supa egal. aa Feral ewes surpates pamintui, exetarea ecior se fae Gupd 0 sound norm cae nu pes wea elusive mia, La nsept nee se costruce Ia poncele cle ma slabs ale serena ora iimemanie ele rai msc Urmenot apol celle ele, a clror algsre 3 too Veale nett stpsture neki ee tat rected peo lunge, nea, mare fer Sipttury tout unui uel ny trebue tncepuct Jack ines wdlseene Meee eee us un canst un inet terminat ig 1 eealle ‘un nel etveeput, 8p mette naan Ineele care se exscutl Inte neal rime so burns san ©) ELEMENT DE ENECUTIE Sputiul gol rimas in urma esteagerii subterane a puiman Ini se numeste exewruie. Pimantul scos se -numeste ster timpul excavatiel, ferenud me se mentine fara sustinere artifici echt In tercnuri foarte tari si care mi Sunt alterabile, A sustineri pot fi de lenin sau de metal, In mod obignuit nu se excaveani dinir'odata toatit sect unui tune! pe toati intinderea ei, ci se impacte in moi moult portiuni (ix. 3). Portiunile In care sipitura inainteazi in directia axci Jului se numese: gateri Galeciile pot fi faferioare saw superioure, centrale saw latevate, Fie Se amass cum Practonarcs «giles inurioars Hesie suerioatas 2 soe iia te thiour Imares srasul This rasa mate Frente de wavie xvi 3 ssurdpungescs tunelut se ibcepe cu ups din gale, Umit eure direcoure. pe cares fac si marble, ARISES pace sunvataye de plane gare webie sated ta un ine peescavat, cand ined ween ea geet: Penta ca phimintul weeds brutal se susie eu dap prop eu a sistem specbot WE grain (Pe serie longitudinale ale terenul, brustl tesbue sprjinie ea mulls ateofie; ovie neprevedere poate 4 oe vaio, Seren sade i mera rel et de bu ct [RS programe lac care'ae fotonmeyie se ne sata Ca "nee sf tea Mull yreme pe vse, pentra sneer eee Fea, Busses rts sta ingens toe comune pana Teremare 4k ninne iebue Re dept nas ales cad ena st ae D. EXEMPLE DE TUNELE Ae tab cabuarete get Fyemple de tuncle se intalnese in toate -egiunile muntoase pe unde tree chi, ferate. mit eave inconiogrd taal Buca ieee pela 39 cunde insemiad 7,7 Am, tn Alpi, pe inia Vitorio — Vene= co Ponte Gath tn exploatare. ia 1938, pe 0 distarté Ge 9.980 hyn yu Construit 26 tancle Sinre care eel Shas mare stings Iungimen de. 2180 nia de gale feet in proaeet Genore Borgo—Val de Tors cate strihate Alpi Ligurisi si Apenind. gin suntinea tata G2 914 kim, 49 bin Ge link teese prin toele, Lungimea vea mak mare de tunel este de 15 Km. Tunelele pentru drumuri se intdlnesc mult mai rar, datorita faptului ck vehiculele ‘care oircula pe aceste artere de comunicatie pot circula pe declivitayi mai mari si raze de curburt mai mici decdt cele de cale ferata. ‘Tuncle pentru pictoni se construesc in ceatrele populate si in regiuni turistice. In altimile decenii ale secolutui actual, constructiile de tunele hidroelectrice au fuat © desvolture importanta, atingand Jungimi de 30... $0 km, a) TUNFLELE IN URS, Cele dintai tunele fecoviare in U.R.SS. au fost constraite intre ani 1859-1862 pe linia Petersburg—Varsovia, Ele sunt in numar de dou, avand lungimile de 427 Fospectiv 1280 m, Cel mai lung tunel in U,R.8.S. este tunelul Suram de 3998 m Lungime sia fost construit inire 18881890 pentre cule dubl In petioada 1910-1916 s'au coastruit pe teritoriul Uniunii Sovietice peste 20 de tunele in ingime oath de 19 000 m. Lintile ferate din regiunile de munte ale Crimeci, Caucazului, Siberiei si Uralilor au cerut construcfia a zeci de tunele, fiecare cu particularitatea sa, determinatii de conditiite cologiee gi topografice locwle, In total in U.RS.S. exista 150 tunele feroviare eu 0 lungime ee 60 km In Transcavcazia sTau construit multe tunele hidrotehnice de lungimi insemnate ‘Tunelul din Ham (Georgia) pentru Centrala hidroelectric’ are o lungime de circa 8 km. Printre viitoarele tunele de mare Iungime se prevede si constructia tunelului Darial, eare va lega Caucnzul de Nord cu cel de Sud si care va avea o lungime de peste 24 km. Metropolitanul din Muscova Hotirirea constructiei a Fost fuata in gedinga plenara a Comitetului Central al Parti- ului Comunist (bolgevic) al U.R.S.S. din lunie 1931. Lucrarile au toceput in 1932, realigddu-se pang Ia izbucniea celui de al doilea razboi ‘mondial trei linii radiale in tungime totald de 40,5 km. Programul prevede o lungime de metrou de 215 km cu un numir de 108 stati a circa 150 m lungime fiecare (fig. 4). Re- eaua complecta va avea sapte linii radiale cu o linie de centuri atat in spatiu deschis. exploatarea lor a fost grea, intrefinerea eostisitoare gi tucrarile de rezidire destul de dese. In intervalul 1879—1918 sau construit 30 tunele tn lungime totald de 14275 m. In intervalul 1918 — August 1944 s’ax construit 25 tunele ia lungime totald de 11734 m, adaptindwse numai sectiunea cu gabaritul de electrificare ca 0 prevedere pentru viitor. Dela 23 August 1944 si pnd In prezent s’au dat tn circulatie 39 tunele cu o Jungime totald cumulata de 10720 m, I. LUCRARI PREGATITOARE A, FIXAREA TRASEULUI TUNELULUI #) CONSIDERENTELE TOPOGRAFICE Considerentele topografice trebue s se studieze in raport cu posibilititile de acces, pnd Ia intrarea io tunel, folosind pantele maxime ale vailor gi studiind posibilititile de desiagurare ale traseului, In terenurite mantoase pe mEsurl ce ne rdleim decsupra vi principle de acces a tunel, deliv spo considera, ingreunind condipile de traare, Pentru rtare, de multe orf ene nevole Sd se (olowened etleath inteale Acca wrayersini dus t fuse costitonre, complied # lungese foarte mul trast ink ) CONSIDERENTELE DE EXPLOATARE __La determinarea indltimii de strdpungere a tunclului, trebue si se find seama de natura mijloacelor de tractiune. Tractiunea electricd permite declivitati mult mai mari deca tractiunea cu abur. To carat flo retina lectie ne vom edica cv tunel ao coud cA mai rica, scap. Dl gh 2). © CONSIDERENTELE METEOROLOGICE $f CLIMATERICE Considerentele meteorologice gi climaterice trebue avute In vedere, la amplasarea tunclului, in ceeace priveste linia zipezilor perpetue gi camtitatile de precipita care cad ‘in regiunea respectiva,XVI — Tunely Luce) pregitioace Deasemenes, trebue si se tind seam de i say ttgmenca, eebue ss tin seam de initia medi statu de vapads aia cue ext ive precipaile de zipadd 31 poi, mecurs oe arate ee anuala, de directia si de intensitates va anual de direct Yensitetea vintarilor dominante, daca aceste vanturl adue sna (© atentie deoscbita trebue si se dea protectie’ t nyc de aeees contra Javineor. ©) CONSIDERENTELE GEOLOGICE 51 GEoTFUNICE eraiitsiderencle geologice st geotehnicetrebue avute in vedere in mod deosel Si Seance Stevie olde ec aint Fea radu de stabiiate a costelor posiistes alngeition & minioine Sees ie sours i ma up fete mari si locate, vradul de coeziune al rocelor, nalune fa ee ” ronrietatile caracteristice ale rocelor prin cure strabate tunelul Trebue si'se wibt deasemensa ve semensa in vedere conditile de inghey si miscirle seismice din a OU Base pos waa Ja tue iba in vedere Su Dusit de srapungste a tame Se yl pu ae cue 7 fol, deourece wlctnites weolgicd uns Frebue sl consider posites st (safe FE SMAPS uM eli coer nko eto save vit ae wre ©) CONSIDERENTELE ECONOMICE Considerenele economice se refer luorivle-de tanete le eitor cheltuc de capone ile de exploat 7 de exploatare'sunt eat mini reduse Se Reet 1. Costul tuneletor fata de transec Pentru a Stil timita dela care ita dela care tancal este ‘hai economis dcit 9 trangee, a6 ce ome Imtye vost un metru hnar de hovel 4 ova un ety nde dele paca 9 ondifilor de exploatare debleul din Pus sle vedere al sigurante’ cireulatici, , AceIst® conparafic se fice dui fsa (8a. $): unde: este yin Sa tne bel a Se oa {ttt fa Soa a mca dst in debe fg Hilt nei de ee sn rene delay fine on eeu on Fa Dr ae a mes fon fererautdeisoa tole, he mul metra de wel $23 porale “in . we Reehner we arenas ma hi matcls adineimis ways debleu, pink ts Sabie cium te 1 Fen ntcanl ee anton upon ee swe Si Se ntah meae anat epee Reh Ng Sunt cazuri nenumarate cand considerentele ge zona transeelor de a Meat nneinielor He acces. Tn general, nestabil Hvala 40 ayn e bs he yy se ae Sang este nis, sehim tae s¥9t ma brane f dure ese mat sump, ia sunk canes He 646 cont pe mec a scestais Se pon ologice au impi impus prelungirea tunelelor Natea taluzelor st a versantitor impune Studlul geologic traseutut tunelota xvul— 7 2, Tunele pentru mai multe ci La soselele cu mai multe edi, Ia ctile ferate duble gi ta canatele late, se poate ca, uneori, jovi stu mai multe tunele $i fie mai avantajoase pentru constructic ‘si exploatare deca wu singur (de exemple tunelal Simplon). ove dn le pana st ‘ratte mal mare fn munca presiont mari {ior mal scum de execute, deoarece Gets re ranapertore se fae mal yl usu rome ery ma pcs exponre Ga 9 ie arn hetteell de constrcite mai mari gio reestengs a weralui mai mare Dowd tunele separate pentru cite o cule simpli sunt cu 20...40%, mai seumpe echt un singur tan pentru cale GUBIa gi amie sparurile mai mici Se obtin la tunele mai ting, ar sporurite mai madi lx tunele-mlscurte. stl ereste eu Langiines tunelulu, circa S% pentru fecare hilometrw faf8 de eel pre- cedemt 1) CONSIDERENTE DE ORGANIZARE A EXECUTIEL La alegerea intrarilor in tunel trebue sa se find seama gi de existenta unor terase in apropierea lor, care $i permit organizarcs santierelor cu toate constructiile anexe, de posibilitatea cxecutirit drumurilor de acces, de posibilitatea de alimentare cu apa, precum Side existenta unor cariere de nisip, pietris i piatra. ‘Cid se eps jotrarea itr ua. tunel, ewe st se Haare Togul de depositae w stentle e ordi is guneile Ge him tal Shar st problems pris 8, STUDTUL GEOLOGIC AL TRASEULUL TUNELULUD Studiul geologic al traseului tunetului trebue sa se bazeze pe urmitoarcle probleme: 1) stabilitaten masivului, 2) proprietafile fizico-mecanice ale rocetor, 3) prezenta apelor ibierane. 4) prezenja gazclor in timpul excavatiilor, 5) temperatura. 6) presiunea care se desvolti in timpul. exeavatiel a cereet lMeraara prvioare a yologia vivo ekotind 44 so cusops date dia ecuoasteriegoulesice coe ee vneant oun eh 101 See IAG e Berra genlaie tele p19» 12). 44) CERCETARILE IN ADANCIME Cercetiirile in addncime se fac prin foraje de addncime cu ajutorul clrora se por culege ate privitoure Ju: 1) tectonica regiunii, 2) proprictatile rocelor care alcituese masiv, 4) prezenta apelor sublerane, etc. 6 oy addncincs, confori tabelet | Diametrat ghueilor de sondd v. In uncle cazuri se executil puturé de cee sau “Tabela 1. Diametra!sondajelor chiar galerit de proba. Oo ‘cand - Dianeeot | stile geologice se fc cu ingrre, prevederitesunt desl de ivcimen | lamer | pecans dereatate oan date utente pear alegre clo mat ‘| bb) STABILITATEA MASIVULUL wuts | wos | Boke Cu ocazia stripungorii tunelelor au fest multiple eazuri cdnd masival muntos a suferit deplasar# si aivne- cari mari, ameninyind constructia, Deaceea trebue si se dea atentic ja relieful versantului pe unde trece tunetul, la grosimes. si proprietiqile stratului de deasupra tunelalui, [a condifiile de stratificare, Ia forta de tocelor, la prezenta apetor subterane si ta existenta planelor de alunecare.xVIN-8 ‘Taoele —Luctar! preetetoare Alnecte 8 prode beste 2) renee de conte i rattan, cod acess sherman cy arte de aa 8 foe, cy sulci inca promt chad Wahine hee ce ope, ig ltteers Seatall slavionay propriu i cAnd se ane plane de aie a el ili le acne ae Se cmt © PROPRIETATILE ROCELOR © atente dosed trebue sa se dea rocsioraledtuite din gis, calae gi dolom sunt usor disolvate de apa. ™ BPS: calear $i dolomite, care Ja fore aie ert sangre nor. tehnicés, pp. 3 ), 56 stat le de lucru, sistemul de sustinere in timpal | Ti ne eae al 0 1 Se |. Modulut de casticitate al roctorvarizd cu eforturl a se (ve sec ale de lela care sunt supuse (v. vol. sont oe Petra tanto ray peecurs U In practicé modulul de elasticitate E pentru terenuri curgitoare variags dela 70 ta 200 ke/em®. 2. Rexistenfa Ia tractiune a rocelor |G. vol. I, Sect. 1X, pag. 3), Pentru lucrarile subterane, detere minarea rezistentei la tensiune aro cslor are © importanté deosebita Ia calculul stabititigii excavatiel si a itn a tratone ‘ae rocetor Desumirea eccclor Peompresiane ftabilit sustinerti provizoci (v. tae la 2), - ~ 3. Coeficientul de compresiune elas- fick a rocelor. Penteu rezolvarca probleme de comporteean cAptuselii tunelului ‘Tabsla 3. Cocicientul conpresiunitelastce 4 rocelor No ae ons we it a at 2 | algae ic te | sete, mete Meee es I ssipoast find, In ancien AT ‘Hrcimes de : feat | 9 | scan anes Sg | | “ Hc seeeeeeeeee| 3) Bees 3 Seca | te esis | Fudackinow: Rocotorsch: «Principle BY Sitka ort “ett es ne 15 | Porfire cuarpoase’ | 18 | Bazae NO > Intr'un media elastic este necesar sl se determin neces termine ccefcientul compresiunii elastice (K) a rocelor care sunt stripunse de exeavatie. ™ Stabilires prone mentelus XVII — 9 Acest coeficient ‘este indicat In tabela 3 gf represintl efoitul necesar care se aplicd unui corp in formh cob ca lature de Vem, pentru al laige in Toes sulla peo addacnue We Feat k= 2 Ceslem, care: © este recstnga roel tkgjem'}; y= tasarea rocei fem), C. STABILIREA PRESTUNIT MUNTELUT ) PRINCI Presiunea pe care rocele o exercit’ asupra sustinerilor excavatiei precum si a cAptuse- Hilor, se numeste presiunea masivulué muntos de deasupra, Starea de solicitare a rovelor este provocata de greutatea stratelor de deasupra si se admite ipoteza ea eforturile care lucreazd asupra unei particule de roca sunt direct pro- portionale cu adAncimea, Plecand dela acest principiu, stabilim ca exist o aaumita inale {ime de stratificatic cind grcutatea rocelor ce deasupra intrece capacitatea de rezisten| a a rocelor din stratele inferioare. Insi, datorii faptului ca rocele sunt supuse la presiunk in toate partile, deplasirile laterale ale diferitelor particule sunt impiedicate si ea atare este impiedicata’ si strivires rocei. Fresinea masclor siprapwe 2a manifests. pri: morn at err in Slit se poe et Sasi irae one pctv tnd re de tae, ‘a exdancinie de citca 12 km, iar apf uncle enpsriana: de IW hi, foes Vicon eames erro ee in practic’ starea de solicitare a rocefor se confirma prin fenomencle asa numi- ‘elor impuscituri de mune care sunt bine cunoseute in practica minieri i de tunele, Accstc impuscituri se prezinta sub forma unor dislocari de agchii din roc, insotite de szoniote destul de puternice, asemanatoare ) iu astro i tenn elfere de ‘cetera. Teer das dour fart Gato spell liber Isat de excavaye, pace ff pited stare for do wchlbew init se diss In diectiareiten(e) minis, ex reaulata'dexetreSra los de tensa. al i tena fool dn domenia prevumor mat semen ier de prestnt se produce subi FS 4-3 odin ‘ia stared sa "Réensh cee se mune prin produacrea csépaiurie, ‘AdGesinta sosel pnd In Toca unde spar sceste Galore varia ¥ ite OS 3 hy TEORILE SI METODELE DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA PRESINILOR CARE SE NASC LA EXECUTAREA, EXCAVATILOR |. Teorli dupa care presiunea masivului este direct proportionala cu grosimea Stratelor de roce ce se afl deasupra Aceste teorii compara presiunea masivelor muntoase cu presiwtea hidrastaticd, ceeace este valabil nwmai pentru piminturile curgitoare, cum sunt suisipurile yi pamnturile imbibste ca api entra rocee dure sou fis, sceast potest duce fa vevalate care au sa wonfint de practi. Preduncs eneretatd anapra cuptueld tuselelo sua saejinerior we vonura proportmals cu sreaatea sta. selorde dassupra Pll, Te care este greutaes Yoluretr rest fe Wespr 2. Teorii bazate pe legite de echitibru ate corpu WF Iriabile (lipsite de coeziune) Principivl for stabilit de Forchheimer este e& presiunea care se naste cu ocazia unei cxcavatii este proportional cu greutasea volumetricd a rocei de deasupra si cu lafinea cxcavafie?: €a depinde de freearea care se nasle intre prisma de pamdnt care se taseaed 9) rocele Vecine care rman nemigcate. aceasta se exprinid prin formate Po FABRE My we? fo care este greutatee Volumtvick: 2 nghiol de tecate iieioars:b times excavate ‘thwoner plea dela sess: pencipiu sl echlibrlutconpurior fishies Mabieste everett dierke ‘ent prime elf el peass Gea ipters c8 na intreaes pis cure ve deplateurs, x rum pte dia e& ‘ga mitre a presanen Suupea sughaonior sou eiptuelioe. coat hind Wath de Tredve I aoest ea? vtoarea Fresain se expen pin formule Po Pr hetg fie] au, eon tg & = Ay reeuhs | hy A doa formu sabi de Ritunmer so hare pe inoters cB deasoprs excavate ve formetaN dowd plame de lnneeare 4.4 55 BN, urate lat. 6, Ineinate faa de orzontala subunghiad 4s =F Vatoaren presioni in weet sor eve POF ia eta este eo ana) mane dint a fee de Baie sit diohenanitcons eile Stabiliren presuni: mnt XVIE-= 1 love Bee Kin esta; tne esa: A tis mona dé nant ete aps [s-3) ser ant Ut costs dup 0 tsar Sar ond Eel SPL” apes Sak wi anata a gata oe tava oe sate Su pesin’ aaa ser nce ke fer Nein ou bola natural : facts cir valoarea ‘presinii tn faneyc We layinea coche si umghil de frecare feFioasa ue aeupra enmsilvig 2 = 22, & Cf Migs be (* -3) 3. Teorif care seama de coeziunea dintre particulele rorelor si care se bareazi pe date obtinute prin observagit Proteutivconor, Ritter si Kemmevel au emis asemenea teorii si coneluaiiie ta care au juns sunt urmatoarele: Ritter a emis teoria ci in cazul excavatiilor la adancimi mari, deasupre exeavatier se formeaza o bolt naturaki care are ca fimita 9 parabola (fig. 7). Inilhimea parabolei dupa Ritter, este hoe, io care h este tities exeavaticis 4 — coaficientul de cocziune al reel Presianea maximise stabileste cu formula Pero (=) thsh be Imeare: Pe este greututea rocei [ke] 7 — forts necesari pentru a se desprinde roca dupa conturul bobii [kel 1» -— coeficientul de coeziune al ro%e ~ groutatea volumetric » roceis fy — lgimea excavatici 1s suse fied evesiiw formula pu mat ete apical, devarsee A ee nde regu chin acest Yea ste presunea este egalé cu greatien coloansi de roce alate deasupra escavaiel pind fs suprafgh, cecace mt Si AGeverit din practca eration de tele Tcl te i eaitenge racer a rupert, sun se obijeste, de 1/26 gin reiteata la compresione,formulels vi River's sume conelidente, Dessenenes Rit epaiesd io-mod achitrar rezistena fz rupere a eucelat ct resistant fy nfesanes iter di si's hil i cucu! excavepli create din care se const cd presunile Fy acest SUN cw mol Ss a Boe 3) 4 ter Iw core rene raze ewatiess goebelental de eoeziine al reelXVI=12 ‘Tonele — Loertti pregattoare Kommerelpleack dela ipotra ck deasupra excavaiel se formeanh ron de dislocate mists deo expeatayk cligdre, a crt ur pe un plan vertical ete 0 porabute (Og. 8), ae chre elemenie Gut? f= 4 — 1% este tnatimen boll de distocare: > Jumatate dig _ttimen excavate lunges ¢Sciri aadrurate pe 4 1 tn xn excavate tavanulul BB"; laa — lumgimen tari misurate pe veriald pe plrilelatrale ale tavamulut AATEC Valor. preiuil ete " Par oA, 2 tm care yest grevtatea rocel po unitater de volum, TBeterminaree valor o de sare 2 sprijiniior st fae eu aparate adeevae ‘Peotra valoares ei py Konmeret propune wore ia tabele & isp. pels de rbu sau cain Fig, Impingern pas | Pena? vg! ° vd a"pomaotaas | EeTaM PES, ‘Set Compact Sia {{ Presunea laerals se determind x formula (8. 9): Bal wat (as— 5) 2 2 Formula nu se poate aplica desi dup cess executat exeavai ‘Misurdiorie Saf ef Intnl cnc ‘ wal ep Protodiaconov porneste dela ipoteza ef rocele care s¢ sFisese in masa masivului muntos sunt intro. stare inter- mediara, cuprinsé intre starea rocelor compacte si a celor friabile.' Provodiaconoy majoreaza coeficientul de frecare inerioara, inlocuindu-l cu coeficientul de frecare aparen- 1. EI admite c& echilibrul boltii de dislocare este posibil si stabil, cand in bolta se ivesc mumai eforturt rangentiale, lipsind total fortele de forfecare. ‘Considerand echilibrul unei portiunii MO a boli de dislocae sub actiuneasarcinei verticale @— 1H gh & reactiunilor tangentiale T'gi 1, rezulté expresia Ty £ parabolei care limiteazd excavatia la partea superioara (fig. 10). Reaciunea tangeniald R dela nasterea bolt este alituta dint components ver ical V'= gb, gi © component orizonatli N= T= f-q-by, In cazul ind se considera gi forte + orizontale de forfecare, T= f-q-b, — 7h rezule 2fh— by Ue pital wand + qb, «tn care ant este indltimea boli de naruire; 6, — jumé- Stabiiea prstuall muatotat XVI = 13 tate din lafimea excavatiel: f= tg 9 — coeficientul de frecare aparemta; -Y —_greutatea specifica a terenului; H — inaltimea terenului deasupra excavatici. Presiunea asupra unitafii de longime a excavatici este data de formula stabilita de Protodiaconoy 4 at Protodiaconov inlocueste determinarea cocticientului ue frecare aparenta cu coeficientul de duritete al roce~ tor, Valorile acestui coeficient sunt indicatein tabela S fimbibate ca ape a Tiade 5 Con! 46 atte tr fem cau | si Gada ear Dena et | wT ee | osu gat sorta] Gi aie, omg en, | sms at ant fugnereare md | | Rove foarte dure ooo fos dure de gtanit, porfic Cuartitic, | ! cea es a ie eciut tae cea te weceniaraens) | mr | oe \ onde Eeac Pt sagas] | | cegrenceeeracael | aut ert | 1 dure, mincrewri foarte’ wri de fier if » I nj sen catia eel ere PLe ee sacettd Raeece) | Wy | moa de guithiadtinarat bi iis seule | S| YE oe vom mse | HRS Fae a Yen yt eee , iti nttems | 3 % | HEE ana oe | RERSESRSRE atone | | haat tena | obignuitd, gresii akerate, pietris cimea-| i tat 31 pAming pietros | 2 vr Adem | Pietri de carer (de mal), sisturi alterate, | | a Vit | Rove slabe | Anmilt"Compacin, carbuai ‘de pines) | jRGoi eerie | emi a wu tie | aeBT a a pica VUE ¢ Pimfntarile Pimiat a tarbit,” argils nisipoast, “ ; a ane nn td vx | en bie mage sah al | EDR Eis eh at X | Roce imbibate cu aps Pimfntari iobibate “cit api, pimantur, mo aaa meme ¥ pu trebue confundate cu gradele de duritate din scara Mohs (v, vol. I, Sect. IX, * Petrografie si geologie tehnicd +, pag. 4).XVII 14 Toncle ~ Lueriri pregitioare In cazul presiunii laterale, Protodiacanoy admite ci deasupra excavatiei se formenzi ‘© a dous bolta care are o inaltime (fig. 11) ¥ incare L = 2b, 2ay ig (45° — fa este inate pereteli lateral a excavatie iat By. f gi av acces! sem fie ca sin fig. 10. Presiunea verticald in acest ca7 este v=2in, 3 Dintre aceste trei teorii bazate pe dat din observatii, singura valabila si aplicabi mare este teoria lui Protodiaconow") 4. Teorii bazate pe lesile elasticititit Se porneste dela ipoteza ca pe misura departirii de conturul exeavatiei fara captuseala, starea de echilibru Fig in interiorul masivului se apropic de o stare de echilibru ‘care se produce numai prin efortusi de compresiune si, pe aceustd bazi, se stabileste valoarea eforturilor tangentiale masime in tevanul exeavaticl, Aplicrea teorior burate pe lil clascii, este Ins miata din cauza lpsel vslorior ennstantelor de ‘lastitate ale rover in bloc, care dfer de cee ale probeor icereat in lnborator-precum 4 im car eS ‘onsderare Tnflenjapresiond roselor diacolo de limita de lant obignuite pe sear executate in excavatie Oservatile dau imaginen cea mai reala a presiunilor si asigura pe constructor impo triva oriciror surprize ce ar putea surveni. Din aceasta cauza s’a dat o desvoitare deesebiti acestei metode $i in prezent tehnica constructiei tunelelor dispune deo serie de sparate speciale de masurat. Tncomenientol const numa in faptul cA mu pusom ealeula eXpeaesls wunelvles decit dans ce sa Aleut esetvatae Brotesorul Davidencov a imaginat un apart de migorat presume folosind vibraia courdstr i diferte sarcini, Alte sparote de misurat direct presiuntle sunt aga nimite mesdoce eae aul bard propretigle elastic 9 PO. piece seustice ale materaictor 9) PRESIUNILE DE. JOS TN SUS Presiunile de jos in sus care se exetcitd asupra thipii inferioare 2 exeavafici sunt caw zate de: 1) umfiarea paminturilor argiloase: 2) modificarea chimici a unor roce, in contact cu aerul sau cu apa din excavatie; 3) refularea piiminturilor stabe sub presiunea peretilor Interali ai excavatiei. ‘Blorurle de tensune superficial, care se produc lx supeafos exeavaleh,provoaed 0 micsorare de prone tidrostates, cate la randul e: produce migrarea apel din muvee mat Intestate le angie Le avgils din or Sees Pentru a micsoraaceste presvni produse de umfarea arg, 2 racomands cain construct s8 se introdved ‘materiale eu goluri mar patra brut, bolovans). Argia va pBtrende in aeste polar consinutia we va deste A presiride respective. Sulfa de calciy deshidraat se transfor peor absorb” apelin kip, wieingus Solum ow 39% (ra Tebaica pentew Constusti, Moscava, 1950, Peocetarea tunelelor ~ Rezele de eurbura XVII 15 Natoores evn Stale cate se produce de jus tn sus se stabilste cu Formals (i. 1212 Ne, =F), 2 ("5 2 as 96 abtiae prin crnpunores celor dow forge merce 1, Dy‘ ———2 _Jeare eyioneazs pe diteeile C88 OF, corespunsitoare prismelor ACE gi A.GE, de rezstenfdpasivl opie ptimmelor ACD si Hedi ie inpioare scandent Th cal cind panel M de fergie al acecoe dou dre . soy overmanedest ie conto aa dct aoe (PP) 30, une impiworenpimincll se va extins de pe 10th rng es ‘teh i te Sntars retires ‘paiva Soddee Ro ne Ting pete tater af excavate Ma exprenle de ‘mal tupt Be Oe = ete unui! de Thecare inert Kw 2. On 7 9 A au aceeasi seruncaie ce $i in 6g, 10, Fie. 12, ©) PRESTUNEA PASIVA A ROCELOR Presiunca orizontald dati de masivul rocelor se stabileste dupa principiul lui Coufomb. Valoarea rezistenfei rocei care trebue invinsi de masa de pimdnt pentru a se pune in miscare poarté denumirea de presiume pasitd aaa! 2 de frecae imerioart se consder8 cu sennut minus. Fotis oo aaa a) 4 cucu rocelor dare, presumes past depigese valoares presunitsetive, Haporut aestor Goud Drestunl dl stabiltated pereor veel al canal sa excavaye pune UI. PROIECTAREA TUNELELOR A. RAZELE DE CURBURA aj Ruzele de curbura minime, admise pentru trascurile din tunele, sunt de 200 m pentru wai ferate 51 de 60 m pentru autosteazt ‘a aviostrtivriiateatrebue asigoraté pe eo! pug SO m distantXVI — 16 Tome — Proiectarea taneelor 8B. PROFILUL LONGITUDINAL AL TUNELELOR ‘®) TUNELE DE CALE FERATA Declivitatea minima admis tn tunel este de ¥/ooy spre a se asigura scurgerea upclor Declivitatea maxima (im) in tunele se calculeazi cu formula: Mle me) a —b—e, in care iy este declivitatea maxima pe porfiunile descoperite ale liniei: ic wok % 0,117 ~cocficientul de aderenta a rotilor in tunel: x ~ 3s 1% coeficientul de aderenté. a rotilor pe portiunile deschise wy— rezistenfa caracteristici a traseului pe porfiunea descoperitd: a’ rezistenfa datorita aerului in tunel, in functie de lungime: 6 — rezistenfa datoritd aerului in tunel din cauza pantelor; ¢ ~~ rezistenta datorita aerului fn tunel din cauza curbelor. Genform «Condition tehnive pent protectarea lor fare ew cale simp cw tractiane eu abur (Moscove, roo ecto hatin ai neirevctotele dice eel pater ofan ch ass ae © Clo engimen tunluui exe nai mare, declivtatex maximise micoreazS in aport cu redcetencoefien- whi de adereofé foplor eu nee ev sporiea reablenjlaefula tn conformaate co bela “Taba 6 Cacent nents detemigaten dena condacttoze int j i | Danduros recoenandi sedueeti de decline in wanes de ese ae Proll longitudinal teebue 58 tink Ta ot rut oe | eerie | porurile in tunel ge ‘enula Longines tupelala tanele vmede Igoe UM | seamen de wargeres apelor, deans —- * Rineloi. Se vor enta pe eat. pos portiunile de tunel fn pale, far fa eae | Reta 200 m pénd i 1000 m. | Dela 1000 m lea ts 3000 | Mab wet Sado °°. 4 ungind mart se" vert pante de Si..3 de ambele pari Li tunelle iuiat de eave frat, fa racyunen co hur, se cautd cu Sampo" masims st depict 10" ru eae eras trebue eink seama de ersten acu care ste echivaleaat eu orampt ded 8 ) TUNELE PENTRU AUTOSTRADE. Declivitatea maxima admisd este de 60 oq, 8e recomanda insi si nu se abvzeze de accast limitd spre # mu se ingreuna tracfiunea $i a se spori cantitatea de gaze Ie egapament. C. SECTIUNEA TRANSVERSALA A TUNELELOR transversala a deschiderti libere a tunelului; inea (ransversali a edptugelilor tunelului. Suma acestor suprafete reprevina suprofata to1ala a excavarici CCompertid soprafaya al, care se notearh €u Sip ev supratate cfptoelt nolatt ev S,. ne objine: Se GEOR = confident economic of sett. ‘Comparing suprafya eveavayel Se ex‘ suprafaya atl 5, x obtine: Se 6 os am confctental de exces al excaratict. Ss ‘ceil dot coeteienji dau indicat asupra celal mal evactajos prod. Sectnes transversal a wnelelor XVI 17 Profilele interioare ale tunelelor trebue s& satisfacd condiiile gabaritelor normalizate. rey er flies Yc ae eee "pl ae eth = Fm me wes > Bae Seer. cee Ee 6 comanie ee cain sine eet Ses et cee EEE a ewwoms dame . Forma scctiunii transversale trebue si fie astfel aleasi, incit peretii tunelului si poata suporta presiunea muntelui férd deformari importante. Din aceasta eauza, in terenurile migedtoare la adncimi mici. se va adopta forma ovald, iat la adancimi mari, forma elrei. Fig. 10. Sectunea unui tone fa silne, Zien Fig, 14. Sectinez unai tunel in tren bun, Pre: ‘nga murat dint's cémagual fre rider Tie Sint na el nn Tee ngs Pee sunie'sint at mie! nu eee nevowe de adler. A aks nie 18, Section una tunel fun wren ma ab. Fig, 16, Seinen unl tunel ttr'vn tren ‘atv sont mai wrome pete nevis deradier.”£ibiie sunt groae ort segiaal soeenee See ‘rear, lar rider she de seeieap lard. Tunelele supuse numai ta presiuni vesticale primese forma parabolic cu suprainal lare, care se poate lua mai mare, pe masurd ce presiunea creste.Cu cat presiunea laterala ‘reste, cu atit perefii Iaterali trebue si fle mai mult carbaii,XVII 18 Faumole — Prowetasen caneelor Totodata devine acvesara yi legarea inferivard a sectiunii prin bolti de rezistenja care Formenzi radierul. Din pricina nesiguranfei care exista asupra marimil si directiei presiunii muntelui, se porneste deobicei dela ipoteze mijlocii: la eventuale Indepartisi dela aceste ipoteze sé procedeazi in consecinta a modificarea constructiei peretilor tunelulul, fie prin ingrosarea secliunii, fic prin introducerea stu scoaterea radierului (ig. 13. 16) a) TUNELE DE CALE FERATA Dimensuste seit de tunel per sale feats aw eyluat cu timpl Astiel, pand la inceputul sect pina ince eee ee ceed a ee Soe er wan a Sec a wg nt pe a ee oF seh Fore ey se tnite patrarers Sa ee esse eer Se See oats hapa gaan cobieetts et pun it 3200 mm dee renee er sie ne cna Boch tear tului si fie situate la cel ae a aes mat ae oe ini Gin ER, on ver 2 Sn ie eres eu wate ene Ue ee fe or a see seme nts 3 lel poi leave ve Pres eee tamciioe pene Simpl) gi tm fig, 22 to teen ea Aub ie ie Fig. 2b Tie. 2 ig. 28 Pe portiunile de tunel in curbe, cu 0 raza pang Ia maximum 2000 m, sectiunes wansversal a tunclului de cale largd se supralargeste conform tabelei 7, tinand Sectiunea transversal 4 tuneelor XVI 19 seama de devieres anti longitudinale a ve- Fieutelor faya de axa Tiniel ferate i supra: hnaltarea gine exterioare in eurbas ‘aka de simetrie 4 tunelbladsupralicgit ese deplasila spre interorul eurbel aya cum se arata in fig. 23 pentru cale pla si in fig. 24 pentru cale dubli. Aceastd depare este eats eu S24 =? Valorile c+, si 6 sunt date in tabela 7 pentru curbe cu raze variind intre 200 $i 2000 Fig. ‘Tabela 7. Normele de supraitge 2 tmelelor in eurbe cu ealea lari | Sporie: dstojelor orzontale for __ faa interioars runelat vets sxe | | rem se Gaus | eye) | yaa ene spe | feuesu | efit piosi | supmangtgtris | SOTA gine din pares 1 ey Ser | Waal ener | ‘ae s s % 8 3 & % & s kw Db) TUNELE PENTRU ALTOSTRADE YP exists gabarite speciale pentru tunele de sutostrade. Uabela 8, Elemente eabartuli Ia taaele penta autostrade “dupa ‘normele ie Us Elemente gabaritaai | | Sune | Observai . ro Litmes piicarosabie . Hitince 690 | tn report ea 080 | intenitatea et 130. | culatelpicton | oF 0 | ; Beles | ities mini & cola nye’ iameeined 44.50 dela velit papi cara 600 Fig. 25. Gabarte pentew tunel |Fe | re gamaXVLIL ~~ 20 Tunele -»Proiectare tunelehoe La trasarea secfiunilor transversale se fine seama de gabaritele podurilor de yosea cu calea jos (labela 8 si fig. 25) Se prevad si trotoare, nije, ete, ‘4a carbe tanelte se supratirgese spre partes interioatd a carbs Sectiunea trans. versal a tunelelor pe autostrade se sta- bileyte dupa norme- Iede mai sus, dar se fine seama ‘si de condifiile de aerisire, ‘carein acest caz capi- 1 odesvoltare mare, Din contiderente se scuttle impotriva inclu rieza caret de acy tn tunel na teeban sh. depdyeune 4 m/s. Accasid condifie impune uneori 0 secione mal mare desit eve Seen ae teh in ctuzn greaidulor de exploatare nu se racomandl sf se execute tases aliod canta 0 siogurd cae, In fg. 26 8 avatd'un prof de tnncl pentru auvstrade, Fig. 28, Secttune de tonel pe autotrade 5 cause de neriae. ‘Hu. 27, Setiuna de tunel pe sutosirade 0 canale Tn general, scjumea ansversali a tunclaior pentra awiostrade ebue st fe spartd pent canalele de aeriire at a Bile inferoare, cat gla cle supertonse (las 37) Je mele cri este mal economic at se ence Profle crcalre (hg, 28) a tuncele scurte pe avtostrade ny se exeouth canale SORES acta chor, aenea tone ©) TUNELE PE CAI NAVIGABILE Seetiunea accstor tunele diferd dupa numarul Fig, 22. Seeione transver. "altace peo svi Ciptyplie tuneelor XV 25 de vase care tree in acelasi timp pe canal. Tunelele cele mai des intalnite de acest ger sunt acelea pentru un singur yas (fig. 29, 30 si 31). Raportul care exist intre sccfiunea ‘de scurgere prin twnel si sectiunea trans versal a parti vasului cufundatd tn apa trebue si fie s> 2. La aceste tuncle se prevad deobicei si banchete care servesc ca drumuri de halaj. Adancimea apei ia tunel trebue si fie eel putin de doud ori mai mare decd pescajul vasului 6) TUNELE PENTRU PLUTARIT © TUNELE HIDROTEHNICE ‘Sectiunea transversala este ta_general cireulard si diametrul ei variazi cu caniitatea de api necesard uzinelor hidroelectrice. Pentru viaduetii cu scurgere libera se folosese alte sectiuni: ovoidale (Vig. 32), steptunghiulare cu coljurile rotunjite in formé de potcoava (fig. 33), etc., depinzand de aria sectiunii gi de constitusia’ terenului. Fig. 31. Tune de canal, Fig. 32, Fig. 33. Galeria pentru azine ‘electric Jn timpul construirii barajului, seetiunes tunclelor de derivatie se executi in masivul lateral si trebue si asigure scurgerea apelor extraordinare. D. CAPTUSELILE TUNELELOR 9) TIPURLE DE CAPTUSELI Tipurie de ciptuseli depind de calitaca si stabilitatea rocei stripunse, precum $i de scopul tunelalui, Jura In cuz rate rca lah neconerid, Chiat a wren stile et presume in pring tage. {ult cae se ining pe sproximatv $8. Wgine dia guis, nunc olen Gopens Ge Erased Fe. 3 Fig. 35, Fie. 36, Sai: Memenes. Imbrictming? se enocutt din moloene pe 03... 0.4 m grosime, din chrimidl ca grosinwe pra etl, din blocur de beton de 0.3 m grsimes din pisted brad de Nem nossa eosin 120,304 sau'din beton armat deO,10- 0,15 m grosXVI — 22 Tunele — Proigetaees wmeler In cazurile obiynuite este nevoie ins de susinere de cidarie, peretii sunelelor sprijinind o bolts corespunzatoare de 0,6... 1,0 m grosime, Aceasti grosime Merge 19 speiining Oi pana la 2 m gi in general Yariaza dup materialul Intrebuintat. Astle) le wMitia de caramidi se pun 2...4 carimizi; lv zidaria din blocuri de beton, srosincs Tider oe Cag ms I betonul armat, de 0,25...0,90 m; far la piatra brut de 0.90 12.m se ee funele cu, seciuni mari sila metzopolitane, ciptuseile se executé din Bottari de ofel, din fontd sau din beron armat. Deoarece, dunt tarminarea ridivillor, ca wrmare x presiundi monic, se pot peadace adic wee Se Sy de vot Gaeta o sapainae fa hele Ge 15.30 em fr a asere @ awe (rateaijare Ue 10 «136M re be. 38 1, Tunclete de eale ferati. In ULR.SS. sau eliborat zece tipur de sunliee deta fora simplai opt tipuri petra twelele de cle fevard dubla. In figure te cee dpreventate tipurs pentru eAptuseli de tunele in terenuri: 1) {3rd impingert, SYi presiuni Taterate micd si 3) eu preston’ laterale mart ere ede presunt exceptional ce nari se aplick tpt spectale (ie. 40 si 41). a eeerenar pareante Dresint nesimerice, yunelul se exeeuts dnefinar (Hig. 42) ‘ f Z ig, 42, Presiantresimetsice a inakimea act ge amt Sieremul rut inliat. Pre~ Fina elu soe Inlinat$ ‘su roneimele envelate rn, 40 Fig al 2, Tunelele pentru autostrade. In general, se folosese aceleasi materiale ca si pentru capiugirea tunelelor de cafe feraia. Din cauza ploostirii mai putin pronuntate decat 1 SaOUAT de leale ferati, apare nevoia consolidarit bolfilor cu armavuri (fig. 43). Neexistand rcoful de incendiu ca la tunclele de cale ferata, lemnul se poate folos! drept eaptuyeald Sefinitiva (fig. 44). Pi Tumelele pentru ci navigabile (fiz. 30 si 45). Se folosese accleagi_ materiale ea st pentru tunelele de cale feratd. (Choruptte tretetor XxVuT— 23 4, Tunelele pentru ptutirit. Partea int i i sau gcimelle pnt ple Parte nfcioart se imbrach cu die de ptr (Fg, 46) is, 43, Seeyiune de tunel ge autostrade. Fig. 4. Captueats deti- Stivs de fem, Fla 46, sscyione de we) Fig. 47- Cite la ger 16 Sete de ‘je st pene torcars jesus secon mbes & 7 on an Crete icin Semi Anger Shon) nap earn; 1 — tern: grat kn tine 1 = dorm meas sau des, Fre, 49. Ciptusell Ia gatert de advete sub a at Fig. $0. Cipeueli ta gator de aductie sub presione ie alert da nts ‘ion snpta: "satu de woe: ¢ alter tae neler a bee ls 5. Tunelele hidratehnice. prima he Tipul de caprugeati: depinde de- compactitatea rocelor, iea interioard a apei (fig. 47... 50).XVII — 24 “Tonele — Proiecares tuneelor o> NigeLe le i in peretii laterali ai tunelelor de cale feratd care servesc ¢@ en ean eo rein fica daporie pentea materi Flee fa de 15 «2.5 m geal nent a poe Ob. kb mn acim, 1 stant ds 20. So ajezate alternativ pe cel doi peteti- . Pentru tunclele lungi se mai construese fi siadincime si situate la distange de circa 1 Sentru unelte, materiale, vagonete si drezine, precum Gothard, in atari de aceste nige, s'au executat si camere adineime, situate la distanfe de 4 km una de alta. © CALCULUL CAPTUSELILOR TUNELELOR 1. Inededri Cunoscind principiile de evaluare a presiunilor masi- vului_muntos, se poate face calculul cAptugelilor tunelelor. nigte nige mai mari de 3 m inaltime, latime Hin, Tle servese ca Inclperh de deporte ‘ica posturi de lucru, La St. de 4m lajime giinaltime, cu 8 m a pow <—F Fig, $3, Cael fh. Prsiuni ime insifime sire de pum Shirpingert aes Caza T Presia sme. Fig. 52. Caza th Presi oe FTE GR tarde pagar sme, fae aed de oi ‘s iapineen sie Taine 3 impinge pose. ig, 6. Cazul VL. Presi nein re, eu inane mica dep, she cal 1, Pent mis, Fi. $5. Cua. Presa oe cal So inal eee Nass Be ceca ntine sve de pine active. pot ia en orzoaale * janea, care se des Jilor poate fsimetricd sau nesimetricd gi depia- Bane are ee dnt adancimes telus (25 inafimea bot de naesice Captuyele tuntelor XVIII — 25 er et as ata eo Pete acne rn ee un nde coviid fast Fos hr care M este momentul incovoietor intr’o sectiune oarecare a boltils N — forta normala tn aceeagi sectiune; Q — forfa tietoare In aceeasi sectiune; £ — modulut de elastictate ia forfecare; 1 = momentul de inertie al sectianit; S — aria sectiuni Integrarea se face intre limitele intregii exe a bolt Dacii forta @ se neglijeazd, din cauzi cd eforturile tangentiale influcnteazd intr’o mnie ‘nisura travaliul de deformatic, se obtine: Fe. 51,“Tele ~ Proicctares tuneletor . 4 cu M, momentul forfelor exterioare inte’o sectiune oarecare, momentul Incovoietor In ateasté sectiune va M= Myoh Myon Hy, Forta axiala N se exprima prin relafia N= Heosg + & Psing, in care P este rezultanta fortelor exterioare (active), care acjioneazi asupra portiunié de bolt cuprinsd Intre sectiunea dela cheie si sectiumea care formeaza cu. verlicata unghiul 9. Daca se fine seama de alegerea originii axelor de coordonate in centrul elastic C, ans y find ua ca axl de simetee a oli, expresile definitive ale marimior Satie ne jerminare vor fi: del cheie, va hy ™, iar exces icitatea curbei de presiune fa fiecare rost al boltii se exprims prin relatia: uM, x Jn majoritatea cazurilor, formulele de integrare nu sunt uplicabile din eauza multe plelor relatii complicate si din aceasta cauza se inlocueste cu o insumare dupd formula ud Simpson: In acest scop, se imparte bolta in mai multi boltari avind aceeasi lungime. Asupra fiecarui bol{ar actioneaza urmatoarele forte 4) greulatea proprie a bolfarul ‘Y) presiunea verticala a rocei: 5) presiunea orizontala a roce. Cptnetitecaneelor ‘XVIU ~ 27 Presiunea vertical se evalueaza cu expresia p= ha, 4a ware: h ste indlfimea prismei rocei care apast pe boltar, socotits deli bolta de naruire pAnd la mijlocul proiectiei verticale a boltarului; proiectia orizontali a generatoarei extradosuui bolfarului — greutaten volumetricd a roce, Jowpingerea orizomalté se calculeazi cu formula: enrw(e— S)ek, in care: 2 este unghiul de frecare interioara: CS oat Via exudes otra Daci bolta este cireulard, proiectiile orizontale si verticale ale boljarilor se determina os forme @ a= RGN Fg — 510 Fy 6 = R(COS 2, C08 9,). in care: R este razt extradosului boltit; 2, unghiul dintre verticald si directia rostalui care se caleuleazi Efortmite unitare in sidarie se calculeaz’ cu formula compresiunii excentrice : oe Xe (1 2} Ihejom'l, bea > in care: N este efortul normal pe rost: ho grosimea rostului care se culeulewzi © © excentricitatea efortului atewtl_bolgitumeelor se prate face aries duck epursle vor H execulnts Lao scars mane fo 1ge 120), pris va suet eesind metals de calcul weve te iunele va eral sk we eepaste ureter APSE Maieaet salourer srciniln, care ationeuch esuors bolfarior => eretsteaproprie wi prsiunile veri cone crigantale le weet Sy "euldtiaduce gril atestor stein, se consiraese poligonul funicular s1 forjlor, eu ajutoral erase ssceemina peaks mines Fecuantelor, prosum jr atee. de pargie we momentior pen fice vost In parte. Pe eee date we caculoual momentele fora ewteroure pentny hecare Ws 3) Sasetint ateareslatogealion care sie formate din leosmtele goovnerce ale uli i do momentele Minibaes meio yalor a lategralelae so obfn, eu ajutorl relailrwntervre, serie parumetetor static determinate Hy Sy Ge raseaes tn mod 1 Se enleuleuss ot sic curbade presune 1 frei posite se verted pe caleunalii a toate 0 Tinley Akt Bol Toland tormels comprstans exstnarc 4. Ipoteza cd bolta si peretii luerear impreunit Se exclude exzul cmd pereti ve roese spre ineriovultaneal sub aetiuneu unor pre- sunt laterale mart (ik. 58) 3i se considera. ci “Ui [nuenta impinges" Bolfi ta nagtere oN perefid se rolese spre exterivrul tunel’ gra~ lie elasticitigi terenuiuit (Fig. 39), In urma acestei rotiri se nase forte reactive revistente pasive) pe suprafaia exterioar’i 4 peretelui, iar impingerea boltit se micyoreazit Vin cates deplisdrii spre exterior reazi- \ metor, In caicul se fine seama de rezistenta pasiva a rocelor si de faptul cd impingerea bolti ‘eure se transmite’ IA perefi este mai mic’. Fie. Fin 9. Pentru uguringa calculului se consider’ se pasit sarcinile permancnte ¢greutatea umpluturii si greutatea proprie @ ciptugeli) + presiunea-muntelXVII 28, “Tonite — Projectares tuaelelor @) Calculel boii sub actiunea sarcinilor permanente, Asupra peretelui actioneaza urmatoarcle forte (ig. 60): ‘Q,— reactiunea vertieala a bolfis — impingerea la nasterea boii; E* — impingerea pasiva a pamantului pe partea exterioara a pereteli eparizaldtnghislar pe toatl intfimess G — groutated proprie a pereteli Secfnen A= B, Distanta dela talpa perctefoi pani ta in- tersectia forjelor active cu suprafata exterioard a peretelvi este egal cu: in care © M este momentul]twturr)forjlor active in xaport eu punctul 4 al intersectici talpei cu partea exterioard a perete- dui (fig. 61). Hy(h—s) + Qyt + Ge, incare: heste indlfimea perclelui; 5 si ¢ sunt coordonatele pune- tului de aplicatie al reactiunii boltii, in raport cu planul poste. 4 rior al peretelui si normala Ja. extremitatea sa superioard: c — distanfa dela re- zultanta greutati peretelui pana la suprafaja lui posterioara; celelalte notatin sunt iden- tice cu eele din fig. 60. Valoarea reactiunii pimantului pe suprafata posterioard a peretelui se exprima cu formula: in care 6 este grosimea peretelui Ia bazA, % = 0,3 — coeficientul de frecare a pamantului cu zidaria. Reactiunea verticala a pimantulut pe talpa peretelui este’ Q=Q.+ GE. Din suprafaja triunghiului hagurat se objine: 2 a3 Rezistenjele care se nasc in pamant sub talpa fundatici vor fi @ Secrlunea C—D. Efortuk produs in masa pamantului la suprafa(a exterioard a+ peretelu in planul sectiunii C—D va 6 (ig. 61): hoe rs dn care & este distanta dela sectiunea C—D pana fa muchia superioara a peretelui. Impingerea pasivé a terenului pe 1m liniar la partea superioard a Peretelui va (Céptugele tunelelor XVI — 29 Frecarea pe suprafafa posteriourd a peretelui va fiz Som UE Momentul tuturor forfelor care actioneaza supra plrfii superioare a peretelui, in raport feu mijiocul sectiunii C—D va $09 + Exe t Oo(1— 8) ~ ey) —Helk—= 9, in care bpeste grosimea peretelui in sectiunea C0; Gg ~~ greutatea_portiunii_ de perete de deasupra sectiunii C—Ds cq ~ distanta dela Gy. ta planul pos- terior al peretelui. Gomponeata ve secfiunin CD este: MOF GS, Excentricitatea va 6 Etorturile unitare in Zidirie sunt: Me fpf cre) Me os alt a) 4) Caleutl bolt sub aefiunen sarcnitor date de presiunes muntelai se face cu aveleasi formule, considertnd bineinteles G=0 si G = 0. "> 5, Caleulut usetii_ cu sectiunea inelara inind seama de Impingerea elastic a rocelor Acest calcul se aplicd la eatculul metropolitanetor gi fa calcutul tunelelor hidrotchnice. __ Chestiuiea privitoare Ia calculul captugelilor inelare fa meiropolitane a fost tratata jn proiectul de constcuetie a metropolitanului din Moscova. In see se urmeazd se da india de clel aura chpapeortunelelor hidrotchnice eare au forma circulard. Sunnie care aeioneszd esupra eptuyelilor sunt; — presiunea munteluis = presiumea ape din interior; = wreutatea apei din exterior; = greutaten proprie a ciptus. = presiunea extern’ tempoati a solufiei in timpul injectiel — presiunsa extern a apei de infiltratie in ipoteza c& exis Presiunea muntelui, Ia calcularea cdptugelifor, trebue lati in caleul dupa datele ebjinute pe teren prin masuratori Pentru anteproicct se apreciaza presiunea cu formulele empirice existente, Singurd valabila gi eplicabila pe scar mare este teoria lui M. Mf Protodiaconoy pentru Sabilirea presiunii_ muntel 5 Dupi aceasti teorie, la executatea galerilor si tunelelor, se formeaz’ deasupra lor, Ha numita bolia de surpare (Gig. 62).XVI — 30 Tunele- Proicetaren wunelelor Roca situati deasupra acestei bolti isi exercita presiunea in masiv, iar roca de sub bolta de surpare, prin greutatea ei, exercita presiuni asupra captuselit Eepresa sByeti boll de surpare dup. Protediaconor este wet a in cate este lin excavate; /—coeticienul de dustate rocei bela 51 eriilor oub presiwae, exccutate a) Calcolul cdpengetiter e: Fig. 62 ie Caleulul ciptusslilor galerilor cu. presiune, proiectate ia rovele capabile de a opune rexistenta elastica deformarii ciptuyelior, se face in ipoteza ca la actiunes de rezistentt a Ciptuselii_concurd si rocele inconjuratoare *). Capacitatea rocelor de a opune rezistenti deformirii ciptuselii se caracterizeaza prin modulul de elasticitate al rocei E si coeficientul ui Poisson ts, sau prin coefcientul de recistema elasticg a rocei & {kg/om'] care se objine prin incerca {Capsctateasoctor de 9 opune recsend ested mu Fimtneneschinbatl 4 ex varia vers propocionl cu fama gene Din seas caved we jnroduse njiunea de »coeicur de recent clsticd pected» ky cate repeats ‘pueaten rocei doa opane restnth elastic in exeavata ev Gametta do i waaacea "sce Soekee ‘ste indica in tabla 10. eta re woe ke eh ee wes re car pa SN Coetcemal ke poste cata Seu" formal ‘ fe sare Fete modulul de elaststate meet: — seeker lai Porvns r — vaca excavate, it en abela (0. Cocicionit vite slasticespitcn Coeficientul de Modutal de i 8 reemenit castes etisitate Cyetiiemt Gropa wove ‘pectues Ind Patera *| je o mt len i | angie compacts wo 0 01-40) oaoa0 | Me Roe nor hulfocalarosie’ 9 sitet 50. s00 906-10, 930.023 | 7 Sad atata’ sao 1000.40" to 0332039 | Stine mijlocie son 2000 13:10 ea Stined fare tore 2000750) 2a610 a3" omn | 1. Formula de eaeol » captor dia material emouen Sarcina de busi la caleulul edptuselitor yaleriitor de presiune 9 Tormeazd presinnew duernd a pei. Forma shinai. Gl vse le pec oui vl in mia eaten ele mal in oe punta ei stat a atin + des stray om mfr Banan Ble Bona al e ai; f (ae bt aby onditinil thrice sovietice TU 24—10240 ale Dixie Generale de Conseruxti Hina energetic Golerie de derivaie We emensjarion hirvcmrect. CApugelile tanettor xv —3t eare:p este presiones inleioarS uniform: rears Boa itriourd a clptuell ae i A ay, diss de presumes muntehu, de greutates propre a ciptueli ony oe resumes monte, de greats, pone apt suprapresiune, se pot calcula ca furmulele lui V. Z. Feadorov. Aceste formule se objin considerdnd captuseata ca un tub circular cu perett gro, situat fntr°un mediw uniform elastic. Flasticitated acestut tub este caracterizata. prin modulul de Fig 68 ekstiitate normal £ gi coeficientul lai Poisson 1. Farmall a Feodore pent tensile norte fn oie pet, stunt a dst r de ental, sont ora sonaea prope a esi om { 6B + { 60 A tty) eoso. ers presen mei exterior elastic sD, nesta Be + (20, + ran + Bt) cost, Pov meinen ape et reine ese: 24 Ba (S609 +) eos aie [Orr 28 208 oe canons eta “jee aS di) B+ ot bt at =m) atu ora [M ate “ >) | rem tw | este raza medie 2 efptogelis 2. Formule peatns ealclal ciptorelter ante La proietut tone calcul In presiunea intesiori a sei a sagh orenatesne ps etn eBptujelor mitt x ceca form rzotucen tuneelor i evneuates apelon XVI = 35 Coote My, Ho, Hy sin abel LL a valores [er {fees 9 [esi samsenn]h ese yest ny eftnin® a9 s HM WES + BR) iy BYES oO) OH ANTES Sy 2 Sead ek Fe re He By tSy + eS) + Gebel § *) [ae wortnan | a eo n (a nove! ee fant intraae a aemitui ‘es exeranrS + lp fle sear iernedire: “1ST puaaorkira punct al cipal Frodo de elistette ab rmatura; 1 tadulel de elawiitte af srkvetoat: 1, modolut de elasticiate al botonsl i Noprafata sectunih armitusl pe cenit Siar & scent a reciortd estos . Grosimes neato interior: s, re Hnvelulal it el fh Presines ape fe intern. fi Formate penteu calealul eaptugelilor Vn rock staba Resnten east coos ve sisoteste al: aeatelul efortaior oe Foose tela Uy Band ESQUSTES Ratio gin retol saremiorse esleleazt” cb formulate din bela 12, n eae: ‘he rasa rede = cancel yO es Cxerara cape FY raea inerioart a clones sroutstan spaced a roc iy Tate. parabote de surrare ' ‘metstted, presunil tere (Reuostes pe metes putt de eSeusenit restates Spectich 80s, Satine apelor subierne desupra che bol. b. HIDROIZOLAREA TUNELELOR §1 EVACUAREA APELOR Apa, care pitrunde prin captuseala betonului, deterioreaz materialul edptuselii 31 ingrouneazi conditiile de exploatare. a La izolarea Impotriva apelor subterane din exteriorul tunelului se intrebuinfcazi mai multe sisteme printre are: ‘a) Injectarea mortarului de ciment. 1) Injectarea cu 0 solutic de silicat de sodiu. ©) Injectarea cu sulfat de aluminis 4) Injectarea euro solutie de argila in suspensie, folosind cx coagulant clorura de caltiu GiCL., laptele de var Ca(OH}, sau cimentul Portland, Concentratia clorurii deXvI—36 |) | = a body a zo Bd a} | z\ | Fl ole zig! g) a) pia | z Le a Bo to dite 4 g ’ 3 a uo oN 405 Hr E = g 3 40785 Ying 0.1488 4dr | Presinea verticals Tuacle — Projestarea tuneteior | T = | 2 zl 48 3 | 3 L_ | * ‘ 2 é | ca 2 § | g 713] 3 ~~ vs] ey ! 2) ele el eles! 2 2/85 8) 5 "yt. Fo) 8] : ales . + | t = & | s Fog | x Bo + Fa me : oe f . | : & * 5 g 8 Be a |¢ 4.) ° i] Es | Fela a ai] is ge | EE gE | 8 go) Bo | BE ge | ge | GE nm fe eo | ite J general ob Prat de ’ 2 caleiu sau a Taptelui se ia 1.3% iat ci ti Portland se ia 3 on 5% ©) Injectarea cu £) Hidroizolarea plicure de tapete jere). af) Hidroizotarea {tere cee eet Ineriorolcaptuye, eta Ge. 38 88). sential tnt 2} ruberoidul 3) jd) pan imbisis eo varied faire dows st gee Izolarea conduetelor aductie fortata se prote 2 cu o ciimasd de armat. Inainte de aplicarea tului izolator, se preg suprafaja de izolat in ccorespunzitor printr’o tencuire uscata. Inainte de aplic membranei_izolatoare, ccuraqa suprafata prin st rea cu _acr comprimat cu peti de sirma gi se unge cu un strat mastic fierbinte de 1. fy mm grosime, izolari, a se vedea si Cap. Padurimasive din. Sect XIX, Podurt 3, Stratul de protectia ‘zolaril, Avesta este format sintr'un strat de ciment sau dintr'un rand de céramizi ajezate pe lat. Se recomandt cx, pe ce se tearnd masetul st essen t material sles Eola, Tipites se executh de jos ta prin apicare ivan rai Beste carton. Opersfia. 36 Dupa stratut de protec- ‘Sond guar stration tie se aseaziplatra sparta. oo em 1 ca ater wei earee Heipairiencie care umple bine golul ra- mas “pan ta terenul na- ‘ural, idroizolares teneleler gi evscuaren apelor Fig. 9, Etangeviei eweriour a rostutl: = peretsle de prowete; 2~ strat de lee " ‘voiareas 4 ~ at a anie de bt ‘Apa din teren este naslerii boli si care merg dealungul tunelulut XVUE = 37 wid izolare a bolt este format’ din trei straturi $i anume: ‘egalizare format di fintr’o tencuiala cu mortar de. ciment sclivisita. 2. Stratul de izolare format din substante de aco- perire, impermeabile gi flexibile, astfel ca la migcdrile boljt'sama_crape. . TAceste substante pot fi: pitt asfaltata, plumb, tabla de zine, placi de isla asfaltata cu miez de plumb si placi de paslt asfaltaté. simpla Fig. 68, Etanpexarfexterioure 14 roster (92H), Executarea izol: rilor_tunelelor tre~ ue facut cu o de- cosebiti ingrijire, de- oarece in cazul aceste izolari mu re- ugescy va fi necésar si se execute mai {rziu o galerie peste bolta tunelufui spre a se reface zonele defectoase ale i20- lari, J_hideo — cqutiunilor necesare de luat pentru ob- finerea une bune ‘ae prow Sarat de egalizars Fig. 70, Btaneiniiinterion rose dusi dela cheia boljii la rigolele agezate in dreptul cu o pantt tongitudinals deXVI — 38 Tuaele ~ Procctires teneebr £5 la}: 10(Gg. 73 gi 74). Din rigole, apa curge in sanpuile de indepdrtare « apelor, si iate in spatele zidurilor drepte Ia circa $m unul de altul. Accste yanturi munica in nigte cane eu sectiuine bat toata zidaria. Ane din turbacane_ i “Septunghiular ae ly parten supeioael costar pentru pi Stofgceme ge 0.1/0.2 msi ia cele mal fungi de035...0.5 me ‘Etanpeirarea cdptusel' a tunelte hidrotelnice este opr emit faaree imooram gio neglendl cat de med poate ves [percusiuni grave azupra fuera Ts tenclelé de derivate, pe ep consteirit haraefor nu x iy ude ctansetrae devi in eazal tecenurlor Tote perme {Ube iad fooarie de undare a baveulus ac 0 tngreunate 'Rotupres seesor tunel trebue fuewts cu moll conqtunc- ‘tate spre-a. au se reduce pierderi de apt. Se fae Infect Gt iter de cme pe portun destul de mai ferenul SSujurtor spre au cuasta perder) care, Ia. presione mare lor de explonare Sige dosha 9 Toone wsupra con sbarasut Ri tig. 75. Comduceres ape) dela bot pra tigate, “ints 9) basbaeace ls canal soletor Fig, 75. Canal coletor central de rindere ureter. ‘de prince sneior. crises saneletor terminate XVUG 39 FE, AERISIREA TUNELELOR TERMINATE 4) GENERALITATL ‘Aerisirea este necesard cind exist’ primejdia ca gazgle de emanajie, umezeala unclulur sau temperaturi mai ridicate sisi exereite influenfele vitimitoare asu- pa oumenilor, asupra zidiriei tonelelor sia suprastructuri ‘La tracfiunea cu abur, fumul locomotivelor desvolta bioxid de carbon (CO.), oxid de carbon (CO) $i bioxid de salf (SO), Provan total nih pep ‘Tabela 13. Proporta advil x gree fain omni Valoarea | ett ee ae Omi Zou ambele felun e | PMNS FS hie cae de 69 1CO, Mifloacele de aerisire sunt: TCarenpif naturali provocati de diferenta de temperatura intre aerul_ exterior stinterior. Fi se introyin prin curentul provocat de circulatia trenurilor. Nu se Spliet decat Ia tunele scurte, dar nu in toate cazurile, Nu totd:auna rezultatele sunt Ssitishicitoare 2 derisirew prin puturi de aevisire pentru intretinerex curentului_de aer natural in partea, superioari 4 golului tunelului (Ia cheic). Reusita depinde foarte mult de ontile climaterice i de pozitia geograficd. SS evisivea artificiald prin aspirarea aerului din tunel cu masini, fie Ia © gurd, fie in regiturt cu instalatii de pururi. ‘4. terisirea artficiald prin comprimare de aer proaspat dela o gurd a. tunelul alte, tolosind eventual perdele pentru Inchiderea temporara a gurl tunelului. 5. Comprimare de aer ta un cop, aspiratie la celdlalt. ) VENTILATIA TUNELELOR DE PE AUTOSTRADE seme aeaye Coit n a nce deems anaes! ] Blan ucsinsae 301 | peor cme i ate ore. | nosso ails | Snr ‘tre Li tunelele pe autostrade problema ventilatiei este © preocupare importanti, prin care se ufinireste si se asigure in interiorul tunelelor un sckimb de aer, pentra a se ajunge Ia 1. Seaderea conceniraril gazelor ofrdvitoare pani Ia limitele eare nu perictiteaza sini- tateg oamenilor. ca liesorarea dierent de temperatud inte intesora tel exterior, a lime tele admisibile. 3 Indepararen Jumului care tmpiedica viaibilitatea. Soluyicnarea ventlicit tunele- tor pe autostrade este o problema complicati, mai ales Ta tunelele lung. Guzle arse dela ejapamental veicuelor au ifloene wimtoae asupra, abt oamenor,deoaree in : z Fig, 7, Saten_ do yntlaie Ti tal, Numer din sek wut cana cer Fig. 77 Sister de venuaie arial: ere circ prin tunel sie seat taney cara ventas oon ‘do form inelart. IV, EXECUTAREA TUNELELOR A, TRASAREA TUNELELOR ‘ ucedrfe de geodeaic in legaturd eu trasarea tunelelor éuprind ¢releperafit $i anus: 4, Determinarea axei si Tungimii tunel 2 Transpunerea_axei_ in_ interiorul ui 3 Tranter longitudinal al tunelulel i @ estiunl pr iu pe teren gi reclami o precizie deose = rtd o problema de studiu pe teren si ; ee operat ome Seccutt teptat, odatd cu excavalia, gi teebve veniiowe 0 ai eel: aerator, pentru a nu se strecura erori care pot avea consec Stat din punct de vedere economic, cat gi constructiv. delr geodesce de rasare se st ve afb fa. vedere sett feo 1 eres lit faint precam 9) accesiiate cf peatry Iver tocar! neaoesibile metoda aerofotogrametied lor transversale ale exca- a dat revultste Dune, Pentru trasarea tunelelor se cunase fret 4a) TRASAREA DIRECTA PE DEASUPRA TUNELULUL 1, Axa tunelului este rectilinte run punct se pot vedea ambele intrdiri in tunel procedee $i anume: ‘Trasorea este usoard, deoarece dint tn cay ch my sd igre AB tian seal Sate pox prenatal get 00 ee ca sk eines hs, 7) 2. Axa tunelului este in curba cu ani curb se ; Fase ta ig. 79, Metoda de vizare direct gi de retur face ‘pein moto tangentetor Ia curb tau. prin metoda coardelor succesive. “— Fe eee a ge. detcrrniah ram Ra curbel, apoi se, multe arce egale de lungime S, astfel inc&t unghiuril siructia poligonului curba_ in mai Je w= 26 la centeu si permits con ra fans, plete sa pune w bee nl el yw cack xen ot Fo ite qactitir de curb ol fede 30 1DXVI 42 Tune = — Exccuiares tuncelor Ficcare coardi face unghiul sent Lice dense ce Unit cu Taagenta dele extremitaea el: cone psa ig a “ ole fe cr ned ves ih a ae ges em Din fig. 80 se deduce: . jar Fiecare Ficcare coord face Precedenti, an nared lungimii tunetului se fa Projectile orizontale al pe supe Fig. 80. Metoda coordonstslor polare, _efenulul, mae eS unghiul x eu coat ym TRASAREA PRIN POLIGONUL DE OCOLIRE A MASIVULUL Acest mod de trasare se fo 4 fig. 81). 'asare se foloseste cand terenul de deasupra (unelului este wlui este neacces . Unghiurite numeroase ale poli gta ane tr es ca es cand Poligonul ramane deschis. pete Verificare, se recomanda con: FT ‘multor potigoane peniruca crore st Ne mining i calculeaza coordonatele fiecdrui varf de i Poligonului, " neh inne + incre Zale wir pins. dete : 2 unt 3 oto ta eter ae elu ex siutoral formule: te. wri oy format dew ima tue» pogonult ou ana tance dete Fie 81. Trasarea tunteor ‘4 ceolre "Pee iy 180" fe Luncimes tate Fochidere« poligonutui se determind eu forma Min VPTE (© TRASAREA PRIN METOUA TRIANGULATIEL Aceast metodi 6 jor retelei si Mi comport o recunoastere amanuniit elei si pentru deere Sac. tangince dane walt pe teren pentru fixes puncte~ ru a nu se st masoari de mat multe off $i eu “ml ee ete ei ey Bulge Danalca se deduce cu forma: 7 0.008 [> 4m care D cote tuagienes mis neh 91 masinisunene XVUT — 48 Lantul de triunghiuri se alege astfel ca unghiurile si mu fie prea ascutite, spre = ‘se strecra erori importante. sy gimile laturitor variaza dele 300m la km. KE gs Trasarea verfulul Soram cin Caucue we B. MATERIALE INTREBUINTATE a) Apa trebue s fie curatd si impede, si nu contind materii vegetale sau grase, simu “rianguain tne Sarum dia Cauca s, Trgaat raul ob hese de a et sl jsteeausunisecae ete ates ammengeacnsny to EE core sau seas renee “u i stra ficcare ucritor, afard de rezerva care se recomanda sen b) Nisipul si pietrisul trebue sd indeplincascd toate conditiile Standardelor de Stat respective pentru. constructia lucrarilor de arti. . — "Piatra brut provine din carierele de piatra sau din sipaturile exeeutate in stined, Fea tad sn sade exerar Ease iste omens Tome, We oc a ene ee ehacate aah tet meet str hE oe ae Ste soon . "y Mlomet Pee execute iii tm fas yal, se slg Blosur de ated on) narra Use to fom pout Honea san toate a yao eer vacate nan att ee Rae a (ee SSPUEAT AS ne ste Tt bet om ‘e) Piatra de talie. Pentru coronamentele timpanelor la portale si ta aidurile de sprijin, sentra bandourte boltilor la portale, etc., se intrebuinfeaza blocuri mai de piatri, ctoplite shee IPS tnd east x nso mar catia comtruti une ‘Toaté lemniria intrebuinjaté este de brad. Numai in cazuri speciale se irebuinteazi stgjurul (pencle la cintre, etc.). ‘g) Cimentul va trebui si indeplineasc’ toate conditiile Standardelor de Stat. 4) Explozivul se intrebuinjeaza la stparea trangeclor de acces, cind pamantul este eee ra arc Se pure encavai Recesaa conse ea i cr Pa Oy al ek aoe cnn mu oc LRT ON LISS GE tc ad ot «fae kei ik oe ernie ew ome a sre GS ee Yes ams kaa weave HOD e «Sgt ee a oad nln men tk, Dt ea ee cae en : seeidicfe Bin acta sauna plstrare explocvull se fab wee it Bae Sold se prepard mai multi forme prismatic. 44 Trot se nureboineaed raat ant Lab Hota feghiaia aiet nse tried Ia umes, i) Benaina sf motorina se consumd in cantititi apreciabile si se pistreazi In deporite ‘orite de incendi In apropiere de punctele de Tucra. ; 1) Carbidol este intrebuinjat [2 constructia tunelelor pentra lumi ¢. UNELTE $1 MASINI-UNELTE, Pentru executarea tunelelor este nevoie de unelte si masini-unelte speciale. re uneltele intrebuinjate se numard: ciocanul de miner, sapa, lopata, casmaua, ropurul, ranga, barosul, sarndcopul, ghionoiul sau ciocanul eu virf (picon), joaxarul, etc.XVIT as Tunes — tnecutarea tuneelor sibamiagemnale, mapniunelte sunt comprescarele pentru aer comprimat. Acetea fe pompal errs eeonafeaperforatortior sau ciocanelor de bul te ventions ah Jeeta re peunandabile vecesare evacudci apelor, fa tole mecanice, anavarte age? Se ise petoratonl eau clocanele de abataj pot A actionat i de’ meni Seeger sa pacalet dar intrebuiniarea compresoarclor este recomandabils deonee, oe si la primenirea aerului din galeri 4 rental nde intebooteek aes comprimat fe caniate msi mae, ve recom se tt ‘Seon peed beat, Se lncoli ceva ge compare Sees Sina Hele de corprestare vor oastute eit man picape Se poscitag hace Accasia erat dint'o bunt di ibute orator intebuintat ts tanele consume 3 suut in funcie de constrechia paraiula oe wi Fences erator rine din BPR. 4 fou ss Inere costrectinacexor mayiat atta seiratn de Cand nts MEMENER Berforaior ese Je 1h.3KE W conmumd Sc TS mals see ane P. ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCT 1 GENERALITATI . rel oefunizarea JuerBelor de tunetetrebue avut in vedere caracterul specific al avestor lucrari subterane eu front de atae foarte sedes: yA tegbui studiata dela inceput problema extinderit fronturilor de atac. 1 Se lteg siibonare slr eetonre are inprtanh are le seh ty sotto E , ). Gyhiele de lucritori si fe bine alese gi sd exccute numai o anumia tucrare 3 Operate ce se exeeutd in tunel sf fe coordonate spre anu se mpiedica tne ge ata, aiares Te autes cOmplecté a, punctsior de iucru din ieterior printrelluminart tea, 1 aieirarey ime. ® apelor de infiltratie, o aerisire buna, evacuares la timmy owe, irculatii_bune in. galerie, eden Procesulu de muned si rajionalzarea partilor componente prin studierea mide prodecny ime? SAutind ca munettorit si execute acelagi gen de luceart meenes mati productivitatea, & SH tu se intrebuingeze Iwcrdtori specialisti la Iuerivile auaitiare, 6. Sistematizarea lucraritor in serie. i M@canizarea unui numa edt mai mare de operati ry (auigurarea Functiondrt continue & utlajelor, a. scalelor si a uneltelor prints‘o una inteetinere, @: ATOvizionarea complects si la timp a lucriritor cu malerialele necesare tele, SHEA Ia fuera a propunerior $1 rationalizirlor reaultate in practi de toate tle. 1G, Mazsstrarea 1 iastruicsa luceatorilor cu tehnica prosedeslor de lucru, Oatenlie eosebita trebue dati ilumindrit santleruluh sat ta interior cenetulua edt Pisgum si lesanurtor telefonice pe santier, cate trebue Tacute praiire cele intai lucrari Ja inceperea unui tunel. ©) PRORECTUL DE ORGANIZARE A LUCRARILOR DE .TUNELE J, Planul general al regiunii pe care sunt indicate: = traseul tunelului; = drumuriie de acces in tunel; Galeri si pay Xvi = 45 = ee aaa onenvara amtenivi cu confi depose si insula Grats de ey a set Oi oma ei it ki de apr jonare din regione cu materiale necesare: lemn, ae ce organic de ansamb a sata Foe ai ean “a dminmeat EXCAVATIL \) STABILIRES CANTITATII DE AER COMPRIMAT NECESAR LUCRARILOR DE: EX reves inp scordt s‘a intocmit ramul de Jucru general, in care se pF mpl acordat See a a Para int, nad sare Shr de prea function: —Sivoagete perme —instala{ii auxitiare pentru uerisire, enutlacoare: te et seemummnmen ppl as acne Ae ha "pines f toc, deobie 200 sv insala ete un recerror de commenti, il gondactl vo tanta Pees bua fumefonate a cicapelor Ge abst in wv apa Se chin ein cond cu stabilirea atribufiilor FE, GALERIL $1 PUTURI GALERN* ca senene Execuiaresorisirul tune Incee prin stpungeres unel gale! directcre ‘t ht la aaisuritori cit gi la recunoasterea_terenului, nentru culegere de date, pentru comptectarea cerce: “irilor geologice. Tot cu ajutorul galeriei ulircetozre se face verifica- ea misurstorilor —geolo- see, ’ “ Galer directoare in g nod obignuit este de baza si a dma cecidental poate f ste 8 1280. 200 verivard. i Secjiunea transversaki ste rrapecoidala si dimen- 10... 130 Siunile ei variazi cu Tun vimea tunelulis, ex mijlos- cle de evacuare aster ‘ui, cu presiunea muntelui, crs. (Bg. 83). i oust sigure mone noe ce. riod tue sre 9 alae ari ion tei tar tune wsashon Condotel Wk poe eee sree Hoek "= Lee mewn ra incmio mat on fuleriior dtcth Guph nate foe ‘ele puted fi simple, tn cazu) rogelor Tn Lal AEG Rec ce gn tp va i oe infor span tantretaat ig. 83, Scene aormalt 2 une! gale so indizate fo fig. BA ‘ConserveTunele Exucutaes tanelsler XVI 46 ata ar rat artnet dan cesta ds de cae cae Se eS srimal tng, tavana di delay, Buf ncinat pes permite ansaten cadre oro, ‘Aces up su denumiea de morgovorte eau gone des 3 et a enumizes de at's ek uni lap. care spin resi margavant pia ixermedil gpenutir, Galera supercar se excuthinu don tanh sin ca 5 linge ekentehn la dsomseeae eat le err cue ir a ra trasporil materiaetor mouse fang, ce xech tfcare 100 we Weaherh cblis nowt plan ‘mclga, pi ila sas suber arerican (he. ED, O flere In sancd tre a are neve Geobicel de vre spline. Cel mul face © propre x tavenula din tone i lp Sta state one Ds al me oft tned ete evoie sf se proptescs yalevia nu numa im foe in oe Sepatete mul mart poet © suninere care ete udp es Bieta care presures trea ese" Warsi eae a pale de fnaineane: ‘iontanc; ¢~ tape sapeioara Se" gargavante; F "Tinta: X— pan provisnrics ‘K. =" pan permanenaae Fig $6. Lottura cu pay ws ‘wha & saleciel superotne ‘interioares I e&ror rosur wun puraele cw direct it tip scurt necesse shud ‘Uoul spat aril Tate of (ig face cu gjatorsl unos eapneset ‘eit poate ramane nespri lap avert alsturay cue ‘vamsnierea preston wrens va sei galerie, Cid tren ete desta de tase Goes cadr, ee absent © prope co YP Fig, $8. Modul de sprijnie 4 alert de inaimare te te ren potrvits J revenue mal mot, sastoeren trebae st surge imediar dupt "eacavape, intighnd “dae Lani de di om erosme tonschia forked 4 Svlapului‘snterfor pe moochis superioued dale eae ea ete ext hosteor edmane Wer spre s potest ise tig, ea by m Ting ek rend este mebit ow at de rmoate thei catia me poate fi fécatd time 4 Spire floss # propre de iar in Act ea, oe eepe mal Ino rarmarces in cazul preceden. Tolosnd tpn de whut (lemnirie lerdta), ast ied sub protectin ‘uavstinerd de ean se pout fae ease rele de" sprite 3 fue Grobe! dina ‘) Fig, #9. Modul de sstinene a galerie de inaimtace sn ‘tab 4» sefiune Jongiainait: © pindulal ig, 90, 9 1 92). pe 9 cite doi stendor (lemme obignuite de 25.35 cm ‘de atcleasi dimensuti. Fle se agua ln nama Ue 5 mentin iu posta Tor pri fxerea ia ete pitt co ‘sectinne transversal insintare si ndepirace si rer din ojel profit, Cadre ie len (ig. $9 93) se compun din ete ca time) i. bted cate nevole, se igfnface $e 9 taps $m, La pres rat man cedrele se inca 9 Gaterié 5 pugur XVI 47 20 cm grosime {lao onba uri {ota mama acre superioar) cu satoral vor lene rotunde (usterzugati de circa 18 [Bios presupune ot presonen Sota me, rebve Ca dela iced a Sabie prot é oa ig. 92.Speijnie de atue fn teren monte (dove fasa) ig, 9 Sprjinie de atacin itien'monte (arin es) 1g. 90, Modul de susjinote a g2- ten de Inuinare tn tern moe, Fig. 94. Sustineren enerillor Fig, 5, Cadre din fare 1 prin cadre mctlice "ea comolittit prin ubcapele saa calle de ttepenie i ‘s'sinren ero nbupesad coal edn Race nates sn vec (0. 96g 99) o rorust {tanto mains pentr agen eae pens & 3 vate pus vrs nurae puta de aca. Aceien a sions 1330 i Sunt Ceobicei cireulare, Puturile se ageaza alaturi sau deasupra axei tunelului. Cele prin- Sal por aves scetun st ra Died mab fae pew tp ie cae Pe tes mene contr 3 Eis Sta ir naa nce iy Sie Oils Wee «armen . I a tt ee naar meet ede ver in terenirt mise cate mevoie de o susinere a perettor puta. Acestea se tmbrach la fe 68 tn gale. Ta sesiere nf 6 dre cu nines umdtatea le, spied nbrdclotriea reeds esa Se X93, Cadre de tern, ventilagia, se execuraXVI 48 unele = Fyecutavea tuneleLor lamer, L preyun mai mat 10020 si samt Neate ote ee ovin emgerotunde de 15 20 om, dlametra na die seronull cadre te seas ual dup alta Clad tel are dimers msi te injpsiearcaperetior se face ca Ta galt priotnigerea dulaputul fala, at ln terenurle shed eects ufo e fcr cu prone de snare, cad fun ri tebe sat Pinups Asigurarea sustinerii la pupuri, contra eédert lor in jos. se face la terenurile mai tari pein intrebuimates de edpa= tie mobile sub cadtele inferioure iar in azul terenurilor mai moi, prin suspendarea cadreior de juguri sau ferme ayezate deasupra putului. Se maiintrebutneaza construct ‘peciale de sustinere care se reazem pe stratele de pamant suficient de reaistente, care star gis! lt ad@ncimi mat mari. Spruinirea va trebui bine impanati in peretii_pujului. Ls terenusile aluneeatoare trebue infundate att rosturilesusti- nerii eit si spatiul intte sustinere si peretiiterenului si priturii, La pugurile agezate central se intrebuingetea grind i ferme de sprjinire la capatul de jos, ta 0 indltime 33 Ueschidere astfel ese incat mai tireiu, ‘cind prin inain- area Jucririlor va trebui si se indeparteze vaaiuiflids pufului situata in gabaritul de constroctie al tunelului. sprijnires si se pout aranja ulterior pe bolta ui. tn terenue reste, cai tteaga prope se inte prin subuerare nual duph ce +8 sip push. tate de #6 nn trenrs al pp eaten siptra se tes puma po ancines un pene, Er Cara care tes sys dn nu se leag cues fe okimul ead at una coro de hace, ‘Ste gps prowsoria be Tundu! potas pia ciptete de ie ‘Dae eres de spare in eteautde fugue denn Pen mati, w pot fol lx eeretaree purr aces potedee ave se intveminjeuet a funda au ard ne Componse ig, 86, Sustneres pecetilor lan pufide serie F SAPAREA TERENULUIL 8) Generalitati. Saparea se tice dupa rezistemta terenulul, cu sau fir explozivi. Se prin Iucru manyal sau cu masini de giurit. Mayinile de gaurit accelereaza foarte ‘malt inaintarea Iucririlor, eeeave pentru galeria de directie, Ia tunelele lungi. are mare im portanta, ) Gaurirea rocelor. La ydurire cu masina se folosese cfovane (masini cu isbire — ¢io~ cane de abataj sau masini de ghurit rotative = perforatoriy. Acestea sunt migeute cu acer comprimat, curent electric sau apa sub presiune, Ciocanele cu aer vomprimat sunt mai ugor de manuit s1 pot fi purtate si conduse de un singur muncitor. Celelalte masini de sdurit se sprijind la intrebuinjare pe stalpi sau vagonete care trebue Si se miste ugor gi si Permit’ yiucirea in toute directiile. Stilpii respectivi pentru masini usoare cu fixare Prin jsurub sunt deobicei pentru o singura masina de gaurit. Cei cu fixare hidraulica sunt pentru. doug si trei masini de giurit. Vayonetcle obignuite sunorta, deobivel, pe © grinda orizon- tai. intre peretii tateraliai_galerici, 2.4 masini de yaurit ©) Modul de distribuire a giurilor de mini. La executia tunelelor se urmareste sf se aed economie de material si manoperd. Aceasta economic se obtine printr’a distribuire rafionala @ giurilor de mina pe sectiunea excavayiei tinnd scama de: —proprietitile mecunice ale rocelor (duritate): = modul de stratificay = gradul de umiditate si fisurare a rovelor Tindnd seama de acesti factori, se stabileste o grupare u gaurilor de mind. In general trebue sa se stiba in vedere ca tin grup si fie usezat in central peretelul spre forma Palais (ig. 97) Alte grape vor f pe margine, disuribuite astfel es explori si rupd terenu tr"9 for mai regula, ‘Cid tere este desl de consistent 3 se meine F405 speifinire, pentru objine ofuntare mal rapid, exc vaya galerie so enecuti mural peo porline conta fa bain nee fe seciune galerie execu in dou fa iters le Inainase cu acest aston se Gublearh, fespoctind Gtanfele incicae fn fi. 98 (Conia eate se fnpune este ea pul sb poaif era in Spat respert, ‘Seeasti metodd a's aplicaIs tnclele de pe linia Salst-Vive 9 4) Inclinarea giuriter. Gdurile de micz sunt inclinate spre interior, tat vele de coroand cote exterior. f= NS, in care S Fig. 97, Distribute elerior de mint 4 in tren slab (sn 18 peur): Df tera te UN sans ees ita Care are Qt 23 ‘ur Sagoie indie directa -guuriog care. ers Scencrie se apried pranehe Spe 4 fee © pn gat y sparge Lm destined, este nevoie de # an 30.0 20 min rooe foarte Gore este sectiumea de extras, iar = 0,1 ka roce usor frisbile, K=0,2 la cele’ mij- Jocii si K 0,3 Ia cele foarte dure. Adan- ceimile obignvite variazd intre 0,5 ... 3,50: i trebue Si fie astfel dimensionate ined: es inedreitura si ocupe | din adan mes ghuri KA ED Fig, 98, Gaterie tn tereautdconnisente Fee Sorina Nectione wansensi hse iume longtime See») Fr 9% Aserares inedreiturit de explore in’ gard 2 tate eur, re tual ts ewes ss 230. $0 min roce dae: T0225 mtn, Toee etapa La complecrarea bolt acene ire se migorera le 4D. $0"s din caboiren or by cons tart senor 86 20230965 Tar Ta profil comple. a 30 607 £) Condiiite de utilizare ale explozivilor, Cu cat siduea este mai fisurard, cu atat este nevoie de un explziv mat brisaut, In vederea siguranfei, explozivii trebue ‘sa fie. putin sensibili la isbituri gi fa temperaturije care se produc in tunel. Gazele de combustie trebue si fie nevatimatoare.Xvi — 50 Fmele — Executes tupelelor sores ne eta sm at Sere re ts roman it | scoala va ee ated ceca re i eg el al eS ed entire Scag Tabs 15. Comite de extent mcsare penn encanta ml maine Acettl Tugs ete er ores ent acl ee Oe Sealer a venue RS ee) St en Pe Sd ea rear eet Berrie gel ot a aot tee oer Ma oi see sian Bee oe ae eile seen ile Stined foarte tre Stined mifocie ‘Terenurt wyoate 1 G, TRANSPORTUL 2) TRANSPORTUL IN GALERIL In galeri transportul se face apronpe excluziv cw ragonere pe linii agezate pe traverse de lemn, deobicei avand ecartamentul de 0,6... 1,435 m, Vagonetele sunt previzute cu plat forma sau cu cutii fixe sau basculante de 0,75... 30 m" capacitute, Se recomanda instalarea de cale dubld, marginiti uncori la tunclele lungi numai la statiile de incrucigare ‘stu lao portiune inaintea locului de extragere, avand scopul de a curiti c&t mai repede locul de masele dislocate Ia fiecare explozie. ‘Ciod din cna nevis spi, su we poate ayaa o a dou le Maite de loool de extazere, se pote assure oeracanrecontinal anseld'cu stor whut fromon de cule Inula onmdise, wagers, boas ‘gone se scot de pe cal eee pot pane la toe pe Unie poner incenre dup ca fica ae’ wee ‘eoneht taco. Inpingeen agaetot indica wt descteat ace Guta’ pins a6. inners Stes stm 100 v9 'dea foal de erasers, Dace, yagonics sant mice Iacomotiee Cy eee ‘resco pal de state a glen fn aac di. Alp apt 8 oboe Is 159 hm: Ea snseueo eld {a doin fone! Lengesh ta fotont ou tune revue ntsois mca de tetany in 108 ig. 100, Insatope mecanici de ineSreare Alegeren motoarelor pena trensporturile din tunel depinde de lunginentunellor si de termenl de exccuie, Transgoriad eu cai ese avantajos pant 11,600 m.oste sceass distant transperfal ce musina, devine, tal avaniajoneu condita de se lua mtsuri pentru Inliaruces ca ttel a gectorvataroase, Pentre scene oe Tolosee fie locomotive cu abur ale’ elvor cusane de dimensiush tari peri! meoLace, preswail fie 8k nevoie sf 2 ate foul, fe acomorive cu Deannd, cu ae compre ta catrcs, ale citor forme eatetioare Se adapters perfect sejivnior ealerlor, (Conte transport trasamenelr It nee ete de dout-re or tai mare deit in ae ibe. b) TRANSPORTUL IN PUTURL In pujuri, transportul cantitifilor mai mari, cere pentru cusea de transport ghidaje speciale pe pere(ii putului, amenajarea de instalaji de semnalizare si frinare. 1-0 ast gurare a gurit pujulu, Pentru amamunte a se védea Sect. XLT, Mecanizarea praceselor de constructic, gin vol. TH al acestui’ manual Covel anspor inp este de 1.5 «<2 ori mak save det ta glee Pena o bun exeotre suri a gic temperstura hs tnt af dpSyeass 25.28 °C, Ua masctor cu lamp are vote Ge 10 aes pousp pe od ptr un cal Uebus Ge Wea! Sse hla pentru T kg de exploiv folout, 300 mr at prowshst Metodele Je luera Satrebuintate XVUI 4, MEVODELE DE LUCRU INTREBUINTATE beiodle de contructie extent pentru exestareaetcovailor a tunel eiferd una se asi nents pete stoma Bacal cit ya pnp eae one seve o esi nwea de opera sunt conta aren meteor In wfara de cazul rocelor foarte dure, excavatia trebue sprijinita pentru a se mentine. Cx material de sprijinire se intrebuinteaza lemnul rotund de pin si brad, La presiuni sot aS cute poe mete Tv une tls ine fe oe are musa agar ce eft element de pte fas rian snp, cre permit monten 9 domontres Sencar re eat pe a ce ene pt: See ee ee crn ager i cep ie ke oar ne or ee owe Oe St nae a Metodle de ura pena executfen torr vsti dapt natura teem dup site execu dup mimes ilar dp nto mid mre da ine ae ined Prints med de are conseue stalsuntarmitar 3) METODA PROFILULU! COMPLECT DESCHIS Se intrebuinjeazi in terenuri slabe (argiloase-marnoase), care exerciti im ‘necesita sustineri puternice. Lucrarite se impart in vioud faze principale (Bg. 101) Faza I-a, Executarea galerici inferioare. Atacul se face dupa conditille locale, potnind it) sau prin puturi si galerii Iaterale. dela unul sau ambele capete (cazul obignuit Tnaintaren lunar a galerei pe un front de aine este indica in wabcla Faza_a ba. Executarea galeriei su- perioare sia pujurilor de legitura, a Faza a Il-a. Exeavajia calotei la sec- tiunea tunclului se objine prin largirea Tabla 1 — i tur; eu | Gaunt gate | mime | Sorecuaie | Feil tereouls: leriei superioare gi adancirca ei in jos prin la nosterea boli, Sustinerea’ se | Tew fore wre Wand 1 Bau 40 uce cu ajutorul unor grinzi longitude | Je Se B-3 1 8-8 hale, numite dongrine, de lungimea ine lulut si de 0,50....0,60 m diametru, Ele sunt sustinute de ferme agezate Ia circa 1,40 m distanti yi formate din stenderi ce reazema pe o baba. Fiecare longrind are un stender. i Fermele de sustinere se sveler, care se sprijiné pe dour Faza a 1W-a. Cuprinde excavatia partii centrale a inelului compleetea7a cu introducerea unct babe puternice, num perechi de lemne grease, numite but. Faza a V-a. Se referd la cxcavatia toulé a inclului, incluziv sapatura de fundatie. In Aceasti stare, toati peesiunea pAmantulul. pentru Inelol intreg este luatd de susfencren de femni In ernurle mal mo, Jo niga sau tren five, pete cae wasn eta Teele) a0 aus nor= snl deci toning. WSL Cad teal ate 9 conde ta te ee eo samlere pan ae et earl hg 10), Can econ peroke sseite io concave conte Sweats ‘roa cig. 100. ‘Cnt rei tren sont foarte ar, data ine ferme se migoeue tw etl 08 mi Frente tereull pe tae tries sul fea Maid deal aurea Sebi Saami galt a erosinen ttl fate de tn cnt ee are forma Inada bom Cadre sassy To ‘Ebpof Secours bage murs Haine fsrae Aco mame nace coined ceding eee © modificare a metodei aratate mai sus este indicata in fi. 105. Ambele metode 0u ‘comuun exeavurea in ungime a unui panow i fotosirea unui schelet metalic pentru inaintareXVI 92 Tunele Hrecatares anelelor Metodele de 1ueru ntrebusngate xvi — 83 iy = ey — a Ts, GF oa A i = eg, 102, Ferma de susinere saath , ‘Mona pe airtel lg, 18, Susiaere ce Jon aa tape i 104, Fazte defer fn metoda profil complet dein tee! ern gered 0 RRS A atin Numero epeanl success operator, Fig. 101. bars de asi lla compet desis, Pentru excavare se foloseste 0 constructie ai buni a pieselor de lema si de otel si se poate intiri us si prin adiugire ue proptele de lemn (fig. 106). Sistemul e format ¢intr’o legéturd in sporirea sustinerilor metalice Fig. 105, Suineri metaXVII - 54 Tunele — Exeeatares tuneeloe Faza a Via. Executarea fundatiitor in dou reprize 1) turnarea betonului fard cofraj pan’ la cota platformei; 2) turnarea betonului cw cofraj, care marcheaza $i banchela tunelului. Fara a Vil-a. Executarea zidutilor drepte (picioarele drepte) cere tn prealabil montarea, vofrajelor care ‘marcheazd intradosul tunelului. Fara a Vila. Executarea boltii inclului. Lucrarea incepe cu montarea cintrelor care pot fl metalice sau de femn, Pe cintre se ayeaza cofrajul (mantaua) pentru a se putea turna Fig. 106, Susineri metative, holts. Cand s'a ajuns cu ziddria la partes superiourd a bolfii astfel ca sh mai rdmand Uret sau cinei randuri de bolari intregi Ja intrados, se schimbA modul de constructie. In- chiderea holfii se porneste dela un cap al inelului si se termina la celalalt, in cazul inelelor campioane, Fara a IX-a, Executarea rudierului. Zidéria care formeazd radierul unegte cele dou ‘undatii, complectind astlel forma de inel. Radierul se executd numa in terenurile mai siabe pentru a nu ingddui upropierea celor dou’ fundajii. Radierut de rezistenta exe format dintr’o boltd intoarsi care ia eforturi, &) METODA BOL TIL SPRIJINITE Metoda boltii sprijinite se intrebuinjcaza in terenurile oui rezistente si in special in ferenurile stancoase, Din aceasta cauzi yi inelele pot fi mai tungi. La tunelele scurte si Fig. 107, Metoda boii spine in cerenarile consistente pentru tunelele rt Tung! stuns transversll; 6 sectiane longtudiauly Nueserele represnts susesiunes. opera. ineate atacarea se poate face prin galeria superioard. La tunelele mai lungi se recomunda neeperea saipaturii prin galeriw inferioard (lig. 107 a $i 6), Dupad executarea galeriei supe- Metodele de iuer inersbainjate XVII— 55 rioate profilul se liteste in laturi gi in jos, treptat, pind se objine sectiunea calotei, Sus- finerea se face dupa 'caz, jinand seania Ge natura’ terenului, Urmeazd apoi executarca boltit care se reazemi provizoriu pe traverse dz lema, de beton sau de beton armat, age- ate pe teren. Cénd bolta este terminatd se Inospe exscutarea exeavatiei pentru picioareie direpte ale tunelului, Ati xslt stun picoatlo depos fer pl verte de i vara estore er: ull ple ast nnd skews Se pane ke a0 a tenes Sa ee iegarea ne ira niarior dope bik Grbue eid Cu mule ates Pra inpleae browns Co ©) MBTODA EXCAVARU DUPA PERIMETRUL, SECTIUNIE Se deschide dinte’odati intregul profil transversal al tunelului, Folosind sprijinirea longitudinal pe zone de 3...8 m lungime. Jugurile sustinerii se proptesc la un capit pe bolta tunelulué portiunit executate anterior sila celélalt capat pe dispozitivul de In ‘ntare sau pe teren, Inainte de a se incepe siparea unci noi zone, trebue Si se termine 7 iia zonet precedente. Dupi aceea otf agezate pe zona urmatoare grine je vile de coroand ia galeria superioara $i pe misura litinii-excavatiel, jugurile 2 lusmitoare la distanfe de_1,0...1,5 m. Din aceasti cauza in aceeasi seciiune 4 su pot lucra gi minerii $i zidaci astle! SAN? fy] 7, incdt este nevoie de. cel putin’ dous zone de lueru, Suprafeta disporitivutut . de inaintare (@ pieptarului) tebue si , He asigurata in intregime, impingeren g a find transmist la partes tnfestoara 5 dopd permet sc fin propia iclates Metode pore 1h Meads vt ot perineal ac mite Zidirea de jos in sus gi 0 usoara ‘Numevele reprint succeutbea oper potrivire a zidariei Ia presiunea tere ‘ului, prin modificarea numarului jugurilor si a lungimii zonelor de lucru (fig. 108); ea cere ins un suptiment de sipaturd de grosimea grinzilor 4 cdror indepirtare_ulterioara se izbeste de oarccare greutifi. Intrucat rimin giuri_neumplute intre bolta si teren, aceastil metoda_ nu poate fi folosita in condifii bune decdt in terenuri fri impingeri prea mari $i care nu au prea multa apa. © METODA MIEZULIN DE SPRESIN Operatiile se succed aga cum arati fig. 109. Miezul de piimant ramane pand la sffrs"* si serveste Ia sustinerea “proptelelor (slenderilor). Fie. 109, Metods smitsulul de spr: a scelune wansver Sin pe ectione Songitadinall. Nome: rele repreriid suooe ‘ones apsratlor Inconveniente: spajii de Iucru inguste, din care cauza nu se recomanda dect [a profile ‘mati sau la restubilirea surpiturilor locale, ©) METODA ROMANFASCA Cu ocazia executirié unui tunel in teren slab, a trebuit si se recurgi la procedee de constructic speciale, spre a se putea face fat’ situatiei. Terenul dadea Impingeri laterale ‘mari, iar lipsa radierului la primefe inele a Inlesnit tasari mari la zidurile drepte,XVI 56 Fancle Exocutsten tuner Metoda vomporti cinci fase de tuer si anurme (fig. 110): Faza [-a se seferi la galeria inferioari (de inaintarel, care se execu fa fel ea profilului complect deschis, metoda 1 gavin nr ge inane NO Meola or comineaes lve inforigued de inane: 11- gale infericur® super oar: detalul cofraielor penta erent! rhe, "Se ake dag ura i) cheat de adi Se Sci amt eta sesind sia ore emi ce ss staan cu Ue canes sR ple tanta gornes dite semen decals 7 rater general teat fore “lementle de rier de Beion armut; Vt raler general tgmnat inte elementle de adier Jo. beton ‘Sat Pb “ugar inchs complet teria ctl hi Se cae Se reazema fermels desantiner etre sprit de lemme Faza a (Ula, Galeria superioar se largste si se adanceste pind se neste et gueria ong gd a Pe oN at semggma Be fermeles care sant fimate in famelele de beton urmat. “ © ema se smote aie se fae cu Deion Spl nn Prosi somplet dese cere an Ga it a legates sal Cann eho a oa spo ia roo sae Metods seutului se intrebuinjeaza la tunele in tereauri moi, (ara (fig. 111) seu eu aer ‘conmprimat dig. 112}, dupa cantitatea de apa. Acest sistem 4 Foloseste cx piepiar On seat metalic cu deschizituri de Fig 111, Matos scutlul rs ser Fig. 142, Mtoda seutlui cu aoe compris in terenui slab ‘omnrima in sorerut abe we Shinra de ture Se. = amar * Metodele de ora intrebuintste XVUL— 57 cu muchiile sale cilindrice si ascutite, tie terenul care trebue stribatut ert este impins prin prese agezate pe perinetrul sdu. Diametrit scutului au erescut SStiflus, numarul preselor intrebuinfate marindu-se in consecintd. Astfel, ke un scut cu Stametru de 9,14 m s'au intrebuinfat 40 prese. Scutul este mult intrebuintat la tunelele sub Jou siacolo unde tunelele, la mict adancimi, (rebue 4 inaintezt aja ca si provoace tasiti je geen edt mai mici, cum este eazul metropolitaneior sub strazi sau sub tercnuri clidite. ‘Motoda ares! ce aoe din’ puyuri se pompeaza in rigole ct pompe de man in eazul debitelor mic\- vnc ok ent posbliti a ntl ivoare saw plnzede ank poerice, ee iw masur speciale do evaevares wor REACTED ilove ompe centrifuge ations eects sa 63 set comprimet ca ea smennie ca aer compinah, cave lar Us fuse automat 480 anu colon 82a se astupa gi pentru a ‘din portiunile orizontale ale tunetului sau L. YLUMINATUL LUCRARILOR DE TUNELE Liuminatul in tunele poate fi electric sau cu flacara. ‘Alte sisteme de iluminat nu sunt admise de protectia muneii Iluminatul electric are urmatoarele, avantaje: i) este nevatimator pentru lucriteri gi nu viciaz aerul: 3) Sat prezinia pericol In contact cu gazcle explozibile sf combustible, In acest <2 perigolul scurteircuitelor trebue exelus complect . sola Sarda ifuminare mai bund gi sporegto securitates muncitorilor marin prin aceasta productivitatea. oo ‘Condetele trebue s2 fie bine izolate si instalatia se face pe izolatori. ample cy acetlond sunt exe msi inrebuiaate dine pile cu lachri, Aw task defeat const co CaMRMS Sloss 9 combostbile produ eaplozi 91 inca Feel a ee ae Inebuisescdlampa cu Benind Davy, ente sevens gt bso concentra de kaze M, TEHNICA SECURITATIL MUNCH Regulamentul de explostare tebied a mixclor se aplied gi le Inerarile de wunele; ©! in eT Sasa privind intrejinerea galerilor, a liiilor, a instalatiior,a masinior, Tae ee osganizare a lucrarilor gi obligapile ‘mmuncitorilor pentru ca functionarca Iuerariior si nu sufere $i si nu se produca accidente, i TEyecutarea precisa, conslientA gi absoluta a regulamentului ma condiile necesare pentru exploatarea justa a instalayilor si @ lucrul ‘Rinstamentul de exploatare tehnied a minelor este obligatoria pentru 10 din lucrarile subterane. 4) Reguli principale privind tebnica upd detasarea bolovanilor de pe frontul de Iver. sus amintit, asigurd fara accidente. fi salaiatii securitifii muncii. 1. In excavatiile sapate tn roce, ‘se va monta armitura provizorie.XVIIT. 64 Tamele -Execatares tunel 2. An rouse aewubile armature definitiva se face in mod obligatoriy sub protect sprijiniri_provizori 2: dete de pugcurea yourilor de mind din frontul de atc, 044 Mcrivorit trebue aa se retragi intr'un foe adiposti Intoarcerea la lucru este permis nummai dupa complecta aerisire « avestuia de vatimiroare, 4: La fiecare toc de mune’ se va controta continutul metanutui sia bionidutw de cart 5. Toate locutile de munctrebue si fe bine aeriste 6, Metanul in amestee cw aerul in proporiie de $ leoarece poate. exploda J. 14 Juceirile unde se produc emanatii de gaz metan se interzice luminarea eu focuri deschise 3. Daci continutul de gaz metan ta locul de lucru este de 2%, se interzice Iwerul. 2. Cand proportia de bioxid de carbon este mai mare de3% se produse lesnares mune citoritor. 10. Praful dauneaz sinititié oamenitor si excavatlte se umezese prin stropice 11. Praful de eérbune in contact eu gazul metan poate produce explovit 4 incendi surmairi catastrofale 12, Ta puscaren elurilor de mind se produc gaze extrem de otrivitoare, chiar la un Sontinut infim de mic, oxidul de caxbon sf acid avotic, din aecasta caved acreaiea eo oblizatoric. 13. Se intertice circulatia prin galerie fara tam 14. Cand in galerie sunt instalate lini de circuite electrve, neizolate, sculele se vor usta in brafe si nu pe uma 15, Dupa pujcare, se examineazal cu atentie eopturite (bucdti desprinse), deasemenea Se va observa daci nu au rimas incarcdturi nee plodate 16. Tn timpul lucralui minerut este obligat sa clocaneasch ‘hu exista pericol de desprindere a bolovanilor {La sunete surde se jaw masuri pentru seoaterca b 7. Pocniturile sprijnirilor, aparitia eripaturitor a pericol de surpare. ) Canzele surparilor sunt: 1. Neexecutares reglementari. sestineriio Neesecutarea la timp reparaiitlor lueririlor de susjine Sporirea bruscé a presiunit rocelor. } Deplasarea stalpilor de sustinere In derucrea vagonetetor Putrezirea stdlpilor de sustinere Existenta unei faliiin tavanul excavatiel . Existenfa unor incluziuni mari, nelegute Je rec tavanule Stratificarea rocelor in excavat {) Lucriri de puscare, Inainte de incareares aiurii..e controleazi adancimea giurii diametrul, {hainte de puscare, se strang toste uneltele i install yi se aconera bine in loc adiposti. Puscarea gurilor se face mmat fa semnale acustice dite de artiiicrul yeh Peal senna ete de averizare al dies este prevent esi semel ete dors a a ptevea Daca numirul de explozii este mai mic decdt sl gdurilor incarcate, iesi ste permis numai ta 15 min dupa ultima explozie Im acest, caz examinarcs frontului se face de citre antficierul singur. (Gaurile de mina neexplodate se lichideazi dupa indicuife organelor de supraveghere, pria_darea unor_giuri paralele fa 30 cm distant, Explodarca giurilor este interzisi, daca galeria nu este libera pentru circu {nainte $i dupa puscare, artifcierul este obligat si controleze continttul ae metan Cand procentul de'metin depageste 1% se interrice puscaren 14%, este foarte periculos canul si peretii pentru a i exfoliate lerea bucatilor de roca din tavan a din adipose iit de tele di ome de dsteaers XVIII — 65 Restabilr de tunele dincnme tl de siguranth sbnicd ores Sessa . tind de facaeesturs 4 deschreares wi jogevesncareaturior ia auth oe avin ee jr gars ee mit hoes rected toe acucpldte din propre taiatn8 inert oe aes Seed Tema ta i Sac andor tame Ge 3 fae stat grt, $F intre sticlt gi rezervor sunt inele de asbest ctange ue lta ei ms 3} feserorul ese In bund stare su curse: ‘d sreafila a ctamgeizare 5 3} ples url mera uta o garisara epee penal ie a un zavor magnetic si este plumbuitS; 8} famps ee reviaut cu un sano muznete ~ ae Raraph se contcoleza prin sullarca cu ger comorimat asupra ei dae Nt inten ci trei feluri de uc “ ee ian rai talafiilor electrice. Curentul electric poate fi cauza a yt feluri de Ty elestrocutarea; 2) incendiuls ulus metan 5) Cxpodaren gazulu meta Percoll leet dare in esa setloy une insta au este ign ‘Cibunle slestave din extervorul tuneivigh © vor | comduciorilor neizolagi sau a instakatiilor si sitlpi de 6.0.7 m Syeratt pe instal ir cl lin exterior. Tauretierea qrevizia masinilor se f vole manly ESmpleta izolare a gleie fe) Pecllnunairsepsnngia pin ose a 0 ua de ace, eopturior st apatite apel prin elurie perfor (ol bine esr nd se conta un pete pentru maton Soon re cre Se pica nie pet i dpin, pots au seria ranch Tnearde accident se pastreaa siping. pet amu sc Minerii trebuc si cunoasca bine icsirile din tunel. duc: ta ee 2 apel din focuile de eteavatie, fa rae Dan eaese tt meme rrinerit sunt obligatt su Fotoseasea dusurte sou fi cnt feaivea Gel HER 10 a locului de munca. imp a transpiratiel fron i sau pentru lucrare Y. RESTABILIRI DE. TUNELE DISTRUSE. A. FORME DE DISTRUGERE at de tele, - ilarea unor norme corespunzdtoaty e mondiale tn timput eetor dou rézboale avondisle sa in special de eale ferata. Restabilirea lor a dus ta for dliferitelor feluri de distrugeri 4. oy cok, Bars OPED, Hae °F andor Me Ine a emma dy ne, Bas OPED, ar 2 as A Ne pst setabees roar ove awed, 198XVII ~ 66 Tan Resabites de hunele sine Distrugerile de tunele se efectuesza: BP prin atacuri aesiene, in cazuti rare 2. prin minare, cu ajutorul unor ean toa Ret Festablirea unui tunel, distrus partial informatiite necesare asupra lucratii Ci thu fete protemate veal de teal Sirs sau total, Webue sd se ia, in pri program de het ese ‘w ajutorul datelor sabi Ea nce emi rr Cu toa dtr eae isl are et ova. Se hob dae eae ees sere a a ms mute ot de multe puncte in iterion Hse ince ae Orig he ae fost facute la portale gi ta unul sau. i cite wont ear meas ec mtosrea Sse kt ea ey ta i rile de tune se pre panls Datseprs Dostunt surpate se formeass Bene cae print ie i) Petr reat ia bund. Concomitent se executa complesieari zidane distruse, golut eth a fo ata irene ee miFo aunce noe ea, ema Fig, 118, Restsbiti fea unei portion: de tone di teas ts artes superiours, ae Pet tunelalui sunt distrusi, jar bolta rimane gulcene, In aces can, dupa ce se indepen aie fun nlaurate, se procedetzi In exesutee nated facandusse prin impanare, i sagen eee imai un perete al tunclului. vis # et ee mead Tou Pep ra dace cance ate meazii o paiinie deschisd- im dreptul surpaturil fanatic IMMTUuer de Langt portale, deoarecescolo alton de pene eee tinerilor s¢ montarea cint oerlor ‘area cintrelor de lemon la intradosul zidariei, dupa care ciceok, ire circulatia poate fi Suspendata ca un pod intre : ta cau inelele ‘ria istrusl st plimantu, se consoli- rs execute Gand sine sue terminate drainds Hlor drepte distruse, legitura cu bolta abilirea este provizorie sau definith Ingeeginetes tunelelor ~ Loctite euirutte de fntreiaere XVILL--67 Ca norme generale dupa restabilire se recomandd ca: Ca mmnria din parica interioara si fie acoperiti cu vopsea ignifugi. 2, Scurgerea apelor si fie asigurata, F ete faci periodic vorificarea sustinerii provizorit, controland cotcle importante, yerucalitatea axel, legiturile, ete. ie jatatul sii, Bardgricoy da o serie de tabele practice, care so referd ta alcat si de lneru, la materiale inirebuingate ete B, DISTRUGERILE DE TUNELE IN R.P.R. foate disteugerile Facute ta tunclele din R-P-R,, in col de al doilea rizboi mondial, ‘can ineadeat in cele patru forme aritate mai sus. Metodele intrebuinjate au fost variate, Mlnaind de materialele de care se dispunca, de timpul acordat, de echipa de Iueru, etc. a observa senerle, dio lorie de establire» under in RP-R. se deapind urmatoarele Famine Ce pbseryst een teha consuiteacamereioe de iad la Cuoelt say eal putin volar forma w pent Tor, nat ul a ehece Inrebuaenexplonial i ex re (agcane) a cor elt wurst be tee eu iat tcl de pam aries deasapma iris dow crete 1 ea echi- Vi. INTRETINEREA TUNELELOR A, IMPORTANTA INTRETINERIL TUNELELOR Tonchul este o jucrare de arté de foarte lungé duraté, daca a fost executat In bune onsite si dacd este intrefinut in mod congtiincios, Pentru o bund intrefinere, se, cere {Minfurea unci Supravegheri tehnice petmanente si a unei revizii periodice ct mai amanuntite. Caurele care intervin Ia degradarea tunelelor sunt: a) infiltratiile de api $i b) proasta calitate a ziddriei tunelului. in terenutile slabe infiltrajile, de apa pot antrem. pimantul Faré cocziune, formand “otiel goluri perieuloase. Apa incareata cu materialele in suspensie colmateaza canalul te scurgere al tunclului si se revarsi apoi in stratele de balast permeabil, amestecanda-1 Ca urgilt. Aceasta, impune curitirea st complectares balastulul, schimbarea traverselor fuuruzite i inlocttirea materialului uzat inainte de vreme, LUnereats nelalainfueoieaeh giea asopesvidritor de ealitte mai slab, precumn $8 asupra matriautot de oie, Sty sabe rela tre Urpeseall sf Geacadae ine. Fee alte de ape pot Inivara mortatul dio ost, progesnd puncte sabe le drs, ae ae oe oe erin ca touch stents spre a le prelung exten $1 0u stiajent co lew sedan eeu. B. LUCRARILE MARUNTE DE INTRETINERE. Ficcare tune} trebue si abi o ,,condiewl de revizis". (n aceastd condici se tree toate observatile Heute cu ocazia reviziilor, La o revizie se observa starea zidariilor si a cai, Omflarea platformei, etc, Deasemanea, 1a revizille mai mari trebue verificat nivelmentul, Eictiunea tunelului, ete. Toate crapaturile care apar se urmiresc, intrebuin{and martort Se pips si ttecand in registra data si numdral martorului. Cu mult atentie se face ver ficarea ta drenajele pentru scurgerea apelor, deoarece colmatarca lor provoaed surprize neplacute. Se cere o bund supraveghere a instalatiilor de iluminat, de ventilaie, de sem= halizare, ete., mai ales la tunelele de sosea. O examinare deosebita trebue si se facé si Ta taluzele trangeclor de acces, a portalelor, precum si a terenului de deasupra tunefulut, wind grosimea de pimdnt de deasupra ziditriilor este mic&. In'zonele unde zidiria este slabi, se face 0 verificare aminunsitd pentru a vedew dliteritele degradari care s’au mai produs. Cand este nevoie, se inlocuesc porfiuni din Tidaria degradata ludnd in prealabil masurife necesare de sigurenta circulatieiXVITE- 65, Tonele — Dittiogratie © LUCRARILE MAt INSEMNATE DE INTRETINERE . i ates fltafitor de api. Cand apa a micinat mortarul dela‘rostur ii ince ingle Brin eventualele cari de moloane, fenomene eee woe ae cauza Unse totale de intretinere, se iau masuri pentru talitunenes cade infiltratidor, and, Aceste infleratti de api ingreuneaza cinculayia in Ganga ey, 7 eoniiltea zidilor deteriorate, Aceasia are fc in caztl idaeitesslabe care nut Pot rerista. Fa poate fi ficutd in puncte izolate sau pe tatrceeh Vil. BIBLIOGRAFIE i Bandon af hate, Btu de Sint penne coasts fervare Muswons 948 5 matte Mp te mi ial ad a sain fh altar OPED, Wucoret, a” gee PME Fess rine manly elena Sm OPED, Buc yistes"Moscova oases me 3 katon £ shaghitle@ sl, Etre de Star pear sunsrucpifrovare Moneora, tone Eee, Bir Hangs Moser, Edits oe St ponte ethan aoe Mee II yn 326 % Lucas, Der Tunael (2 vo, bere a Hamers ran, Stasche Berechoune vn Tonneimaverver. Bern, 19 Labor Gi Hauke, Bs sakes Edita de Sat fem cemeetohs drum Moscova, 1950, SER i setter ©. Tune hroiehnice volt akan ne wet entra constructis hidroener a ?