Sunteți pe pagina 1din 5

Adolescenta

 – Adolescenta

 – 
 definitie si caracterizare generala :
Adolescenta
 – 
 etapa a vietii care se situeaza intre copilarie si varsta adulta (de la 12-13la 18-20 de ani)
2
.Este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profundeschimbari
: biologice, fizice, psihice, morale e.t.c., perioada a dezvoltarii , in care dispartrasaturile
copilariei, cadand locul unor particularitati complexe si foarte bogate , unormanifestari
psihice individuale specifice
3
.Sub raport psihologic se caracterizeaza prin hipersensibilitate, trecerea in stadiulsuperior al
dezvoltarii intelectuale, cel al operatiilor formale, care permite o combinatoricaabstracta si
largeste posibilitatile gandirii teoretice si reflexive, prin expansiunea fanteziei si
asentimentelor odata cu aparitia unor conflicte motivationale si afective.Adolescentul
redescopera lumea, datorita posibilitatilor sale de interpretare si este intens
1- MIHAI GOLU
 – 
 
“Fundamentele psihologiei”, p.2 .
 2- PAUL POPESCU - NEVEANU
 – 
 

Dictionar de psihologi
e”,
Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26.3- ANCA DRAGU SI SORIN CRISTEA
 – 
 
“Psihologie si pedagogie scolara”, Ovidius University Press
 Constanta, 2003, p.51.
 preocupat de propriul sau destin.
 
2Este etapa in care intervin indelungate si intense meditatii asupra valorilor. Se elaboreaza
unsens de viata si dobandeste contururi conceptia despre lume si viata. Constiinta de sine
seadanceste mult, sporesc eforturile de autocunoastere si autoproiectare
4
.Cuprinde doua faze :

 
una timpurie intre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice sifiziologice, a
unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei moralea copilului
 – 
 numita
preadolescenta.
 

 
a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a
adolescentei propriu-zise 
, ce secaracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre lume si
viata, prin clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului, printr-o mare dezvoltarea
laturii cognitive, afective si volitionale a personalitatii.
Preadolescenta
 – 
 caracterizare generala :
Aspectul exterior 
 se caracterizeaza prin lipsa de armonie , mainile fiind mai lungidecat trunchiul, nasul
disproportionat in raport cu fata, intreaga conformatie lasand impresiaunei fiinte desirate.
Tinerele fete trec în această fază printr 
-
o creştere accentuată şi câştigă 22
 cm în
înalţime. La băieţi creşterea poate începe ceva mai târziu, între 12 şi 16 ani şi este
maievidentă. Creşterea este uneori impetuoasă şi se însoţeşte de momente de
 
oboseală, dureri de
cap, iritabilitate.
Conduita generală
capătă caracteristici de alternanţa între momente de vioiciune, deconduite copilăroase
exuberante şi momente de oboseală, apatie, lene.
 Se constata schimbari evidente la nivelul
vietii psihice 
. Actele de autoritate ale parintilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernaman
t critic daca nu suntintemeiate si necesare. Se manifesta o schimbare in comportamentul
copilului ce ar aveaurmatoarea explicatie : pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in
majoritateacazurilor, au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata
copilului iarcapacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de
uneleinsuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si
profunde iargandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai
trecneobservate.
4-PAUL POPESCU - NEVEANU
 – 
 
“Dictionar de psihologie”,
Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26.
 
3La aceasta varsta se dzvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorintade a-si
cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util celordin jur.
In şcoală, copilul se află în faţa unor noi cerinţe, mai
 
diversificate cantitativ şi calitativ,a unor modele de profesori şi de lecţii variate care impun
un cadru al învăţării mai deosebite.Se modifică şi statutul de elev, prin antrenarea acestuia în
activităţi responsabile şicompetiţionale, cum ar fi cele d
in cercuri tehnice, din concursurile la diferite obiecte, din
 jocurile competiţionale, care îl fac să
-
şi dea seama de valoarea şi potenţialul de care dispune.
 Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu inalta constiinta adatoriei,
in orice domeniu ar activa : literar, stiintific, artistic, tehnic e.t.c.

 definitie si caracterizare generala :


Adolescenta
 – 
 etapa a vietii care se situeaza intre copilarie si varsta adulta (de la 12-13la 18-20 de ani)
2
.Este o perioada importanta a dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profundeschimbari
: biologice, fizice, psihice, morale e.t.c., perioada a dezvoltarii , in care dispartrasaturile
copilariei, cadand locul unor particularitati complexe si foarte bogate , unormanifestari
psihice individuale specifice
3
.Sub raport psihologic se caracterizeaza prin hipersensibilitate, trecerea in stadiulsuperior al
dezvoltarii intelectuale, cel al operatiilor formale, care permite o combinatoricaabstracta si
largeste posibilitatile gandirii teoretice si reflexive, prin expansiunea fanteziei si
asentimentelor odata cu aparitia unor conflicte motivationale si afective.Adolescentul
redescopera lumea, datorita posibilitatilor sale de interpretare si este intens
1- MIHAI GOLU
 – 
 
“Fundamentele psihologiei”, p.2 .
 2- PAUL POPESCU - NEVEANU
 – 
 

Dictionar de psihologi
e”,
Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26.3- ANCA DRAGU SI SORIN CRISTEA
 – 
 
“Psihologie si pedagogie scolara”, Ovidius University Press
 Constanta, 2003, p.51.
 preocupat de propriul sau destin.

 
2Este etapa in care intervin indelungate si intense meditatii asupra valorilor. Se elaboreaza
unsens de viata si dobandeste contururi conceptia despre lume si viata. Constiinta de sine
seadanceste mult, sporesc eforturile de autocunoastere si autoproiectare
4
.Cuprinde doua faze :

 
una timpurie intre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice sifiziologice, a
unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei moralea copilului
 – 
 numita
preadolescenta.
 

 
a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a
adolescentei propriu-zise 
, ce secaracterizeaza printr-o echilibrare puternica, intima a conceptiei despre lume si
viata, prin clarificarea si intensificarea elaborarii idealurilor omului, printr-o mare dezvoltarea
laturii cognitive, afective si volitionale a personalitatii.
Preadolescenta
 – 
 caracterizare generala :
Aspectul exterior 
 se caracterizeaza prin lipsa de armonie , mainile fiind mai lungidecat trunchiul, nasul
disproportionat in raport cu fata, intreaga conformatie lasand impresiaunei fiinte desirate.
Tinerele fete trec în această fază printr 
-
o creştere accentuată şi câştigă 22
 cm în
înalţime. La băieţi creşterea poate începe ceva mai târziu, între 12 şi 16 ani şi este
maievidentă. Creşterea este uneori impetuoasă şi se însoţeşte de momente de
 
oboseală, dureri de
cap, iritabilitate.
Conduita generală
capătă caracteristici de alternanţa între momente de vioiciune, deconduite copilăroase
exuberante şi momente de oboseală, apatie, lene.
 Se constata schimbari evidente la nivelul
vietii psihice 
. Actele de autoritate ale parintilor sunt cu greu suportate, fiind supuse unui acut discernaman
t critic daca nu suntintemeiate si necesare. Se manifesta o schimbare in comportamentul
copilului ce ar aveaurmatoarea explicatie : pana in aceasta perioada cunostintele parintilor, in
majoritateacazurilor, au fost suficiente pentru lamurirea diferitelor probleme din viata
copilului iarcapacitatea intelectuala a acestuia era inca putin dezvoltata spre a-si da seama de
uneleinsuficiente ale parintilor. Acum insa, venind in contact cu cunostinte variate si
profunde iargandirea dezvoltandu-se la capacitatea realului, insuficientele parintesti nu mai
trecneobservate.
4-PAUL POPESCU - NEVEANU
 – 
 
“Dictionar de psihologie”,
Ed. Albatros, Bucuresti, 1978, p.26.
 
 
3La aceasta varsta se dzvolta constiinta de sine, preadolescentul fiind animat de dorintade a-si
cunoaste propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura poate fi util celordin jur.
In şcoală, copilul se află în faţa unor noi cerinţe, mai
 
diversificate cantitativ şi calitativ,a unor modele de profesori şi de lecţii variate care impun
un cadru al învăţării mai deosebite.Se modifică şi statutul de elev, prin antrenarea acestuia în
activităţi responsabile şicompetiţionale, cum ar fi cele d
in cercuri tehnice, din concursurile la diferite obiecte, din
 jocurile competiţionale, care îl fac să
-
şi dea seama de valoarea şi potenţialul de care dispune.
 Idealul preadolescentului este de a deveni un om util societatii, cu inalta constiinta adatoriei,
in orice domeniu ar activa : literar, stiintific, artistic, tehnic e.t.c.