Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T.

POPA” IAŞI

FACULTATEA DE BIOINGINERIE MEDICALĂ

SPECIALIZAREA: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE ȘI RECUPERARE

CATARACTA ŞI REABILITAREA FUNCŢIEI VIZUALE DUPĂ


INTERVENŢIA CHIRURGICALĂ

STUDENT:
RADU RODICA-MARIA
ISTORICUL CATARACTEI
Primele informatii despre aceasta afectiune au fost gasite in
Biblie, dar si in documentele Hindu. Operatia timpurie de
cataracta a fost dezvoltata de chirurgul indian, Sushruta, in
secolul al saselea I.H. Extirparea cataractei prin interventie
chirurgicala a fost promovata in China, pornind de la practicile
din India.

Primele referinte despre aceasta afectiune, dar si despre


tratamentul sau in Roma Antica dateaza din anul 29 d.h., in "De
Medicinae" opera enciclopedistului latin Aulus Cornelius
Celsus. Romanii erau pionierii sferei medicale, in special in
sanatatea ochilor.Oftalmologul irakian Ammar ibn Ali of
Mosul, a efectuat prima extractie de cataracta prin suctiune. El a
inventat o seringa metalica, goala pe dinauntru, cu un ac
hipodermic pe care l-a aplicat in partea sclerotica a ochiului si a extras-o prin suctiune.(
https://www.cataracta.ro/ce-este-cataracta (1))

Definiţie:

Cataracta reprezinta opacifierea cristalinului, lentila transparenta din interiorul ochiului, care
focalizeaza lumina spre retina pentru obtinerea unei imagini clare. Cataracta apare de obicei la
pacientii varstnici, dar poate sa apara si la pacientii tineri, in cazul unor traumatisme, boli generale
(ex. diabet zaharat), sau in cazul unor tratamente lungi cu anumite medicamente (ex. derivati
cortizonici). (http://westeyehospital.ro/afectiuni-si-tratamente/chirurgia-cataractei-implant-de-
cristalin-tratament/ (2))

CUM SE MANIFESTA CATARACTA

Cataracta este o afectiune oftalmologica, frecventa, ce determina scaderea progresiva a vederii


prin pierderea transparentei cristalinului.
Cataracta poate fi congenitala sau dobandita. Studiile arata ca aproximativ 70% dintre persoanele
de peste 65 de ani sufera de aceasta afectiune, existand insa cazuri in care aceasta afectiune poate fi
intalnita si la persoane mai tinere.

Se poate forma pe oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: capsula, cortexul sau nucleul. Pe de
alta parte, cataractele descoperite in zonele corticale sau nucleare sunt asociate varstelor inaintate.
Riscul de a dezvolta cataracte corticale creste, odata cu expunerea excesiva la razele UV.

In stadiile avansate, netratata, aceasta afectiune poate produce complicatii grave. De cele mai
multe ori, ambii ochi sunt afectati, fara ca scaderea vederii sa fie insotita de durere. Pacientul acuza
scaderea progresiva a vederii sau incetosarea acesteia. Se poate intampla ca mai multe tipuri de
cataracta sa se dezvolte in cadrul aceluiasi ochi. Calitatea vederii poate fi favorizata sau
defavorizata, in functie de tipul cataractei, de lumina zilei sau de lumina difuza. Schimbarea
ochelarilor, in nenumarate randuri, este un proces facut in zadar in acest caz, pacientul fiind tot mai
nemultumit de calitatea vederii sale.

De-a lungul timpului, persoanele cu un singur ochi afectat ajung sa dezvolte cataracta si pe ochiul
sanatos. Aceasta afectiune nu este una dureroasa, nu cauzeaza lacrimare excesiva, roseata sau
mancarime la nivelul ochiului.

Contrar parerilor generale, cataracta nu reprezinta o pelicula asemanatoare pielii care acopera
ochiul sau lentila. Ea reprezinta o schimbare graduala in structura lentilei unui ochi, care face
vederea din ce in ce mai incetosata.( https:/ /www.cataracta.ro/ce-este-cataracta (1))
TIPURI DE CATARACTA
Exista trei tipuri de cataracta:

SCLEROZA NUCLEARA

Cataracta nucleara reprezinta, pe de-o parte, cel mai frecvent tip de cataracta si apare adesea,
odata cu inaintarea in varsta. Ea afecteaza atat femeile, cat si barbatii, in acelasi mod.
De cele mai multe ori, ambii ochi sunt afectati, dar unul dintre ei este intr-o stare mai grava decat
celalalt. Acest tip de afectiune se formeaza treptat, pe parcursul a mai multor ani, formele
timpurii fiind adesea neobservabile.

Acest lucru se intampla, deoarece in acest stadiu, incetosarea nu este accentuata, deci vederea nu
este grav afectata. In unele cazuri, cataracta nu se agraveaza, dar, de obicei, vederea se ingreuneaza
din ce in ce mai tare odata cu trecerea anilor.

Cataracta de tip scleroza nucleara afecteaza capacitatea ochiului de a focaliza. In cazul acestui tip
de cataracta, vederea la apropiere se imbunatateste, pe cand cea la distanta se ingreuneaza.
CATARACTA CORTICALA

Cataracta de tip cortical se formeaza la nivelul marginii cristalinului sau pe cortex. Acest tip este
de cele mai multe ori asociat cu diabetul si este cel mai frecvent intalnit la tineri.
Cataracta de tip cortical arata ca spitele unei roti, intrucat se extinde de la marginea cristalinului
spre centrul acestuia.

Printre simptomele cataractei corticale, se numara vederea in ceata si problemele de perceptie


a adancimii. Descoperirile stiintifice arata ca acest tip este corelat cu expunerea excesiva la razele
UV, motiv pentru care purtarea permanenta in exterior a ochelarilor de soare cu filtru UV este foarte
importanta.

CATARACTA SUBCAPSULARA POSTERIOARA

Denumirea acesteia a fost facuta dupa localizarea sa. Ea se formeaza in spatele sacului/capsulei
care mentine lentila in pozitia sa.
Daca primele doua tipuri de cataracta se agraveaza odata cu varsta, trebuie stiut ca acesta se afla
in stransa legatura cu diabetul, traumatismele din zona ochilor, iradierea la nivelul fetei sau cu
tratamentele de lunga durata, pe baza de corticosteroizi.

Aceasta apare mai frecvent la persoanele ce sufera de miopie severa si progreseaza cel mai rapid
dintre toate cele trei tipuri principale. (https://www.cataracta.ro/ce-este-cataracta (1))

CATARACTA CONGENITALA

Apare la bebelusi. Cataracta poate sa apara daca mama a avut in perioada sarcinii o infectie (ex.
rubeola). Aceasta forma de cataracta impune o interventie rapida, in primele luni de viata, pentru a
pastra functia ochiului afectat
Orice modificare in culoarea, compozitia ochilor la bebelusi trebuie sa atraga atentia parintilor si
sa impuna un consult oftalmologic.
http://westeyehospital.ro/afectiuni-si-tratamente/chirurgia-cataractei-implant-de-cristalin-
tratament/ (2)

Cataracta senilă se manifestă prin patru faze: incipientă, intumescentă, matură şi hipermatură.

Cataracta incipientă se caracteriza prin apariţia primelor focare de opacifiere în cristalin,


acestea determinînd tulburări vizuale neînsemnate. Pacientul acuză prezenţa unor puncte negre fixe
în cîmpul vizual, fie o miopie moderată inexistentă anterior, poliopie (vizualizarea unui obiect în
mai multe exemplare, fenomenul fiind datorat astigmatismului cristalinian). În cataracta
intumescentă opacifierea cristalinului progresează treptat. Se produce o hiperhidratare a
cristalinului, acesta se măreşte în volum. Camera anterioară se micşorează, se poate instala un
glaucom secundar tranzitoriu.

Cataracta matură se manifestă prin faptul că, după cîteva luni sau chiar ani de la debutul
maladiei, are loc o deshidratare a cristalinului. Acesta îşi recapătă mărimea, camera anterioară revine
la dimensiunile normale. Acuitatea vizuală diminuează pînă la percepţia luminii, iar cristalinul este
totalmente opac.
Cataracta hipermatură (morganiană): caracterizată prin diminuarea volumului şi prin
lichefierea masei cristalinului cu nucleul flotant în sacul capsular. Perioada postoperatorie după
extracţia cataractei se consideră condiţionat pe parcurs de o lună după intervenţia chirurgicală.
http://old.ms.gov.md/_files/6097-PCN-32%2520CS.pdf (3)

Cauze

Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:


- varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea artificiala
(saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita cronica, retinita
pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea
de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita predispozitie pentru
aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul persoanelor
de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta
si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

https://www.scribd.com/doc/314606639/Cataracta (4)

SIMPTOMELE
In cele mai multe cazuri afectiunea este cauzata de anumite tulburari vizuale, dintre care amintim:

 vedere incetosata, greoaie, neclara;

 fotofobie - intoleranta la lumina, naturala sau artificiala;


 disconfort vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;

 necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;

 vedere dubla;

 dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

https://www.cataracta.ro/ce-este-cataracta (1)

Tratament:

Singurul tratament eficient care poate fi aplicat in cataracta este interventia chirurgicala. Aceasta
consta in extragerea continutului opac al cristalinului natural cu ajutorul unei sonde fine cu
ultrasunete.

Se pastreaza doar sacul cristalinului in care se introduce un implant artificial care va suplini
functia cristalinului natural. Interventia este inalt tehnologizata, desfasurandu-se pe o incizie de
aproximativ 2 mm care nu mai necesita sutura.

Recuperarea vizuala se constata de obicei chiar de a doua zi postoperator, dar vindecarea


completa a ochiului se obtine cam la o luna dupa operatie. In acest timp pacientul va face un
tratament local cu picaturi (antibiotice si antiinflamatorii), va pastra o igiena riguroasa a zonei
oculare si va evita orice fel de presiune pe ochiul operat.
Nu exista un moment anume optim pentru operatia de cataracta. In general se indica operatia
atunci cand scaderea vederii incepe sa deranjeze in activitatea zilnica a persoanei respective.

Este de preferat sa nu se astepte pana in ultimele faze de evolutie a cataractei pentru ca in aceste
faze cristalinul este mai dur si mai greu de extras prin tehnica mentionata, cu un traumatism mai
mare pentru tesuturile oculare si cu riscul unor complicatii intraoperatorii mai mare.

http://www.csid.ro/boli-afectiuni/oftalmologie/cataracta-11230772/ (5)

Durata operatiei de cataracta este in general de 10 – 12 minute, dar poate varia in functie de
complexitatea cazului. Pacientul pleaca acasa la scurt timp dupa interventia chirurgicala si va reveni
la control la indicatia medicului. Este bine ca pacientul sa nu plece singur acasa.
http://westeyehospital.ro/afectiuni-si-tratamente/chirurgia-cataractei-implant-de-cristalin-tratament/

Cel mai important aspect este stabilirea diagnosticului, deci inainte de toate este nevoie de un
consult.

Dupa stabilirea diagnosticului, se fac niste investigatii necesare pentru operatie. In functie de caz,
alte afectiuni prezente, recomandarea medicului si a tipului de cristalin artificial ales, investigatiile
pot cuprinde:

 examen de camp vizual;

 biometrie ultrasonica;

 biometrie in coerenta optica;

 ecografie oculara;

 tomografie retiniana;

 tomografie de nerv optic;

 topografie corneana;

 test Shirmer.
Inainte de operatie medicul anestezist are nevoie de analize de sange, consult cardiologic, EKG si
analiza secretiei conjunctivale. La momentul operatiei, analizele nu trebuie sa fie mai vechi de 3
luni. Apasa aici pentru lista de analize necesare.

Medicul oftalmolog si medicul anestezist vor decide daca este nevoie sa fie intrerupt sau
modificat tratamentul medicamentos in derulare (pentru alte afectiuni). Exista situatii in care
anumite medicamente, pot interfera cu buna desfasurare a operatiei.

https://www.cataracta.ro/operatia-de-cataracta (6)

Operatia de cataracta se desfasoara sub anestezie


locala, ceea ce inseamna ca pacientul este constient de
ceea ce i se intampla, dar nu simte durerea. Anestezia
locala se poate efectua in doua moduri: cu injectie sau
cu gel. Operatia de cataracta se face la ochi diferiti, in
zile diferite.

Operatia se numeste facoemulsificare cu


ultrasunete si se desfasoara sub microscop. Incizia se
face la marginea corneei, are proprietatea de a se
autosigila si are dimensiunea de aproximativ 2mm.
Dupa incizie, chirurgul introduce in interiorul
ochiului o substanta vascoelastica cu rol de protectie
si de a mentine forma anatomica. Cu ajutorul unei
pense, chirurgul decupeaza partea anterioara a
sacului cristalinian, pentru a avea acces la cristalinul ce trebuie inlocuit. Apoi cu ajutorul unei sonde
ce emite ultrasunete, este aspirat cristalinul, lasand intact suportul acestuia, sacul cristalinian, in care
va fi introdus cristalinul artificial. Dupa introducerea cristalinului, se spala substanta de protectie si
se reface presiunea intraoculara. In cazul utilizarii unui cristalin artificial foldabil, nu este necesara
sutura (cusatura). Dupa operatie, pacientul trebuie sa stea cu ochiul pansat 24 de ore.
TEHNICA CHIRURGICALA

 Anestezierea locala, cu sau fara injectie;


 Incizia corneana, autosigilanta;
 Introducerea substantei vascoelastice;
 Capsulorhexis - cu ajutorul unei pense sau a unui ac, se decupeaza partea anterioara a
sacului cristalinian;
 Faceoemulsificarea - un cateter manual este folosit pentru a distruge si a emuslifica
cristalinul cu ajutorul energiei ultrasunetelor. Emulsia rezultata este aspirata;
 Irigatie si aspiratie - Cortexul, care este stratul exterior al cristalinului, este si el aspirat.
Fluidul inlaturat este in permanenta inlocuit cu o solutie salina, pentru a preveni afectarea formei
anatomice a ochiului;
 Injectarea cristalinului artificial - Un cristalin artificial este introdus in sacul cristalinian,
exact in locul cristalinului natural. Dupa implantare, se spala substanta vascoelastica, se introduce
un antibiotic si se reface presiunea intraoculara;
 Injectie cu o substanta antiinflamatoare;
 Pansament.

https://www.cataracta.ro/operatia-de-cataracta (6)

In functie de calitatea vederii, cristalinele artificiale foldabile se impart in doua


grupe: MONOFOCALE foldabile - nefoldabile si MULTIFOCALE foldabile.
Cristalinele MONOFOCALE ofera o vedere buna la o singura distanta, precum:
 Fara ochelari la distanta, dar cu ochelari pentru apropiere;

 Fara ochelari la apropiere, dar cu ochelari la distanta;


 Cu ochelari pentru distanta si pentru apropiere;

 Vedere monoculara (monovision) - un ochi vede la distanta, iar celalalt vede la citit.

Cristalinele MONOFOCALE foldabile sunt de mai multe feluri:


 Sferice - au un sistem optic simplu;
 Asferice - au un sistem optic mai complex decat cel sferic, oferind un contrast mult mai bun;
 Torice - sunt cristaline foldabile asferice, care corecteaza si astigmatismul cornean.

Cristalinele artificiale MONOFOCALE nefoldabile sunt fabricate dintr-un material dur


(PMMA) si se folosesc din ce in ce mai rar, doar in cazuri ce impun utilizarea lor. Acest lucru se
intampla din cauza necesitatii unei incizii (taieturi) mai mari, ce necesita suturare (cusatura) cu fir.
Firele se scot dupa 30 de zile.
Cristalinele nefoldabile sunt de mai multe feluri:
 De camera posterioara - se implanteaza ca si cristalinele foldabile, in locul cristalinului
natural;
 De camera anterioara - se foloseste in situatia in care suportul cristalinului natural (sacul
cristalinian) este afectat si nu mai poate fi folosit pentru sustinerea cristalinului artificial. Acest tip
de cristalin se fixeaza in fata irisului (partea colorata a ochiului);
 Irisclaw (gheara pentru iris) - se foloseste in situatia in care suportul cristalinului natural
(sacul cristalinian) este afectat si nu mai poate fi folosit pentru sustinerea cristalinului artificial.
Acest tip de cristalin se fixeaza pe iris (partea colorata a ochiului).
Cristalinele MULTIFOCALE ofera independenta fata de ochelari in peste 85% din activitatile
zilnice. Exista situatii particulare cand beneficiarii acestui tip de dioptrii pot avea nevoie de ochelari
in situatii rare si particulare.
Cristalinele MULTIFOCALE sunt de mai multe tipuri:
 Bifocale sau cristaline multifocale simple, ce ofera o vedere buna la distanta si la apropiere,
vederea intermediara putand fi mai dificila, in anumite situatii;
 Trifocale - sunt cele mai moderne cristaline artificiale multifocale, deoarece ofera o vedere
buna la toate distantele. Foarte rar, in situatii particulare, poate fi nevoie de ochelari;
 Bifocale torice - cristaline multifocale bifocale, ce corecteaza si astigmatismul, adica
dioptriile cilindrice;
 Trifocale torice - cristaline multifocale trifocale, ce corecteaza si astigmatismul, adica
dioptriile cilindrice.
https://www.cataracta.ro/operatia-de-cataracta (6)

Avantajele majore ale operatiei de emulsificare cu ultrasunete sunt urmatoarele:

 Dimensiuni mult mai mici ale inciziei;

 Lipsa suturilor (fara cusatura) la nivelul inciziei;

 Complicatii reduse intra si post-operator;

 Reducerea timpului operator;

 Anestezie usoara;

 Reducerea dramatica a riscului de infectie;

 Traumatism minim;
 Respectarea anatomiei ochiului;

 Recuperarea vizuala post-operatorie mult mai


rapida spre deosebire de cazul extragerii
extracapsulare;

 Scurtarea perioadei de restrictii, dupa operatie.

https://www.cataracta.ro/operatia-de-cataracta (6)

Complicatii ale operatiei de cataracta


Printre complicatiile operatiei de cataracta se numara:
- endoftamita (infectia ochiului);
- glaucom;
- caderea genelor;
- dislocarea retinei;
- hemoragia retinei;
- pierderea vederii;
- pierderea ochiului. 
Unul dintre cele mai comune efecte secundare ale operatiei de cataracta este inflamatia ochiului.
Aceasta complicatie se trateaza de cele mai multe ori cu antibiotice si medicamente antiinflamatorii. 
Edemul macular apare atunci cand retina retine lichide. Aceasta complicatie este mai frecventa in
randul pacientilor care sufera de anumite afectiuni cronice. Aceasta complicatie dispare de cele mai
multe ori de la sine, fara a fi tratata. 
Aceste complicatii apar in general in prima saptamana dupa operatia de cataracta.

Alte efecte secundare ale operatei de cataracta


Exista si numeroase complicatii care pot aparea imediat sau la 24 de ore dupa operatia de
cataracta. Printre acestea se numara sangerarile, vanataile si deformarea corneei. 
De cele mai multe ori, aceste complicatii pot necesita mai multe tratamente si operatii
chirurgicale pentru a reda vederea.

Complicatii grave ale operatiei de cataracta


In urma operatiei de cataracta, pacientii trebuie sa fie atenti in special la doua complicatii extrem
de severe. Endoftalmita si dislocarea retinei sunt complicatii gave, care pot duce la pierderea vederii.
Aceste complicatii apar insa in cazuri extrem de rare. 

Simptome precum vederea slabita, durerile, roseata, umflarea si supurarea ochiului sunt semne
alarmante, iar pacientul trebuie sa mearga de urgenta la medicul specialist.
http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-ochilor/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-complicatiile-
operatiei-de-cataracta_9198 (7)

PRECAUTII CE TREBUIE LUATE DUPA INTERVENTIE

 Este foarte important ca pacietul sa pastreze o igiena locala foarte stricta.


 Pacientul trebuie sa fie foarte precaut primele 72 de ore postoperator;
 Pacientul nu trebuie sa se frece la ochiul operat sau sa exercite presiune pe globul ocular;
 Sa nu doarma pe ochiul operat;
 E normal ca ochiul sa fie mai sensibil o perioada postoperator;
 Pacientul trebuie sa poarte ochelari de protectie o perioada post operator;
 Postoperator, pacientul se poate plimba, poate citi sau poate sa se uite la TV;
 Noii ochelari i se vor prescrie pacientului dupa 3-4 saptamani, postoperator;
 Pacientul nu poate sa conduca un autovehicul, decat dupa ce obtine permisiunea de la
medicul oftalmolog;
 Pacientul trebuie sa foloseasca toata medicatia prescrisa de medicul oftalmolog si sa nu
omita nici un control indicat de acesta;
http://westeyehospital.ro/afectiuni-si-tratamente/chirurgia-cataractei-implant-de-cristalin-
tratament/ (2)

Dupa operatie pacientul va remarca imbunatatirea vederii din primele zile (chiar prima zi
postoperator), vedere ce va deveni din ce in ce mai buna pe masura ce ochiul se vindeca si creierul
invata din nou sa lucreze cu o imagine clara primita de la ochiul operat. Rezultatul este cu atat mai
spectaculos la pacientii care se opereaza de cataracta pe ambii ochi la un interval scurt de timp, in
acest caz ambii ochi contribuind cu o imagine clara la formarea imaginii finale.
In cazul in care cataracta este foarte avansata, operatia este mult mai traumatizanta, astfel vederea
din primele zile dupa operatie nu va fi spectaculoasa, iar pentru a ajuta procesul de vindecare se
poate sa fie nevoie de tratament suplimentar.
In perioada de tratament de dupa operatie se folosesc picaturi ce au ca efect dilatarea pupilei.
Trebuie inteles faptul ca dupa ce se pun picaturile, vederea scade. Stabilitatea si claritatea vederii
revin dupa incetarea tratamentului.
In cazul in care, pe langa cataracta, pacientul asociaza si o alta patologie oculara cu impact major
asupra functiei vizuale (ex : glaucom, degenerescenta maculara sau alte afectiuni retiniene), nivelul
vederii postoperatorii va depinde de severitatea patologiei oculare asociate. Ce inseamna acest
lucru? Inseamna ca, de exemplu, in cazul unui pacient cu glaucom incipient, compensat
medicamentos, vederea dupa operatie va fi foarte buna, in timp ce pentru un pacient cu glaucom
avansat, cu afectarea grava a nervului optic, va exista o imbunatatire a vederii, dar nu la acelasi nivel
ca in cazul pacientului mentionat anterior.
https://www.cataracta.ro/dupa-operatia-de-cataracta (8)

Imediat după operaţia de cataractă


 Este posibil să existe ameţeli din cauza anesteziei locale. Acest lucru este normal iar efectul
va trece destul de repede.

 Medicul poate administra picături în ochi pentru a preveni infecţiile şi picături


antiinflamatorii pentru a minimiza inflamaţia.

 Posibil să se prescrie medicamente şi să primească instrucţiuni despre cum să îngrijească


ochii. Consultaţie (consultaţii) de monitorizare după operaţie Medicul poate da ochelari de soare
de culoare închisă pentru drum.

 Este interzis condusul de vehicule.


 Se evită atingerea sau frecarea ochiul ori îndepărtarea protecţiei care îl acoperă. Timp de
câteva zile, este posibil să se simtă ochiul sensibil, chiar iritat. Este posibil chiar să se vadă o mică
strălucire sau halouri,  Halouri: Efect vizual în care în jurul unui far sau al altui obiect luminos
poate apărea o imagine strălucitoare circulară ori un cerc luminos înceţoşat. dar acestea vor
dispărea cu timpul.
 Se reiau activităţile zilnice normale - cu excepţia condusului - în primele 24 de ore.Se evită
să se ridice orice greutate mai mare de 7 kg, deoarece acest lucru poate mări presiunea
intraoculară.

 La recomandare se poartă protecţia pe ochi în timp somnului şi evitarea somnului pe partea


corpului care a fost supusă operaţiei.

 În ziua următoare, ar trebui să se revină la medic pentru un control.

 Nu se folosesc produse de machiaj pentru ochi decât atunci când medicul spune că este în
regulă aceasta lucru.

http://www.vederefaraochelari.ro/after-cataract-surgery.aspx (9)
https://www.amaoptimex.ro/wp-content/uploads/instructiuni-postoperatorii/Ama%20Optimex
%20-%20instructiuni%20postoperatorii%20implant.pdf (10)

S-ar putea să vă placă și