Sunteți pe pagina 1din 3

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE


UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ DE
ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

STUDIU DE CAZ NR. II


LA DISCIPLINA: CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ

Masterand,

Sprincean
Nicolae

Coordonator ştiinţific,
Prof. Univ. Dr. Florin Tudor

CHIȘINĂU
2020
Există în Republica Moldova preocupări în materie de securitate care
răspund unor provocări legate de creșterea fluxurilor de migrație mixtă în zona
de sud și sud-est a Europei ?

Având la bază ca temei juridic articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea
Europeană (TUE), prin care Uniunea Europeană conferă cetățenilor săi un spațiu de libertate,
securitate și justiție, fără frontiere interne, cu alte cuvinte unul dintre cei patru piloni pe care
se fundamentează UE – libera circulație a persoanelor, Republica Moldova în 2014 face un
pas consistent în ceea ce privește asocierea cu UE. Astfel, este semnat Acordul de Asociere
(AA) Republica Moldova–Uniunea Europeană, care prevede cooperare în domenii precum
comerțul, libera circulație către UE a cetățenilor RM în anumite condiții, politica de
securitate, migrație legală și cultură, acesta va contribui la construirea unei integrări mai
profunde atât din punct de vedere politic cît și economic între RM și UE. Acordul de
Aasociere consacră expres în conținutul său angajamentul RM, care “HOTĂRÂTE să își
aprofundeze dialogul și cooperarea cu privire la mobilitate, migrație, azil și gestionarea
frontierelor în spiritul cadrului politicii UE în domeniul migrației externe, care vizează
cooperarea în materie de migrație legală, inclusiv migrația circulară și combaterea migrației
ilegale, RECUNOSCÂND măsurile progresive întreprinse în vederea instituirii, la momentul
oportun, a unui regim de călătorii fără viză pentru cetățenii Republicii Moldova, dacă se vor
întruni condițiile pentru asigurarea unei mobilități bine gestionate și desfășurate în condiții de
siguranță.”1 Odată cu intrarea în vigoare a acestui tratat internațional, au apărut fenomene
precum creșterea fluxurilor de migrație, care necesită preocupări în materie de securitate care
să răspundă pertinent acestor provocări. Astfel, la articolul 14 din AA, RM se obligă să
cooperareze în domeniul migrației, al azilului și al gestionării frontierelor, dar și pe 6 palere:
cauzele și consecințele migrației, elaborarea și punerea în aplicare a legislației și a practicilor
naționale privind protecția internațională, normele în materie de admisie, drepturile și statutul
persoanelor admise, tratamentul echitabil și integrarea persoanelor care nu au cetățenia
statului-gazdă, instituirea unei politici preventive eficace împotriva migrației ilegale, a
traficului de migranți și de persoane, inclusiv a unor mijloace de combatere a rețelelor de
traficanți de migranți, promovarea și facilitarea returnării migranților ilegali.

În general, dacă e să facem o privire istorică cu privire la preocuparea Republicii Moldova


la capitolul securitate care să răspundă provocărilor legate de creșterea migrației în zona de
sud-est a Europei, putem observa următorii piloni:
1. Reforma Instituţională – în august 2006 a fost creată Comisia pentru Coordonarea
Activităţilor Legate de Migraţie condusă de vicepremierul, ministrul Afacerilor
Externe şi al Integrării Europene a Republicii Moldova. Principalul obiectiv în
procesul de reglementare a migraţiei, lucru efectuat de către autorităţile publice
moldoveneşti, a imigranţilor, refugiaţilor, repatriaţilor, ducând o politică asemănătoare
celei imigraţioniste, contracararea traficului de fiinţe umane, migraţiei ilegale/
neregulate şi tranzitare, asigurarea cu azil a refugiaţilor;

1
http://dcfta.md/uploads/0/images/large/http-eur-lex-europa.pdf - Acordul de asociere între Uniunea Europeană
și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora și RM.
2. Îmbunătăţirea cadrului normativ – deschiderea în 2007 a unui Centru Unic de Vize
UE a permis facilitarea obţinerilor vizelor pentru UE pentru ţările care nu au ambasade
în Republica Moldova, Începând cu 1 ianuarie 2008 prin Acordul de Facilitare a
Regimului de Vize şi de Readmisie, a fost introdus regimul simplificat de vize între
Moldova şi ţările Uniunii Europene, Ca parte a procesului de la Budapesta, de
cooperare regională în contextul Sinergiei Mării Negre, Moldova cooperează în
domeniul combaterii migraţiei ilegale, contrabandei, criminalităţii transfrontaliere,
consolidării şi modernizării tehnice a controalelor de frontieră, îmbunătăţirii
procesului de culegere a datelor şi monitorizării informaţiilor transnaționale;
3. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (2014) – este punctul culminant de
cooperare a RM cu UE în ceea ce privește politica de securitate, mobilitate, migrație,
azil și gestionarea frontierelor în spiritul cadrului politicii UE în domeniul migrației
externe, care vizează cooperarea în materie de migrație legală, inclusiv migrația
circulară și combaterea migrației ilegale, precum și să garanteze punerea în aplicare
eficientă a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica Moldova privind
readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală.

În concluzie, politicile privind migrația, solicitanţii de azil şi refugiaţii sunt treptat


racordate la cerinţele UE, totuşi avem restanţe în ceea ce priveşte respectarea drepturilor
refugiaţilor şi solicitanţilor de azil, oferirea condiţiilor decente de trai şi a oportunităţilor de
includere socială. Vecinătatea cu UE ne oferă unele avantaje de colaborare şi un suport
financiar considerabil. Uniunea Europeană contribuie cu fonduri pentru consolidarea
cooperării transfrontaliere. Republica Moldova a fost prima ţară care a semnat în iunie 2008
Parteneriatul de Mobilitate UE şi care deschide noi perspective pentru Republica Moldova în
vederea gestionării, în comun, a fluxurilor migraţionale inclusiv acordul privind micul trafic
de frontieră cu România. În general, România este partenerul esențial care susține Republica
Moldova în politica de securitate, dat fiind faptul că reprezintă frontiera de est a UE, vecin de
bază a statului nostru și “ambasadorul” UE ale intereselor noastre, atît în ceea ce ține politica
de securintate, dar și pe latură politică, socială și economică.

S-ar putea să vă placă și