Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea LUCIAN BLAGA SIBIU

Facultatea de Inginerie Hermann Oberth

Proiect la Management
Investitional

Indrumator: Prof.univ.dr. Ioan Barsan


Student: Trimbitas Mihai
Specializare : M.A.I.
Proiect de investitii
1.2.Prezentarea agentului economic initiator al proiectului

1.2.1 Elemente de identificare

Denumire : S.C. ALLIANZ SE S.A.


Adresa: Strada Caderea Bastiliei, Nr. 80-84, Sector 1, Bucuresti, Cod postal 71139
Numar de inregistrare la Registrul Comertului : J40/15882/1994
Cod Unic de Inregistrare: RO 6120740
Statut juridic: Societate pe actiuni

Actionariat: Allianz-Țiriac Asigurări este controlat de grupul Allianz - 52,16% și


Vesanio Trading Limited (Cipru) - 44,48%, companie deținută de Ion Țiriac.

Board Manager: Cristian Constantinescu – Director general


Gavril Muresan – Director general adjunct
Ileana Cucos – Director economic
Cleopatra Marinescu – Director marketing
Marius Balica – Director investitii

Capital social: 94.393.890 lei


Nr. Actiuni: 127905
Valoarea nominala a unei actiuni: 738 lei
Cifra de afaceri: 898.400.000 lei
Numar angajati: peste 1800

Allianz-Tiriac este compania de asigurari numarul unu din Romania si ofera


clientilor sai o gama completa de produse de asigurari private.

1.2.2. Strategia dezvoltarii

Strategia dezvoltarii Allianz-Tiriac a urmarit, in mod continuu, fructificarea


oportunitatilor de crestere a afacerilor numai in masura in care acestea au oferit
garantia mentinerii la niveluri superioare a tuturor indicatorilor care exprima gradul
de siguranta financiara a companiei. Faptul ca, indiferent de contextul economic
general, Allianz-Tiriac a reusit sa deruleze in mod constant o activitate profitabila este
o dovada in plus a soliditatii afacerilor sale.

Pentru Allianz-Tiriac Asigurari, definirea directiilor strategice de dezvoltare


urmareste, inainte de orice, garantarea stabilitatii financiare a afacerii. In acest sens,
evaluarea sigurantei financiare a activitatii pe baza indicatorilor specifici definiti de
legislatia in vigoare evidentiaza capacitatea companiei de a face fata, in orice
moment, cu promptitudine, obligatiilor de plata asumate prin contractele de asigurare.

2
1.2.3. Situatia financiara actuala

Indicatori* de siguranta financiara (2015)

* - conform raportarilor oficiale catre CSA (Comisia de Supraveghere a Asigurarilor)


(1) - conform normelor in vigoare, asiguratorii au obligatia sa detina permanent o
marja de solvabilitate disponibila, corespunzatoare activitatii desfasurate de catre
acestia, cel putin egala cu marja de solvabilitate minima calculata în conformitate cu
prevederile prezentelor norme
(2) - conform normelor in vigoare, acest coeficient trebuie sa fie de minimum 1

Rezultate financiare consolidate

Pentru Allianz-Tiriac, obiectivul principal pe termen lung vizeaza cresterea


profitabila a afacerilor proprii. Rezultatele din ultimii ani confirma capacitatea
companiei de a realiza, constant, performante remarcabile atat in ceea ce priveste
dinamica afacerilor derulate, cat si sub aspectul eficientei activitatii.

1.2.4. Diagnostic financiar

Primele brute subscrise de Allianz-Tiriac Asigurari, cumulat din activitatile de


asigurari generale si de viata au atins valoarea de 898,4 milioane de lei.
Rata contributiei celor doua segmente principale de activitate a Allianz-Tiriac
Asigurari la formarea veniturilor companiei s-a mentinut aproximativ constanta in
anul 2015 (comparativ cu anul 2014), primele brute subscrise pe segmentul
asigurarilor generale reprezentand aproximativ 90% din volumul total de prime brute
subscrise, restul de 10% reprezentand venituri din vanzarea politelor de asigurari de
viata.

Elemente ale contului de profit si pierderi

Milioane lei 2015 2014 2013


Venituri din prime brute subscrise ( cumulat, asigurari de viata si generale ) 898,4 1020,3 1285,9
Venituri din plasamente 39,3 35,1 33,6
Daune si indemnizatii platite 620,3 811,8 986,2

3
Elemente de bilant (consolidat)

Milioane lei 2015 2014 2013


Active totale 1964,9 2104,5 2539,8
Plasamente 1333,3 1347,3 1220,7
Capitaluri proprii 543,3 530,9 536,7
Rezerve tehnice ( brut ) 933,1 1056,8 1137,4

Baza solida a capitalurilor

Capacitatea de a administra, an dupa an, in mod eficient propriul portofoliu a


oferit Allianz-Tiriac posibilitatea de a se autofinanta in vederea sustinerii planurilor
de dezvoltare. In plus, angajamentul actionarilor de a sustine cresterea valorii
companiei prin nedistribuirea profiturilor realizate de aceasta a intarit progresiv baza
capitalurilor companiei.

4
1.3.PIATA PRODUSULUI

1.3.1. Produsul

Allianz-Tiriac ofera la ora actuala o gama completa de produse si servicii de


protectie si planificare financiara, pe toate segmentele de asigurari - auto, bunuri,
raspundere, viata, sanatate -, dar si in domeniul administrarii pensiilor private.
Definitoriu pentru succesul Allianz-Tiriac Asigurari a fost echilibrul pastrat, in
permanenta, intre ritmul de dezvoltare si siguranta financiara a companiei.
Allianz-Tiriac ofera clientilor sai o gama completa de produse de asigurari
private:
 Asigurări de viaţă - produse individuale sau de grup. Angajaţii tăi şi familiile
lor vor fi protejaţi
 financiar prin acoperirea diverselor riscuri corelate vieţii şi sănătăţii. În plus,
îşi vor putea planifica
 viitorul, economisind sau investind.
 Asigurări de persoane - asigurări medicale pentru călătorii în străinatate şi
asigurări de persoane
 în caz de accidente.
 Asigurări auto - asigurări RCA şi CASCO pentru parcurile auto.
 Asigurarea proprietăţilor (clădiri şi bunuri) - asigurarea
clădirilor/construcţiilor/echipamentelor şi utilajelor, asigurarea echipamentelor
electronice, a bunurilor casabile, a bunurilor şi valorilor, a
 lucrărilor de construcţii-montaj, inclusiv a bunurilor în tranzit.
 Asigurări de răspundere civilă - răspundere civilă legală, răspundere civilă
profesională,
 răspunderea societăţilor specializate.
 Asigurări de risc financiar - asigurarea împotriva pierderilor financiare şi a
cheltuielilor
 suplimentare rezultate din întreruperea activităţii.
 Asigurări agricole.
 Asigurări de aviaţie.
 Asigurări maritime şi de transport.
 Pensii private.

Piata Produsului

Diversificarea progresiva a gamei de produse in concordanta cu nevoile


clientilor si adaptarea lor in permanenta la tendintele cererii au reprezentat elemente
de strategie care au avut o contributie importanta la dezvoltarea echilibrata a
afacerilor Allianz-Tiriac. Astazi, portofoliul de asigurari al companiei are o structura
diversificata, incluzand practic toate tipurile de produse de protectie si planificare
financiara, din gama asigurarilor generale, asigurarilor de viata si sanatate, actvitatea
extinzandu-se, incepand din 2007 si pe segmentul administrarii private a pensiilor. Pe
termen mediu si lung prioritatea Allianz-Tiriac este aceea de a deveni numarul 1 in
preferintele clientilor sai, prin produsele si serviciile de protectie si planificare pe care
le ofera.

5
Inca de la inceput, una din preocuparile constante ale Allianz-Tiriac s-a
concentrat in directia dezvoltarii unor produse si servicii la cele mai inalte standarde
de calitate.

Permanent,compania a implementat solutii inovatoare, menite sa creeze o


legatura stransa cu clientii. Astfel, inca din anul 2006, in premiera pe piata
asigurarilor din Romania, compania a implementat un sistem de ofertare pentru
politele Casco, ce genereaza prime individualizate, corelate riguros cu profilul de risc
al clientului, cu istoricul daunalitatii acestuia si caracteristicile tehnice ale
autovehiculului si nu in ultimul rand, cu gradul de fidelitate a clientului in ceea ce
priveste relatiile contractuale cu Allianz-Tiriac.

De asemenea, imbunatatirea serviciilor de solutionare a daunelor a fost o


preocupare constanta de-a lungul timpului, astfel incat clientii Allianz-Tiriac sa
beneficieze de cele mai bune si rapide servicii in cazul in care au o dauna. Odata cu
centralizarea procesului de solutionare a daunelor auto compania a reusit sa faca un
pas important in directia imbunatatirii serviciilor oferite de companie, clientul avand
astfel un singur punct de contact unde poate aviza dauna produsa si de unde poate
obtine toate informatiile de care acesta are nevoie - Contact Center-ul Allianz-Tiriac.

In acelasi timp Allianz-Tiriac dezvolta produse performante, flexibile, ce


ofera clientului posibilitatea de a alege dintre planurile de asigurare oferite varianta
potrivita nevoilor sale specifice, din perspectiva riscurilor acoperite si a primelor de
asigurare corespunzatoare.
Concurenta

În cadrul pieţei asigurărilor generale şi de viaţă primele 10 societăţi din top


deţin 79,08% din volumul total al primelor brute subscrise.

Cota Crestere Crestere


Prime brute
Nr. totala fata de fata de
Societate subscrise
Curent de piata 2014 2013
(lei ) (%) (%) (%)
1 Allianz - Tiriac 1384372566 15,60 12,14 34,58
2 Omniasig VIG 1206666966 13,60 36,51 125,09
3 Asirom 748368785 8,43 19,09 46,18
4 Euroins 654723248 7,38 74,97 117,23
5 Groupama 606802001 6,84 9,10 61,62
6 ING 604410695 6,81 20,61 12,75
7 BCR Asigurari 543472856 6,13 2,94 28,19
8 Unita VIG 497543237 5,61 4,93 91,93
9 Generali 416988316 4,70 9,12 61,64
10 Carpatica 352879004 3,98 4,65 83,66

Top 10 societaţi de asigurare în funcţie de primele brute subscrise cumulat din


asigurări generale şi asigurări de viaţă la data de 31 decembrie 2015.

6
Avantaje Allianz

 Pret
 Rapiditate
 Profesionalism
 Seriozitate
 Acuratete
 Acorda suport

Reţeaua de distribuţie este asigurată prin:


• 742 inspectori angajaţi permanenţi ai societăţii, din care 723 vând asigurări de viaţă;
• agenţi de asigurare în regim de colaborare:
• 5.144 - pentru asigurările generale;
• 656 - pentru asigurările de viaţă;
• 550 agenţii de intermediere şi societăţi de brokeraj.

În anul 2010, Allianz-Ţiriac Asigurări S.A. a înregistrat un număr mediu de


personal de 1.975, repartizat după următoarea structură:

Personal operativ 1.517 reprezentend 76,81% din totalul angajatiilor.

Personal administrativ şi de conducere 458 reprezentand 23,19% din totalul


angajatiilor.

Asigurări Asigurări
generale de viaţă
Marja de solvabilitate 4,31 4,59
Coeficientul de lichiditate 1,05 4,61
Gradul de acoperire a rezervelor 1.05 1.18

Strategii de pret

Pentru fundamentarea unei strategii de pret oportune, Allianz-Tiriac ia in


considerare urmatoarele coordonate: costurile care trebuie acoperite, utilitatea
serviciului oferit, care porneste de la un nivel minim ce trebuie indeplinit si preturile
practicate de concurenta. In acest context, strategiile alese realizeaza optimizarea
celor trei elemente.

De regula, prin politica sa de pret, Allianz-Tiriac isi propune sa indeplineasca


unul din urmatoarele trei obiective: obtinerea unui profit cat mai mare; utilizarea la
maximum a capacitatilor firmei sau atragerea unui numar cat mai mare de
consumatori. In functie de obiectivul ales, Allianz-Tiriac poate opta pentru o strategie
a preturilor orientate dupa costuri, in functie de cerere sau de concurenta.

Fiecare optiune strategica prezinta o serie de particularitati, determinate de


natura serviciului prestat si de specificul firmei.

Orientarea pretului in functie de costuri este adoptata de firma, tinzand sa-si


maximizeze venitul in scopul acoperirii integrale a cheltuielilor si obtinerii unui profit
cat mai mare. Fundamentarea acestui tip de strategie ridica insa cateva probleme. In
7
primul rand,firma trebuie sa determine cu exactitate costurile pe baza carora sa fie
stabilit nivelul minim al preturilor, iar acest lucru este destul de dificil de realizat
datorita caracteristicilor serviciilor. In al doilea rand, datorita inseparabilitatii
serviciilor de asigurare, firma va trebui sa previzioneze printr-o cercetare de
marketing atat reactia consumatorilor la diferite niveluri ale pretului , cat si volumul
vanzarilor corespunzator acestor niveluri. In al treilea rand, o asemenea strategie
implica definirea de catre firma a unitatii de serviciu consumate. Aceasta este
realizata prin urmatoarele modalitati: efectuarea unei anumite prestatii, asigurarea
accesului la prestarea serviciului de asigurare, in functie de timpul alocat prestarii
acestuia, in raport de consumul unor resurse materiale care sunt luate in calculul
costurilor, in functie de distanta parcursa sau de „pachetul de servicii' oferit.

8
2. Prezentrrea proiectului

2.1. Descriere

Infiinrea unei scoli de pilotaj avioane mici in zona Sibiu. Pilotii reprezinta in
momentul de fata o necesitate sociala. De la inceputul anilor 2000, industria aeriana a
avut o crestere record mondiala, in care au jucat roluri foarte importante dezvoltarea
industriei low-cost si a companiilor asiatice. Exista cerere mare de piloti in zona Asiei
si a Orientului Mijlociu, cele mai dinamice din punct de vedere al dezvoltarii aviatiei
civile in ultimii ani. Aici de fapt se impune o analiza structurala pentru ca in toata
lumea este nevoie de piloti cu experienta (comandanti, instructori), insa este greu sa
ajungi la acest nivel pentru ca sistemul de promovare este foarte riguros si impune un
anumit nivel de pregatire pentru fiecare etapa care conduce la elitele de care este
nevoie peste tot. Firma isi propune sa transforme cursantii in piloti profesionisti si
incearca sa le gaseasca locuri de munca pentru dobandirea experientelor necesare
pentru a putea devenii pilotii unor mari companii.
Proprietarul firmei este instructor de zbor, echipamentele principale pentru
desfasurarea activitatii fiind un simulator de zbor, doua aeronave si cladirea unde
urmeaza sa aiba loc cursurile.
Simulatorul de zbor ATR 72-500 prezinta urmatoarele caracteristici: motoare
Pratt & Whitney PW 127, generator model imagine – Invis, sistemul de afișare -
180/40 RC, câmp de vizualizare - 180 ° x 40 °, scene disponibile - zi / amurg / noapte.

Pe avioanele “Wild Thing” se monteaza motoare Rotax sau Jabiru, dupa cum
vrea clientul. Cele mai multe motoare sunt din Australia, cu o putere de 80, 100 sau
120 cai, iar autonomia ajunge la sase ore. Asta s-ar traduce intr-un consum de aproape
13 litri pe ora pentru motoarele mai mici si de aproximativ 15 litri pe ora pentru cel de
120 de cai. . Rezervorul, format din doua componente si amplasat in aripi, are o
capacitate de 80, 90, chiar 120 de litri. Este alimentat cu benzina auto cu cifra
octanica 98, dar numai de la firmele care fac, periodic, un anumit control al

9
parametrilor combustibilului. Viteza de croaziera este de 120 km/h, iar consumul, la
aceasta viteza, este de 13 litri pe ora. Cu un plin se poate zbura peste 700 de kilometri.
Cel mai ieftin avion costa 35 de mii de euro, cel cu un singur loc, iar cu doua
locuri ajunge pana la 59 de mii, pretul final in Germania. Se da certificat de
conformitate. In acest pret mai intra si parasuta care fara montaj ar ajunge la aproape
3500 euro.

10
2.2. Implementare

Necesarul de echipamente si utilaje

Nr. Utilajul/echipamentul Descriere


Crt.
1. Simulator de zobr
ATR 72-500

Motoare Pratt & Whitney PW 127, generator model


imagine – Invis, sistemul de afișare - 180/40 RC, câmp
de vizualizare - 180 ° x 40 °, scene disponibile - zi /
amurg / noapte.
2. Avion ´´Wild Thing
´´
Pret 60.000 Euro

Motoare Rotax sau Jabiru cu o putere de 80, 100 sau


120 cai, iar autonomia ajunge la sase ore. Consum
aproximativ de 13 litri pe ora pentru motoarele mai mici
si de aproximativ 15 litri pe ora pentru cel de 120 de cai.
3. Tabla electronica
Panasonic UB-T880
Pret 8.300 Lei

11
4. Calculator tip
desktop
Pret 5.000 Lei

Tip procesor: Intel Core i7


Model procesor: 3770K
Frecventa procesor (GHz): 3.5
Memorie RAM standard (GB): 32
Capacitate HDD (TB): 1
Capacitate SSD (GB): 120
Unitate optica: DVD-RW
Procesor grafic: nVIDIA GeForce GT 660
Sistem de operare: Windows
5. Videoproiector
EPSON TW6000
Pret 7.000 Lei

6. Pret 70 Lei

7. Pupitru scolar
Pret 200 Lei

12
2.3 Engineering

Utilitatile
Costul utilitatiilor aferente cladirii in care se tin cursurile sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Energie electrica Apa Gaz
Consum Cost Consum Cost Consum Cost
Lunar 500 KWh 200 Lei 1 mc 10 Lei 500 MWh 300 Lei
Anual 6 MWh 2400 Lei 12 mc 120 Lei 6 MWh 3600 Lei
Total 6120 Lei

Amenajarea cladirii

Nr. Articol Pret unitar Necesar Cost


1 Birou 200 LEI 1 buc 200 LEI
2 Mobilier(rafturi) 400 LEI 1 buc 400 LEI
3 Scaun 70 LEI 13 buc 910 LEI
4 Sistem desktop 5.000 LEI 2 buc 10.000 LEI
5 Banci 200 LEI 11 buc 300 LEI
6 Tabla interactiva 8.000 LEI 1 buc 8.000 LEI
7 Videoproiector 6.000 LEI 1 buc 6.000 LEI
TOTAL 25.810 LEI

2.4. Desfasurarea cursurilor

Desfasurarea cursurilor si pretul acestora pentru diferite calificari:

 Licenta de pilot privat, PPL (A)

Pentru obtinerea licentei de pilot privat pe avion, PPL (A) este necesara in prima
faza un certificat medical clasa a doua si cunoasterea partii teoretice a cursului, dupa
care se trece la practica; costul pentru ora de zbor cu instructor este 180 €/hour; un
numar de minim 45 de ore de zbor sunt necesare pentru deprinderea abilitatilor de
pilot. Scoala se poate absolvi alocand 4-5 sfarsituri de saptamana cursurilor.
Examinarea se face de catre autoritatea aeronautica – cost €100 + 2 ore de zbor x 180
€.

 Licenta de pilot pe avion ultrausor, ULM

Aeronavele ultrauşoare motorizate ULM sunt: avioanele ultrauşoare (incluzând


motodeltaplanele), elicopterele ultrauşoare, motoparapantele/motoparaşutele,
autogirele (girocopterele) ultrauşoare şi dirijabilele ultrauşoare definite după cum
urmează: sunt proiectate şi construite pentru a avea o masă maximã la decolare de 560
kg, inclusiv sistemul de recuperare totală cu paraşuta dacă există, în cazul aeronavelor
care decolează şi aterizează pe uscat, în cazul aeronavelor cu flotoare / amfibii
admiţându-se o masă suplimentară de 70 kg; şi sunt limitate la cel mult două locuri,
inclusiv pilotul.

13
Pentru obtinerea licentei de pilot pe avion ultrausor, PPL (A) este necesara in
prima faza un certificat medical clasa a doua si cunoasterea partii teoretice a cursului,
dupa care se trece la practica; costul pentru ora de zbor cu instructor este 120 €/hour;
un numar de minim 45 de ore de zbor sunt necesare pentru deprinderea abilitatilor de
pilot.
Scoala se poate absolvi alocand 4-5 sfarsituri de saptamana cursurilor.
Examinarea se face de catre inspectorii aeroclubului – cost €100 + 2 ore de zbor x 120
€.

 Licenta de pilot comercial - Comercial Pilot Licence (CPL)

Experienta necesara: Cursul se poate incepe de catre detinatorii licentei de pilot


privat, PPL (A). Inainte de inceperea cursului este necesara o minima experienta de
zbor ca pilot comandant. Experienta se poate dobandi pe aeronavele noastre, contra
cost.
Examinarea se face de catre autoritatea aeronautica – cost €100 + 2 ore de zbor x 180
€.

 Zbor instrumental - Instrumental Rating (IR)

Curs teoretic 200 ore. Practica minimum 40 ore de zbor.


Intructorul decide numarul exact de ore de zbor la care cursantul este pregatit
pentru examinarea de catre autoritatea aeronautica

 Instructor de zbor -Flight Instructor (FI)

Curs teoretic 200 ore. Practica minim 30 ore de zbor.


Intructorul decide numarul exact de ore de zbor la care cursantul este pregatit
pentru examinarea de catre autoritatea aeronautica.

Şedinţele au loc , confrom orarului:

Cursuri
Calificare Ziua Ora
Luni 10-12; 16-18;
Licenta de pilot privat
Marti 12-14; 18-20;
Licenta de pilot pe avion Marti 10-12; 16-18;
ultrausor Miercuri 12-14; 18-20;
Miercuri 10-12; 16-18;
Licenta de pilot comercial
Joi 12-14; 18-20;
Joi 10-12; 16-18;
Zbor instrumental
Vineri 12-14; 18-20;
Vineri 10-12; 16-18;
Instructor de zbor
Luni 12-14; 18-20;

14
Ore practica pe simulator
Calificare Ziua Ora
Luni 10-12; 16-18;
Licenta de pilot privat
Marti 12-14; 18-20;
Licenta de pilot pe avion Marti 10-12; 16-18;
ultrausor Miercuri 12-14; 18-20;
Miercuri 10-12; 16-18;
Licenta de pilot comercial
Joi 12-14; 18-20;
Joi 10-12; 16-18;
Zbor instrumental
Vineri 12-14; 18-20;
Vineri 10-12; 16-18;
Instructor de zbor
Luni 12-14; 18-20;

Practica se desfasoara dupa terminarea cursului teoretic

Practica
Calificare Ziua Ora
Luni 10-12; 16-18;
Licenta de pilot privat
Marti 12-14; 18-20;
Licenta de pilot pe avion Marti 10-12; 16-18;
ultrausor Miercuri 12-14; 18-20;
Miercuri 10-12; 16-18;
Licenta de pilot comercial
Joi 12-14; 18-20;
Joi 10-12; 16-18;
Zbor instrumental
Vineri 12-14; 18-20;
Vineri 10-12; 16-18;
Instructor de zbor
Luni 12-14; 18-20;

La constructia aerodromului se va tine cont de:

 Spatiile administrative
 Spatii cu destinatii tehnice: electrice, termice, apa, supraveghere, etc.
 Turnul de control.
Amplasarea acestui obiect pe teren va tine cont de accesul facil la autopista in
caza de interventie, de vizibilitatea controlorilor de trafic aerian si de planul de
obstacolare. Turnul de control va trebui dimensionat pentru a cuprinde si serviciul
PNA/CNS si serviciul meteorologic de aeroport.
 Cladirea energetica . functiunea cladirii: constructie industriala cu flux
tehnologic – anexa pentru instalatii (centrala termica si uzina electrica).
 Uzina electrica. Din punct de vedere functional va vi impartita in doua:
- zona de joasa tensiune
- zona de medie tensiune
Zona de joasa tensiune va cuprinde camera de joasa tensiune si dispeceratul
tehnic.

15
In pereti, la nivelul fundatiilor cat si in incaperi vor exista goluri pentru
cablurile electrice atat in peretii exteriori cat si in peretii interiori.
Zona de medie tensiune va cuprinde: camera regulatorilor, camera celulelor
de 220 kV si cinci boxe trafo.
In zona de medie tensiune, unde sunt prevazute canale in pardoseala, din beton
armat, acestea vor fi rectificate printr-un strat de ciment sclicisit si apoi vopsire cu
rasina epoxidica.
 Centrala termica va cuprinde:
- incapere pentru trei cazane
- magazin piese schimb
- grup sanitar cu dus
Pentru preluarea eventualelor ape accidentale vor fi amplasate sifoande in
pardoseala
Accesul la centrala termica se face din exterior.
Suprafata vitrata a centralei termice este raportata la volumul interior al acesteia si
va fi corespunzatoare prevederilor normativelor in vigoare.
Pardoseala va fi protejata antiscanteie cu rasini epoxidice aplicate pe un strat de
beton sclicisit.
Pentru necesitatiile aerodromului se vor prevede:
- rezervor apa incendiu dimensionat in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Rezervorul va fi o constructie ingropata in teren prevazut cu statie de pompare
si hidrofor.
Pista aerodromului va avea lungimea de 1 km si va fi construita in
conformitate cu normele in vigoare.

2.5. Graficul de realizare a investitiei

16
3. Analiza financiara

3.1. Planul de finantare a proiectului

Costul constructiei aerodromului se ridica la un cost de aproximativ 1.300.000


Euro (5.395.000 LEI)

Costul echipamentelor

Nr. Crt Denumire Pret unitar cu Numar bucati Valoare totala Valoare
TVA necesare Fara TVA totala cu
TVA
1 Avion ’’Wild 120.000 2 543.804 LEI 674.317
Thing’’ EURO LEI
17.667.578 14.860.950 17.667.578
2 Simulator zbor 1 buc
LEI LEI LEI

Costul total al investitiei:

Nr Tipul investitiei Costul total


1 Amenajarea si utilarea 25.810 LEI
sediului
2 Achizitionarea utilajelor si 17.712.277,5 LEI
echipamentelor
3 Promovarare 15.000 LEI
4 Constructia aerodromului 5.395.000 LEI
TOTAL 23.148.087,5 LEI

Finantarea:
Finantarea este de forma capital mixt dupa cum urmeaza:
- capital propriu (40%) = 9.259.235 LEI
- imprumut (60%) = 13.888.852,5 LEI

Planul de finantare al proiectului:


Bancile acorda in mod obisnuit credite bancare pentru investitii pe termen
scurt si mediu. Toate conditiile creditului se negociaza intre banca si debitori:
- rata dobanzii;
- termenele de rambursare;
- penalizarile pentru nerespectarea clauzelor;
Pentru efectuarea creditarii au fost contactate urmatoarele banci:
Banca Comerciala Romana, BRD Groupe Societe General, Piraeus Bank Romania,
Banca Transilvania, Banca Romaneasca.
Dupa studierea tuturor ofertelor si dupa negocierea tuturor termenelor am ales
Banca Comerciala Romana, datorita faptului ca practica dobanzi mai mici decat
celelalte banci si un alt avantaj a fost acela ca un practica comision lunar de
administrare.

17
Pentru un credit in lei, in valoare de 10.191.352.5 s-au negociat urmatoarele:

Nr. Crt Conditii de creditare si Valoare


rambursare
1 Suma de creditare 13.888.852,5 LEI
2 Perioada de rambursare 5 ani
3 Dobanda anuala pentru 10%
credit
4 Perioada de gratie(dobanda 1 an
numai dupa primul an)

Rambursarea creditului:

Rata de Suma
Anul de Valoare credit Dobanda la Rest de plata
rambursare rambursata
exploatare RON imprumut 10% RON
RON RON
2016 13.888.852,5 1.388.885,25 0 10.191.352 1.019.135,2

2017 13.888.852,5 1.388.885,25 2.777.770,5 11.111.082 4.166.655,75

2018 11.111.082 1.111.108,2 2.777.770,5 8.333.311,5 3.888.878,7


2019 8.333.311,5 833.331,15 2.777.770,5 5.555.541 3.611.101,65
2020 5.555.541 555.554,1 2.777.770,5 2.777.770,5 3.333.324,6
2021 2.777.770,5 277.777,05 2.777.770,5 0 3.055.547,55

18
3.2. Estimarea veniturilor in mediu cert

Nr Provenienta venitului Tipul serviciului Nr. Participanti Venit total


Licenta de pilot 20 1.740.000
1 Taxa inscriere
privat LEI
Licenta de pilot pe Taxa inscriere 20 1.740.000
2
avion ultrausor LEI
Licenta de pilot Taxa inscriere 20 1.305.000
3
comercial LEI
Taxa inscriere 20 1.305.000
4 Zbor instrumental
LEI
Taxa inscriere 20 1.305.000
5 Instructor de zbor
LEI
Ore de zbor ´´licenta Plata 45 ore de zbor 20
6 391.500 LEI
de pilot privat´´
Ore de zbor ´´licenta Plata 45 ore de zbor 20
de pilot pe avion
7 391.500 LEI
ultrausor´´

Ore de zbor ´´licenta Plata 45 ore de zbor 20


de pilot comercial
8 391.500 LEI
´´

Ore de zbor ´´zbor Plata 40 ore de zbor 20


9 instrumental´´ 348.000 LEI

Ore de zbor Plata 30 ore de zbor 20


´´instructor de
10 261.000 LEI
zbor´´

9.178.500
TOTAL
LEI

19
Estimarea veniturilor in primul an este de 9 178 500 x 12 =
Se estimeaza ca veniturile vor creste anual cu un procent de 0.6%. Estimarea
veniturilor pe urmatorii 6 ani :

20
3.3. Cheltuielile cu personalul

Pentru realizarea fondului de salarii s-a tinut cont de costurile angajatorului pentru
fiecare salariat:
 CAS (Contributia de Asigurari Sociale) : 20.8%;

 CASS (Contributia de Asigurari Sociale de Sanatate) : 5.2%;

 FAAMBP (Fondul de Asigurari pentru Accidente de Munca si Boli


Profesionale) : 0.4%;

 FGCS (Fondul de Garantare Creante Salarii) : 0.25%;

 Somaj : 0.5%;

 FNUASS (Fondul de Concedii Medicale) : 0.85%.

Tip Cheltuieli Cost/Luna LEI Cost/An LEI

21
Produse de curatenie 200 2400
Produse de igiena 250 3000
TOTAL 650 7800

3.4. Amortizarea anuala

Amortizarea se calculeaza conform reglementarilor legislative din Legea 15/1994


privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, publicata in
Monitorul Oficial nr. 242 din 31.05.1999 .

In mod normal, fiecare obiect din patrimonial unei societati se amortizeaza separat
conform unui “Catalog privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe” aprobat prin HG nr. 2139/2004 din 30 noiembrie 2004 si modificat prin
HG nr. 1496/2008 din 19 noiembrie 2008 .

Pentru a putea determina amortizarea, s-a decis utilizarea metodei de amortizare


liniara. Aceasta presupune calcularea amortizarii in mod uniform, deci cu aceeasi cota de
amortizare, pe intreaga durata de functionare a activelor imobilizate.

Pentru usurinta derularii proiectului, s-a convenit clasificarea tuturor obiectelor din
patrimoniul complexului in doua categorii: lucrari civile si restul patrimoniul. Lucrarile
civile au o durata de amortizare de 25 de ani, in timp ce restul au o perioada de 10 ani.

Patrimoniu

Facilitate Valoare (LEI)

Utilaje necesare 17.712.277.5

Amenajare cladirii 25.810

Amenajarea terenului in teren 45.850


intravilan

Constructie aerodrom 5.395.000

22
TOTAL 23.148.087,5

Perioada amortizare: Ianuarie 2016 – Decembrie 2025

Amortizare/An 2.314.808,75

Amortizare/Luna 192.900.73

23
Costurile cu intretinerea avioanelor se ridica la 76.125 LEI /anual

Centralizarea cheltuielilor

Nr Tip cheltuieli Costul total


1 Cheltuiei cu personalul 189.455 LEI
2 Utilitati 6.120 Lei LEI
3 Promovarare 15.000 LEI
4 Alte cheltuieli 7.800 LEI
5 Intretinere avioane 76.125 LEI
TOTAL 294.500 LEI

3.4. Calculul indicatorilor de analiza

Executie Exploatare
Pas An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Venituri 4.589.250 4.658.088,75 4.727.960 4.798.879 4.870.862 4.943.925
Cheltuieli din exploatare 294.500 300.390 306.397 312.525 318.776 325.151
Amortizare 2.780.855 2.780.855 2.780.855 2.780.855 2.780.855 2.780.855
Profit din exploatare 1.513.894 1.576.842 1.640.706 1.705.497 1.771.230 1.837.917
Dobanda credit 1.388.885 1.388.885 1.111.108 833.331 555.554 277.777 221710
Profit inaintea impozitarii 4.294.750 4.357.698 4.421.562 4.486.353 4.552.085 4.618.773
Impozit pe profit (16%) 687.160 697.231 707.446 717816 728333 739003
Profit net 3.607.590 3.660.467 3.714.116 3.768.537 3.823.752 3.879.770
Amortizare 2.314.808,75 2.314.808,75 2.314.808,75 2.314.808,75 2.314.808,75 2.314.808,75
Flux de numerar net din exploatare 6.388.445 6.441.322 6.494.971 6.549.392 6.604.607 6.660.625
Alte surse 13.888.852,5
CTM 13.888.852,5
Total flux numerar brut 13.888.852,5 6.388.445 6.441.322 6.494.971 6.549.392 6.604.607 6.660.625
Iesiri 23.148.087,5 0 2.777.770 2.777.770 2.777.770 2.777.770 2.777.770
Rambursari credit investitii 0 2.777.770 2.777.770 2.777.770 2.777.770 2.777.770
solicitat
Flux de numerar net -11.574.043,75 6.388.445 3.663.552 3.717.201 3.771.622 3.826.837 3.882.855

24
3.4.1. VAN – Valoarea Actualizata Neta

VAN este un indicator fundamental pentru evaluarea economica si financiara a


proiectelor de investitii. Acesta pune in evidenta faptul ca toate capitalurile investite
sunt rambursate prin venituri obtinute in urma exploatarii investitiei.
Momentul de referinta pentru VAN este momentul inceperii lucrarilor de
investitii.
Acest iindicator se exprima prin intermediul ratei de actualizare.

, unde CCI – costul capitalului investit


, unde CCP – costul capitalului propriu;
CCÎ – costul capitalului imprumutat;
x, y – proportia de finantare a investitiei;

In cazul acestui proiect de investitii, CCI = 0,5*3% + 0.5*5%*(1-0,16), deci


CCI = 3,36;
Pentru a determina valoarea ratei de actualizare, s-au stabilit urmatoarele riscuri:
 Risc financiar 2%;
 Risc pentru structura vanzarilor 3%;
 Risc pentru dependent de client 3%;
 Riscul aferent previziunilor 2%;
 Riscul pierderii managerului cheie 1%;
 Riscul de tara 1%.
Deci a = 3,36+ 12 = 15,36%.

a= Flux de Factor de Flux de numerar


15,36% numerar actualizare actualizat
Anul LEI 1/(1+a)h LEI
2016 0 -11.574.737,75 1 -11.574.737,75
2017 1 6.388.445 0,86 3105180,5
2018 2 3.663.552 0,75 2747664
2019 3 3.717.201 0,65 2416180,65
2020 4 3.771.622 0,56 2112108,32
2021 5 3.826.837 0,48 1836881,76
2022 6 3.882.855 0,42 1630799,1
2023 7 3.942.353 0,36 1419247,08
2024 8 4.026.194 0,31 1248120,14
VAN 1238443,8>0

25
3.4.2. RIR – Rata interna de rentabilitate

Rata interna de rentabilitate este o rata de actualizare care are proprietatea de a


anula VAN, deci stabilind o stricta egalitate intre valoarea actualizata a capitalurilor
investite si valoarea actualizata la aceasta rata a fluxurilor de venituri ale investitiei.

RIR = amin + (amax - amin)

Pentru ca investitia sa fie profitabila, rata de actualizare aferenta indicatorului


RIR trebuie sa fie cat mai mare si mai mare decat rata de actualizare aferenta VAN,
altfel proiectul de investitii inceteaza sa mai fie eficient.

Flux de Factor de Flux de numerar


a = 20 %
numerar actualizare actualizat
Anul LEI 1/(1+a)h LEI
2016 0 -11.277.737,75 1 -11.277.737,75
2017 1 3.610.675 0,83 2.577.299
2018 2 3.663.552 0,69 1.895.888
2019 3 3.717.201 0,57 1.377.222
2020 4 3.771.622 0,48 1.013.811
2021 5 3.826.837 0,40 734.752
2022 6 3.882.855 0,33 538.163
2023 7 3.942.353 0,27 383.196
2024 8 4.026.194 0,23 287.067
VAN -6470339,75

RIR = 0,1536 + (0,2 – 0,1536)*1238443,8/(1238443,8+6470339,75) = 0,1608

Deci RIR = 16,08%, ceea ce pune in evidenta faptul ca proiectul de investitii poate
deveni unul rentabil daca se desfasoara pe o perioada mai mare de timp.

3.4.3. IP – Indicele de profitabilitate

Acest indicator ia in calcul amploarea investitiei si costurile care le implica. Indicele


de profitabilitate se determina ca raport intre VAN si fondurile investite, astfel:

Asadar, exprimat in procente, acest indice are valoarea 4%.

26
3.4.4. TR – Termenul de recuperare

Termenul de recuperare indica perioada in care firma se asteapta sa isi


recupereze investitia initiala. Recuperarea are loc atunci cand fluxul de numerar
cumulate intra in firma, actualizat la momentul punerii in functiune a investitiei,
scazand investitia initiala, actualizata la acelasi moment., devine zero.
Perioada de recuperare a investitiei este timpul Ta, astfel incat sa fie satisfacuta
relatia:

Pentru a determina mai simplu aceasta perioada, se vor considera fluxurile de


numerar cumulate astfel:
a = 15,36 Flux de Factor de Flux de Flux de numerar
numerar actualizare numerar actualizat cumulat
actualizat
Anul LEI 1/(1+a)h LEI LEI
2016 0 -11.277.737,75 1 -11.277.737,75 -11.277.737,75
2017 1 3.610.675 0,86 3105180,5 -12172557,25
2018 2 3.663.552 0,75 2747664 -9424893,25
2019 3 3.717.201 0,65 2416180,65 -7008712,6
2020 4 3.771.622 0,56 2112108,32 -4896604,28
2021 5 3.826.837 0,48 1836881,76 -3059722,52
2022 6 3.882.855 0,42 1630799,1 -1428923,42
2023 7 3.942.353 0,36 1419247,08 -9676,34
2024 8 4.026.194 0,31 1248120,14 1238443,8
VAN 1238443,8

TR = Ta + x, unde Ta=7 iar valoarea lui x va rezulta din calcul:

Ta=7.007 ani

In urma calculului rezulta ca investitia se amortizeaza dupa trecerea a


aproximativ 8 ani de la inceperea functionarii.

27
Concluzii
Se poate trage concluzia ca acest proiect de investitii este unul profitabil,
intrucat a indeplinit cerintele indicatorilor de profitabilitate: VAN, RIR si IP.
Termenul de recuperare al investitiei este unul acceptabil tinand cont ca valoarea
sumei investite este una semnificativa.

Analizand indicatorii calculati, se pot observa urmatoarele aspecte:


 1. Pentru o rata de actualizare considerata de 15,36%, VAN are valoare
pozitiva, respectiv 12.384.43,8 > 0. Astfel proiectul este acceptat din punct de
vedere economic si financiar, semnificand ca acest proiect de investitii are
capacitatea de a rambursa pe perioada creditului bancar pe termen lung,
respectiv pe perioada de 20 de ani, investitia de capital. Deci acest proiect de
investitii are capacitatea de a produce fluxuri de numerar anuale, care sa
asigure acea siguranta bancii ca beneficiarii pot sa isi achite creditul
bancar.
Altfel spus, cu cat VAN este mai mare cu atat si rentabilitatea investitiei este
mai mare.
 2. RIR exprima avantajul economic ce se obtine pe un orizont de timp la
fiecare unitate monetara. Asadar, cu un RIR = 16.08%, proiectul prezinta o
rentabiliate foarte buna in raport cu riscurile previzionate.

 3. Indicele de profitabilitate de 4% prezinta castigul net pentru o unitate


monetara investita. Asadar la fiecare €1 investit, castigul este de aproape 0.04
de centi. Deci investitia prezinta un bun indice de profitabilitate, inclusiv
considerand ca tarifele sunt sensibil mai mici ca ale concurentei, tocmai pentru
ca si complexul sa aiba acel avantaj competitiv si pentru ca numarul de clienti
sa fie in continua crestere. Acea orientare spre nevoile clientului, este capabila
sa mareasca acest indice de profitabilitate pe viitor.

 4. Termenul de recuperare al investitiei este de 8. Acest termen satisface


conditia ca acesta sa fie mai mic decat durata de viata a investitiei. In plus,
chiar daca valoarea investita este una semnificativa, termenul de recuperare
este unul foarte satisfacator. Odata recuperata investitia, riscurile sunt mai
mici, iar solvabiliatea intregului proiect de investitii este asigurata.

CONCLUZII FINALE
Toti indicatorii semnaleaza ca deschiderea acestei scoli de pilotaj este o
decizie inteleapta. Profitul, capacitatea de rambursare a creditului si renumele
care va fi de castigat pe piata locala sunt elemente care intaresc aceasta idee ca
aceasta investitie este una corecta, necesara, rentabila, deci recomandabila.

28

S-ar putea să vă placă și