Sunteți pe pagina 1din 13

ROMANIA, O MINUNE A EUROPEI

CARLA MARIA BARBU


EDUCATIE CIVICA-
PROIECT
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șase
situri culturale (bisericile din Moldova, Mănăstirea Horezu, satele cu biserici
fortificate din Transilvania, cetățile dacice din Munții Orăștiei, centrul istoric al
Sighișoarei și bisericile de lemn din Maramureș) și două situri naturale (Delta
Dunării și pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei).
În prezent, România desfășoară, în paralel, mandate de membru în Consiliul
Consultativ Științific și Tehnic al Convenției UNESCO din 2001 privind protejarea
patrimoniului cultural subacvatic și în Comitetul interguvernamental pentru
promovarea reîntoarcerii bunurilor culturale în țările de origine sau restituirea lor
în cazul dobândirii ilicite (ICPRCP). De asemenea, România participă, în calitate de
observator, la toate reuniunile organismelor subsidiare ale UNESCO.

România are și șapte elemente pe Lista Patrimoniului Imaterial (ritualul călușului,


doina, ceramica de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, Feciorescul de Ticuș,
meșteșugul covoarelor tradiționale de perete și practicile culturale asociate zilei
de 1 Martie).
Ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din
România prin Legea nr. 160/2013.
Patrimoniu imaterial UNESCO
În 2003, UNESCO a iniţiat o nouă colecţie, dedicată patrimoniului imaterial, unele
transfrontaliere, fiind tradiţii care se regăsesc pe teritoriul mai multor ţări,
învecinate. În perioada 2008-2017 au fost înscrise 470 de obiective din 117 ţări,
între care şapte din România.
1.Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei – un meşteşug prin care se nasc
ţesăturile numite scoarţe, realizate de ţărăncile din România şi Republica
Moldova.
2.Meşteşugul ceramicii de Horezu – un meşteşug prin care se nasc vasele de lut,
în satul Olari (judeţul Vâlcea). În România se aflau la începutul secolului al XX-lea
peste 200 de sate de olari. Astăzi au mai rămas mai puţind e 50.
3.Căluşul –un obicei rituial complex practicat de bărbaţi, timp de nouă zile,
începând cu duminica Rusaliilor, în anumite sate din Oltenia şi Muntenia.
4.Tradiţia Mărţişorului – un obicei străvechi legat de venirea primăverii. Este
păstrat la români, bulgari, macedoneni, greci, sârbi, unguri.

5.Colindatul în ceată bărbătească. Este un obicei străvechi legat de sărbătorile de


iarnă, practicat în special de feciorii satului, în România şi Republica Moldova.
Primul colind începea de la Sf. Andrei (30 noiembrie) şi ţinea până la Sf.Ion (7
ianuarie).
6.Jocul fecioresc – un tip de dans ţărănesc, tradiţonal din Transilvania, practicat
de bărbaţi: români, maghiari şi romi. Erau jucate duminică şi în sărbători, la nunţi
şi târguri. Primul semn de recunoaştere este bătaia cu palmele pe picioare, în
ritmul muzicii.
7. Doina. Este un fel de a cânta a ţăranilor simpli. Se poate cânta singur, doar cu
vocea sau cu acompaniament de instrument: fluier, caval, cobză. Sunt specifice în
Oltenia, Gorj, Bucovina, Maramureş, Mehedinţi, dar şi în alte părţi ale ţării.
Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului
În anul 2015, a fost adoptat Programul UNESCO pentru Geoştiinţe şi Geoparcuri.
În România se află un singur astfel de geoparc internaţional: Geoparcul
Dinaozaurilor din Ţara Haţegului (judeţul Hunedoara). Cuprinzând zone fertile de
depresiune, înconjurate de muncţi-retezat, Ţarcu şi Şurianu -, zone de deal
împădurite, văi cu izvoare, aceste ţinuturi au fost locuite din vechime. Teritoriul
geoparcului acoperă cele peste 80 de sate din Ţara Haţegului, cuprinde
monumente geologice, paleontologice, botanice, arheologice, istorice şi culturale
şi a devenit o destinaţie de ecoturism. Au fost construite Casa Dinozaurilor Pitici,
Casa Vulcanilor, Casa Tradiţiilor, Casa Petrelor etc.

La nivelul anului 2018, pe lista UNESO există 1.073 de obiective de patrimoniu


cultural material imobil şi patrimoniu natural, din 167 de ţări. Iată care sunt
monumentele UNESCO din România. Ştiri pe aceeaşi temă Arhitecţii au efectuat
măsurători în Sarmizegetusa Regia. Suma fabuloa... Unele locuri din ţară,
cunoscute obiective turistice, adevărate mininuni ale civilizaţiei şi ale naturii, sunt
incluse în Patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie,
Ştiinţă şi Cultură), instituţie care protejează bunurile culturale şi naturale din
lume, prin Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural,
aprobată în 1972. La nivelul anului 2018, pe lista UNESO există 1073 de obiective
de patrimoniu cultural material imobil şi patrimoniu natural, din 167 de ţări.
România a intrat în UNESCO în anul 1956, însă începe înscrierile pe lista
patrimoniului de abia după Revoluţia din 1989. În mandatul istoricului de artă Dan
Hăulică (1990-2001), intră în UNESCO şapte din cele opt obiective de patrimoniu
cultural material şi natural înscrise până în prezent. În prezent, ambasadorul
României la UNESCO este istoricul Adrian Cioroianu.
Patrimoniul Mondial UNESCO din România include în prezent pe lista sa opt.
1. Bisericile pictate din nordul Moldovei Bisericile aparţin unor mănăstiri
ortodoxe din judeţul Suceava, construite la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul
celui de-al XVI-lea. Începând din anul 1993, au fost înscrise pe lista UNESCO opt
biserici: Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava, Voroneţ şi
Sucevita.
Biserica din incinta Mănăstirii Suceviţa FOTO Wikipedia.org
Aceste mănăstiri şi biserici domneşti au fost ridicate în zona Sucevei, în
apropierea capitalei de atunci a Moldovei. În a doua jumătate a domniei sale,
Ştefan cel Mare a ridicat multe biserici şi mănăstiri, eforul acestuia fiind continuat
de urmaşii săi, mai ales de fiul său, Petru Rarel, dar şi de alţi voievozi, boieri şi
oameni ai bisericii. Astfel s-a născut în arta bisericească Stilul Moldovenesc.
2. Satele cu biserici fortificate din Transilvania Satele din această zonă sunt
caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de aşezare
şi organizare a gospodăriilor ţărăneşti, păstrate încă din Evul Mediu. Localităţile
sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din
secolul al XIII-lea şi până în secolul al XVI-lea. Biserici fortificate transilvane sunt
specifice satelor săseşti şi secuieşti situate în sud-estul Transilvaniei. Mai exact, pe
lista UNESCO se află şase biserici săseşti (Biertan şi Valea Viilor-judeţul Sibiu,
Saschiz- judeţul Mureş, Câlnic – judeţul Alba, Prejmer şi Viscri-judeţul Braşov) şi
una secuiască (cel de la Dârjiu - judeţul Hargita).

Biserica fortificată din Biertan FOTO Wikipedia.org


Bisericile fortificate au jucat atât un rol religios cât şi un rol militar pentru mai
mult de cinci secole. În număr de aproximativ 150 de edificii la începutul secolului
XXI.
3. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei Acesta sunt ruine ale unor cetăţi antice din
secolele II î.Hr şi I d.Hr., aflate în judeţul Hunedoara. Sunt şase fortăreţe dacice în
Munţii Orăştiei, care au fost ridicate pentru apărare şi protecţie împotriva cuceririi
romane. Cetăţile formau un scot de apărare al capitalei spirituale şi politice a
regatului dac, Sarmisegetuza Regia – aflat la 1200 de metri altitudine.

Cele şase fortăreţe sunt: Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Roşie, Costeşti -
Blidaru, Costeşti - Cetăţuie şi Căpâlnaşi Băniţa.
4. Sighişoara-centrul istoric Sighişoara se află în judeţul Mureş. Este un oraş
medieval fortificat, ridicat de comunitatea săsească în secolulele XIII-XIX. Este un
loc în care clădirile istorice s-au păstrat aproape în totalitate şi în care intervenţiile
de arhitectură nouă lipsesc. Oraşul-cetate Sighişoara este amplasat pe malul
râului Târnava Mare.
Sighişoara FOTO originaltravel.ro
Oraşul medieval era înconjurat cu ziduri, din care se păstrează până astăzi o
parte. Turnul cu Ceas este cel mai impunător dintre turnurile păstrate, acesta
păzind intrarea principală în cetate. Biserica din Deal a fst construită în secolelel
XIV-XV în stilul gotic.
5. Mănăstirea Hurezi Mănăstirea Hurezi sau Horezu a fost ctitorită e voievodul
Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi familia lui, în judeţul Vâlcea. A fost
construită între 1690 şi 1693. Un fenomen asemănător celui petrecut în Moldova
s-a întâmplat şi în Ţara Românească. Prin aceste ctitorii domneşti şi boiereşti s-a
născut stilul arhitectural numit “brâncovenesc”.
Mănăstirea Horezu FOTO Wikipedia.org
Mănăstirea Hurezi este locul unde se păstrează cea mai mare diversitate de clădiri
brâncoveneşti: cinci biserici, un paraclis, un palat domnesc, bucătărie, bibliotecă,
clopotniţă, chilii, fioşoare, coloane, fortificaţii. Multe sunt decorate cu frescă
originală şi păstrează piese de mobilier, icoane, ţesături, argintărie de mare preţ.
6. Biserici de lemn din Maramureş Pe lista patrimoniului UNESCO se află, din anul
1999, opt monumente din cele 85 de biserici de lemn, din judeţul Maramureş.
Acestea se află în Budeşti, Deseşti, Bârsana, Poienile Izei, Ieud (în Maramureşul
istoric), Şurdeşti, Plopiş (sunt în vecha Ţară a Chioarului) şi Rogoz (în Ţara
Lăpuşului). Aceste biserici de sat reprezintă un ansamblu de diverse arhitecturi,
din diferite perioade şi zone. Bisericile de lemn sunt înguste, înalte, cu turle suple
şi lungi.
Biserica de lemn din Plopiş FOTO Wikipedia.org
Meşterii lemnari au folosit tehnici elaborate de îmbinare, au folosit învelitoare din
şindrilă şi au realizat diverse motive ornamentale. Au fost ridicate uneori de
familii înstărite şi nobile, locale, alteori, din efortul întregii comunităţi. Lemnul a
fost timp de multe secole materialul de construcţie cel mai folosit în satele
româneşti.
7. Delta Dunării Delta Dunării, aflată în mare parte în Dobrogea şi parţial în
Ucraina, este a doua ca mărime şi cea mai bine conservată dintre deltele
europene. De asemenea, este cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din
lume. Există aici numeroase specii de peşti, plante, animale, păsări, insecte care
construiesc împreună cu apele şi pământurile 30 de tipuri de ecosisteme diferite.
A fost clasificată de UNESCO ca rezervaţie a biosferei şi ca parc naţionional. Aici se
află cea mai mare populaţie de pelicani comuni şi creţi din Europa şi mai mult de
jumătate din populaţia mondială de cormoran mic şi gâscă cu gât roşu.

Delta Dunării FOTO Wikipedia.org


Vara, afluxul de turişti triplează populaţia, care la recensământul din 2002 era de
14.583 locuitori. Delta a fost dintotdeuna un mediu-refugiu pentru populaţiile
iniţial greceşti (grecii pontici erau în 1910, mai numeroşi decât lipovenii), ulterior
româneşti. Aceste populaţii s-au amestecat, lucru dovedit şi de vocabularul
limbilor vorbite în deltă, îndeosebi termenii pescăreşti.
8. Pădurile seculare de fag din Carpaţi Este un obiectiv transfrontalier, răspândit
prin tot cntrul, estul şi vestul continentului. Aceste păduri se află şi în unele zone
de deal şi de munte din România. Pădurea seculară este un ecosistem complex
care s-a păstrat în forma originară, nederanjat de intervenţia omului. În aceste
păduri se află arbori bătrâni de 150 şi până la 500 de ani. sunt importante pentru
conservarea biodiversităţii şi lanţurilor trofice în starea lor pură. În aceste zone nu
se exploatează lemnul, nici măcar cel mort.

Parcul Naţional Domogled FOTO Expressdebanat.ro


Pădurile seculare se află în zona de deal şi sunt alcătuite în majoritate de fagi, dar
sunt şi ulmi, carpeni, brazi, molizi şi alte specii. Patrimoniul UNESCU cuprinde
rezervaţii naturale din 12 ţări (Germania, Slovacia, Ucraina, Albania, Belgia,
Bulgaria, Italia, Croaţia, Slovenia, Spania şi România). Cele din România sunt în
Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa (Caraş-Severin), Munţii Făgăraş (Braşov),
Munţii Rarău (Suceava), Parcul Naţional Masivul (Vâlcea), Parcul Naţional
Domogled-Valea Cernei (Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj), Ţibleş (Maramureş).

Documentare importante despre UNESCO:


The History of UNESCO- https://www.youtube.com/watch?v=0IAFdVp2RlE
Tara ta, traditia ta - Program initiat de Bancpost, de promovare a patrimoniului
UNESCO din Romania- https://www.youtube.com/watch?v=VX6VpDMys6Q
Descoperă România cu Peter Hurley - Documentar video integral-
https://www.youtube.com/results?search_query=documentare+unesco