Analiza Pozitiei Finanicare A Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................3
Capitolul I: BILANȚUL INSTRUMENT DE APRECIERE A POZIȚIEI
FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE........................................................5
1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare.........................................................5
1.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială.....................................................6
1.3. Bilanțul financiar..................................................................................................7
1.4. Bilanțul funcțional................................................................................................7
1.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă......................................................8
Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A
ENTITĂȚILOR ECONOMICE.....................................................................................9
2.1. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare....................9
2.2. Analiza structurii financiare...............................................................................11
2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier............................................................11
2.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier............................................................12
2.3. Analiza situației financiare.................................................................................13
2.3.1. Lichiditatea..................................................................................................14
2.3.2. Solvabilitatea...............................................................................................15
2.3.3. Profitabilitatea..............................................................................................15
2.3.4. Analiza ratelor de gestiune..........................................................................16
2.3.5. Analiza gradului de îndatorare.....................................................................18
2.4. Riscul de faliment..............................................................................................19
Capirolul III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR..........................................21
3.1. Fondul de rulmelt...............................................................................................21
3.2. Necesarul de fond de rulment............................................................................23
3.3. Trezoreria netă...................................................................................................24
Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A
COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE ȘI
TRANZACȚIONATE LA BVB..................................................................................26
4.1. Prezentarea generală a comapiilor din industria farmaceutică listate la BVB...26
4.2. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare..................28
4.3. Analiza structurii activului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică
listate la BVB............................................................................................................33
4.4. Analiza structurii pasivului bilanțier a companiilor din industria farmaceutică
listate la BVB............................................................................................................36
4.5. Analiza situației financiare a companiilor listate la BVB din industria
farmaceutică..............................................................................................................38
4.5.1. Lichiditatea..................................................................................................38
4.5.2. Solvabilitatea...............................................................................................40
1
4.5.3. Analiza profitabilității..................................................................................41
4.6. Analiza ratelor de gestiune a companiilor listate la BVB din industria
farmaceutică..............................................................................................................42
4.7. Analiza gradului de îndatorare a companiilor din industria farmaceutică listate
la BVB.......................................................................................................................48
4.8. Analiza riscului de faliment a companiilor listate la BVB din industria
farmaceutică..............................................................................................................49
4.9. Analiza echilibrului financiar a companiilor din isndustria farmaceutică listate
la BVB pe baza corelației dintre FR, NFR și TN......................................................50
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................56
ANEXE........................................................................................................................58
2
INTRODUCERE
Analiza poziției financiare a entității economice studiază totalitatea relațiilor

care se stabilesc între elementele situațiilor financiare (active și capitaluri), prezentate
static sau dinamic.
Analizarea situațiilor financiare are drept scop redarea unei imagini cât mai
fidele și veridice a situației entității economice. Acesta este utilizată în elaboarea unor
previziuni legate de evoluția elementelor urmărite pentru a se putea diagnostica starea
finanicară a firmei. Informațiile pe care analiza financiară le oferă sunt certe și reduc
numărul deciziilor bazate pe incertitudine sau intuițe.
Principalul obiectiv al oricărei entități este obținerea de profit și maximizarea
averii investitorilor. În cele mai multe cazult atingerea acestui obiectiv presupune o
gestionare aficientă a resurselor, costurilor și efectuarea unor analize asupra
elemnetelor activului, pasivului, situației financiare, lichidității și solvabilității
entității - considerați a fi factori interni, dar pe langă aceștia întâlnim și factori externi
precum mediul economic, social, politic.
Tema lucrării de disertație este „Analiza poziției financiare a companiilor din
industria farmaceutică listate și tranzacționate la Bursa de Valori București – Studiu
de caz Antibiotice SA, Biofarm SA și Zentiva SA” și are ca obiectiv principal analiza
poziției financiare a entităților pe baza structurii activului și pasivului bilanțier,
lichidități solvabilității, ratelor de gestiune, profitabilitate, grad de îndatorare și a
corelației fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment și trezoreriei nete.
Lucrarea cuprinde: introducere, patru capitole, concluzii, bibliografie și anexe.
Pentru o mai bună prezentare a analizei urmărite fiecare capitol este structurat în
subcapitole.
Primul capitol, intitulat „Bilanțul instrument de apreciere a poziției financiare
a entităților economice” prezintă bilanțui ca instrument al analizei financiare, abordat
atât din sfera patrimonială, financiară, funcțională cât și prin concepția anglo-sexonă.
Cel de-al doilea capitol, și anume „Obiectivele analizei poziției financiare a
entităților economice” studiază atent fiecare element al poziției finanicare prin analiza
structurii activului și pasivului bilanțier, ratele de lichiditate, solvabilitate și
profitabilitate, ca mai apoi să pună accent pe analiza ratelor de gestiune, gradul de
îndatorare și nu în ultimul rând analiza riscului de faliment.
Capitolul trei este cel care tratează echilibrul financiar. În acest capitol este
calculat echilibrul financiar al întreprinderii pe baza fondului de rulment, a
necesarului de fond de rulment și a trezoreriei nete.
Ultimul capitol va pune în aplicare noțiunile prezentate în primele trei
capitole, și se va numi - Studiu de caz privind analiza poziției financiare a
companiilor din industria farmaceutică listate și tranzacționate la BVB.
3
Prima parte a capitolului prezintă noțiuni introductive despre cele trei
companii referitoare la sectorul de activitate, obiectul de activitate, structura
acționariatului și aprecierea poziției și performanței financiare pe piața de capital
ilustrată cu ajutorul indicatorilor bursieri specifici.
Urmând a fi analizată structura activului și pasivului prin aplicarea
principalelor rate prezentate în detaliu la cel de-al doilea capitol. Pe lângă acestea se
vor analiza principali indicatori ai lichidității, solvabilității, profitabilității, ratele de
gestiune, gradul de îndatorare și riscul de faliment.
Ca în ultima parte a acestui capitol ne vom îndrepta atenția asupra carelației
dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă. Pentru
realizarea acestui studiu vom utiliza situațiile financiare anuale ale celor 3 companii și
rapoartele Bursei de Valori București.
Ultima parte a lucrării va cuprinde concluziile ca o sinteză la tot ceea ce s-a
constatat pe parcursul cercetării și nu în ultimul rând anexele care prezintă succint
modul de calcul al indicatorilor prezentați în studiul de caz.
4
Capitolul I: BILANȚUL INSTRUMENT DE APRECIERE A POZIȚIEI
FINANCIARE A ENTITĂȚILOR ECONOMICE
Legislația contabilă din țara noastră este cuprinsă în Ordinul Ministerului

Finanțelor Publice nr. 1802/2014 și prevede obligativitatea întocmirii situaților
financiare anuale a întreprinderilor. Tot aici sunt dezvoltate situațiile financiare, fiind
alcătuite din: bilanț, cont de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația
capitalurilor proprii și notele explicative. Toate acestea se numesc situații financiare,
sunt întocmite anual și reflectă imaginea patrimoniului societății.
Principiile de bază ale situațiilor financiare sunt: inteligibilitatea - trebuie să
cuprindă informații ușor de înteles și de interpretat; relevanța – imaginea scriptică a
situațiilor trebuie să fie conformă cu realitatea patrimoniului, credibilitatea –
veridicitatea informațiilor furnizate de acestea sunt confirmate prin vizele
personalului calificat în acest sens și comparabilitatea – redactarea informaților se
realizează după standarde generale pentru a putea fi usor comparate de la an la an sau
cu alte situații ale unei alte societăți.
1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare
Bilanțul este un „document contabil de sinteză prin care se prezintă bunurile

economice, drepturile și obligațiile întreprinderilor (activul și pasivul unității
patrimoniale) la încheierea exercițiului și care constituie suportul analizei
financiare”1. Acesta este considerat imaginea patrimoniului firmei la un moment dat.
Apariția bilanțului ca document contabil a fost determinată de fenomene majore
precum creșterea numărului de sociețăți pe acțiuni fapt ce determină separarea
proprietarilor de conducerea întreprinderilor și obligativitatea conducătorilor de a
informa periodic acționarii cu privire la gestiunea patrimoniului și activității. În aceste
condiții contabilul este mediatorul dintre conducere și proprietari, fiind subordonat
primilor2.
De remarcat, în literatura de specialitate este faptul că până în secolul XIX nu
se făcea distincția în procesul contabil între bunurile entității și cele ale proprietarilor
săi, și doar începând cu acest secol se vorbește despre principiul entirății în
contabilitate.3
1
Spătaru L.– Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
București, 2004, pag. 419.
2
Bernard Colosse – Contabilitatea generală, Ediția a 4-a, Traducere realizată de Neculai Tabără, Editura Moldova,
1995, pag. 86.
3
Bernard Colosse – Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de Comptabilité, septembre-octombre, 1988, pag.
108.
5
Rolul principal al bilanțului contabil este acela de a genera periodic datele
contabile și de a permite calcularea anumitor indicatori economico-financiari,
oferindu-i calitatea de „model contabil și informațional”4.
Standardul Internațional de Contabilitate (IAS 1) prezintă principalele elemente
ale situațiilor financiare care oferă informații relevante despre poziția financiară a
unei entități, utile acționarilor, creditorilor, potențialilor investiori, salarialilor,
statului, dar nu în ultimul rând managerilor în vederea luării celor mai bune decizii 5.
Astfel, situațiile finanicare cuprind elemente precum:
 Active – resursa controlată a entității venită din trecut, programată a genera
beneficii economice viitoare.
 Datorii – este privită ca o obligație din trecut a etității și decontată în viitor
cu scopul de a produce avantaje economice.
 Capitaluri proprii – reprezentând interesul rezidual al acționarilor după
deducerea datoriilor.
În teoria și practica economico-financiară se regăsesc următoarele tipuri de
bilanț: bilanțul patrimonial, bilanțul funcțional, bilanțul financiar și bilanțul abordat
prin concepția anglo-saxonă.
1.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială
Bilanțul patrimonial – elaborarea acestul bilanț clasifică elementele activului

și a pasivului după două criterii, lichididate, respectiv exigibilitate. Astfel elementele
de activ sunt așezate în ordinea crescătoare a lichidității, iar elementele de pasiv sunt
clasificate în ordinea crescătoare a exigibilității. În acest fel, este mai ușor de
intrepretat și comparat informațiile pe care bilanțul le furnizează principalilor
utilizatori precum acționari, creditori sau potențiali investitorii. În teoria de
specialitate bilațul patrimonial este considerat drept un „inventar al averii
întreprinderii”6.
Analiza poziției
financiare pe baza bilanțului patromonial rezolvă probleme precum: determinarea
patrimoniului net, analiza struturii financiare, a gradului de indatorare, a lichidității și
solvabilității.7
Bilanțul patrimonial este conceput în așa fel încât să redea un echilibru perfect
între activele patrimoniale, numite utilizări, și pasive patrimoniale, respectiv resurse
rezultând următoarele ecuații:
UTILIZĂRI = RESURSE
4
Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag.17.
5
Standardul Internațional de Contabilitate – IAS 1, pag. 1.
6
Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura. Economică,
București, 2004, 421.
7
Vâlceanu G., Robu V. – Analiza economico - financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 344.
6
ACTIVE TOTALE = PASIVE TOTALE
Tabelul 1: Bilanțul patrimonial
Utilizări cu durată
Sursa: Ph. Avare, G. Legros,
mai mare de 1 an Activ imobilizat Resurse
L. Ravary cu duratăși
– „Gestiune
analiză financiară” Capitaluri proprii
mai mare de 1 an
=
1.3. Bilanțul
Utilizări cu durată Datorii pe termen financiar
Capitaluri
mai mică de 1 an Activ circulant permenente
lung
În teoria de specialitate mai este
Datorii pe termen Resurse cude
durată
cunoscut sub denumirea bilanț
Trezorerie Disponibilități scurt mai mică de 1 an
al lichidității, deoarece stă la baza
determinării indicatorilor de lichiditate și solvabilitate.
Având la baza bilanțul patrimonial8, bilanțul financiar – presupune ordonarea
elementelor de activ în funcție de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de
exigibilitate. Privit din această perspectivă bilanțul se compune din trei componente:
fondul de rulment, necesarul de fond de rulment și trezoreria netă9.
TN = FR – NFR
1.4. Bilanțul funcțional
Bilanțul funcțional – reflectă imaginea valorii patrimoniale distribuită pe

cicluri de exploatare, făcând distincția între „ciclul lung și ciclul scurt” 10. În
elaborarea bilanțului funcțional este suficient a stabili apartenența fiecărui element
bilanțier în ciclul de învestiții, exploatare sau finanțare.
Tabelul 2: Bilanțul funcțional

ACTIV PASIV
Active stabile (aciclice) (AS) Surse stabile (SS)
Active ciclice aferente exploatării (ACE) Surse ciclice de exploatare (SCE)
Active ciclice din afara exploatării Surse ciclice din afara exploatării (SCAE)
(ACAE) Trezoreria de pasiv (TP)
Trezoreria de activ (TA)
Sursa: G. Vâlceanu , V. Robu – „Analiză economico - financiară”
1.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă
8
Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag 90.
9
Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura ULBS, Sibiu, 2010, pag. 141.
10
Brezeanu P. - Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag. 208.
7
Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă – „exclude judecățile
patrimoniale”11, prezentând doar situația financiară a entității la un moment dat prin
prisma activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii.
Principala caracteristică a acestei abordări este libertatea alegerii formei de
prezentare, fiind acceptat atât formatul în cont (pe orizontală), cât și cel în listă (pe
verticală)12.
Contabilitatea românească bazată pe Standardele Internaționale de Contabilitate
(IAS) prezintă bilanțul contabil sub formă de listă. Acesta împarte elementele
bilanțiere în drepturi de proprietate, creanță și obligații, grupând elementele de activ
după lichiditate și cele de pasiv după exigibilitate.
Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A

ENTITĂȚILOR ECONOMICE
11
Feleagă N. – Tratat de contabilitate financiară, volumul I, Editura Economică, București, 1998, pag. 78.
12
Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura ULBS, Sibiu, 2010, pag. 143.
8
2.1. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare
1. Indicatori de apreciere a valorii acțiunilor din perspectiva pieței și a

patrimoniului
Valoarea nominală (face value) – se calculează prin raportarea capitalului

social (CS) la numărul de acțiuni emise. Acțiunile unei companii nu pot fi VN =
emise la o valoare mai mică decât valoarea nominală, iar aceasta nu poate fi CS
mai mică decât 0,10 lei. Nr . acțiuni emise
Valoarea patrimonială - aceasta se poate exprima în:

 Valoare contabilă (VC- Book Value) – calculată prin raportarea VC =
activului net la numărul de acțiuni. Activul net (An) reprezintă acea Activ net
parte din activele societății care nu sunt afectate de datorii. 13 Nr . total de acțiuni
 Valoare intrinsecă (VI) – calculată prin raportarea capitalului
propriu (CP) la numărul de acțiuni aflate în circulație, nefiind o
valoare utilizabilă imediat, în cazul lichidării unei societăți pe acțiuni, VI =
dreptul acționarului asupra activelor companiei va fi egal cu valoarea CP
intrinsecă. Nr . total de acțiuni
Valoarea de rentabilitate – se poate calcula cu ajutorul valorii financiare și

a celei de randament.
 Valoarea financiară (Vf) – se calculează prin raportarea valorii unui D
dividend (D) la rata medie a dobânzii de piată (Rmd). Pentru ca un Vf =
Rmd
investitor să aleagă a investi într-o companie acest indicator trebuie
sa fie mai mare sau egal cu 1.
 Valoarea de randament – se calculează prin raportarea profitului net Pna
pe acțiune (Pna) la rata medie a dobânzii de pe piață (Rmd). Vr =
Rmd
Valoarea de piață – prețul la care se tranzacționează acțiunile pe piața de Cursul acțiunilor
capital, luând forma cursului bursier.
2. Profit pe acțiune (EPS – earnings per share) – măsoară partea din

profit ce îi revine unei acțiuni, fiind considerat cel mai important indicator de estimare
a prețului unei acțiuni.
EPS = Profit net / Numărul de acțiuni
3. PER (Price to earning ratio)– se calculează prin raportarea prețului

unei acțiuni la profitul net pe acțiune (EPS), numit și coeficientul capitalizării
bursiere. O valoare ridicată reprezintă o societate performantă, dar sunt situații în care
atinge valori mult prea ridicate și atunci avem de-a face cu o supraevaluare a
societății. Aceasta este cauza pentru care unii investitori optează pentru companii cu
PER redus. „Arată cât sunt investitorii dispuși să plătească pentru
profitul”14companiilor listate.
13
Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București, 2001, pag. 147
14
Butănescu Volanin R. – Managementul financiar al firmei – management al valorii, Ed.ULBS, Sibiu, 2010, pag. 192
9
PER = Valoarea de piată a unei acțiuni / EPS
4. Capitalizarea bursieră (CB) – exprimă valoarea de piață a societăților

cotate la bursă, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori în calcularea valorii
societății.
CB = Numărul de acțiuni x Valoarea de piață a acțiunii.
5. Raportul Valoarea de piață/Valoare contabilă (MBR – Market Book

Ratio) – indicatorul este calculat prin raportarea capitalizării bursiere (CB) la
capitalurile proprii (CPR).
MBR = CB / CPR
6. PSR (Price to Sales Ratio) – reprezintă raportul dintre prețul de piață a

unei acțiuni (PP) și cifra de afaceri pe acțiune (CA pe acțiune), dar se poate calcula și
prin raportarea capitalizării bursiere (CB) la cifra de afaceri (CA).15 Prezintă evaluarea
unei societăți pe baza cifrei de afaceri și se calculează în momentul în care se
înregistrează pierderi sau rentabilitatea este foarte mică. Raportându-se la cifra de
afaceri se recomandă compararea valorii indicatorului doar între societăți din cadrul
aceluiași sector de activitate.
PSR = Capitalizarea bursieră / Cifra de afaceri
7. PBR (Price to Book Ratio) – se calculează prin raportarea valorii de

piață a unei acțiuni și valoarea contabilă a acesteia. Când acest indicator este
subunitar, adică prețul de piață este mai mic decât valoarea contabilă, putem spune că
activele societății sunt supraevaluate16. Sunt situații în care societățile cu o rată de
profitabilitate raportată la capitalurile proprii și cu un ritm constant de creștere a
profitului și a cifrei de afaceri să înregitreze un PBR ridicat, iar cele cu rentabilitatea
scăzută și valori constante ale cifrei de afaceri să prezinte un PBR redus.
PBR = Valoarea de piață a unei acțiuni / Valoarea contabilă a acțiunii
2.2. Analiza structurii financiare
15
Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București, 2001, pag. 149
16
Anghelescu G. – Piața de capital în context european, Editura Economică, București, 2009, pag. 250
10
Stabilirea surselor de finanțare a activității, dar și combinarea acestora pentru
a obține un raport rentabilitate risc supraunitar reprezintă o provocare continuă pentru
manageri. Măsura în care o entitate apelează fie la finanțări din surse proprii sau
împrumutate este cunoscută sub denumirea de structura financiară a entității sau
structura capitalurilor. Teoria de specialitate apreciază structura financiară ca fiind
raportul dintre finanțările pe termen scurt și cele pe termen lung 17 sau suma ponderilor
diferitelor surse de finanțare ale capitalurilor investite în acea entitate18.
2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier
Pentu a analiza modul de constituire a patrimoniului unei entități se va analiza

structura activului bilanțier, tot cu ajutorul acestei analize putem stabili gradul de
lichiditate a elementelor de activ care sunt prezentate în bilanț la valoarea netă și
grupate în ordinea descrescătoare a lichidității.
Activ net = Total Activ – Datorii = Capitaluri proprii
Creșterea activelor circulante denotă o situație nefavorabilă în cazul în care

viteza de rotație nu este suficiente de mare.
Principalele rate ale structurii activului sunt:
a) Rata activelor imobilizate (Rai) – măsoară gradul de investire a
capitalului în active și se calculează ca raport dintre activele imobilizate în total
activul întreprinderii. Nivelul acestei rate diferă în funcție de ramura și sectorul de
activitate al entității economice, înregistrând un nivel mai ridicat în cazul
întreprinderilor din industrie și un nivel scăzut în cazul întreprinderilor comerciale.
Nivelul oprim, mai ales în industrie este de aproximativ 60%, putând fi influențat de
factori economici, juridici sau de politicile contabile (politica de amortizare,
reevaluarea activelor imobilizate).
Rai = (Active imobilizate / Total activ) * 100
b) Rata activelor circulante (Rac) arată ponderea activelor pe termen scurt

în activul total, reflectând valoarea relativă a celor mai lichide active.
Rac = (Active circulante / Total activ) * 100
Pentru o analiză mai aprofundată a structurii activelor circulante putem observa

ponderea fiecărui element în parte, și anume: stocuri, creanțe, disponbilități.
17
Toma M., Alexandru F. – Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Ed. Economică, București, 2003, pag. 48.
18
Stancu I., - Finanțe, Ed. Economică, București, 2002, pag. 643.
11
 Rata stocurilor (Rs) – arată ponderea stocurilor în total active circulante.
În practică, deține un nivel optim de 30% în industrie și de 40-50% în comerț sau
construcții. În cazul serviciilor ponderea acestora este foarte scăzută19.
Rs = (Stocuri / Active circulante) * 100
 Rata creanțelor (Rc) – evidențiază ponderea creanțelor în activele

circulante, în general este vorba despre creanțele comerciale. Mărime acestui indicator
este determinată de termenele de încasare specificate în contractele încheiate.
Rc = (Creanțe / Active circulante) * 100
 Rata disponibilităților bănești (Rdb) – arată ponderea bisponibilităților

bănești sau a echivalentelor acestora (investiții financiare pe termen scurt) în totalul
activelor circulante. Această rată identifică nivelul lichidității interne având ca nivel
optim valori între 1,5 – 2% raportat la activ total și 10% raportat la active circulante.
Rdb = [(Inv. fin. termen scurt + Disponibilități) / Active circulante] *100
2.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier
Principalul scop al analizei structurii pasivului este acela de a stabili strategiile

și politicile financiare ale societăților în relație cu „modul de formare a resurselor
financiare pe categorii de surse (proprii, împrumutate, atrase) și pe termene de
exigibilitate (scurt, mediu, lung)” 20. În partea de pasiv a bilanțului elementele sunt
grupate în ordinea crescătoare a exigibilității, astfel o obligație este exigibilă cu cât
scadența sa este mai mică.
Dacă modificarea capitalurilor proprii este favorabilă, atunci firmei îi crește
capacitatea de autofinanțare, „creșterea fiind datorată acumulării profiturilor”21.
Ratele de structură a pasivului analizează evoluția în timp a surselor de
finanțare ale societății, printre acestea amintim:
a) Rata stabilității financiare (Rsf) - reflectă ponderea capitalului
permanent în totalul capitalului. Cu cât nivelul acestui indicator este mai ridicat cu
atât crește și siguranța stabilității financiare, un nivel scăzut arată o instabilitate
financiară deoarece entitatea se finanțează în mare parte din datorii curent. Corelând
cu nivelul ratei activelor imobilizate, rata stabilității finanicare trebuie să fie
superioară ca finanțarea activelor imobilizate să se realizeze integral din capitaluri
19
Vâlceanu G., Robu V. – Analiza economico - financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 349.
20
Eros – Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 119.
21
Rusu C. – Diagnostic economico – financiar, volumul I, Editura Economică, București, 2006, pag. 213.
12
permanente. „Valoarea minimă acceptată pentru aceast indicator este de 50%” 22, iar
nivelul normal situându-se în jurul valorii de 66%.
Rsf = (Capital permanent / Total pasiv) * 100
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu și lung + Provizioane
+ Subvenții pentru investiții + Venituri înregistrate în avans mai mari de 1 an
b) Rata autonomiei financiare (Raf) – arată ponderea capitalului propriu în

total resurse, reflectând gradul de finanțare din surse proprii. Printre factorii de
influență a acestui indicator se numără atât obiectul de activitate al entității cât și
politica financiată adoptată. O pondere de 30 - 40% a capitalului propriu în total pasiv
este considerat satisfăcător, nivelul normal fiind de 50%.
Raf = (Capital propriu / Total pasiv) * 100
c) Rata îndatorării globale (Rig) - evidențiază gradul de îndatorare sau starea

de solvabilitate a întreprinderii. Se completează cu rata autonomiei financiare, nivelul
maxim admis fiind de 66% și un nivel normal de 50%. Se înregistrează o situație
favorabilă a acestui indicator în momentul în care această rată scade datorită
rambursării creditelor contractate, dar o situație favorabilă poate fi și în momentul
creșterii, atunci când volumul datoriilor comerciale cresc pe seama obținerii unor
termene de plată mai îndepărtate de la furnizori23.
RDT = (Datorii totale / Total pasiv) * 100
b) Rata datoriilor curente (Rdc) - arată ponderea în care datoriile curente

finanțează utilizările. Această rată trebuie analizată în comparație cu rata activelor
circulante pentru a evidenția gradul echilibrului financiar pe termen scurt.
Rdc = (Datorii curente / Total pasiv) * 100
2.3. Analiza situației financiare
În cadrul oricărei companii, lichiditatea este condiția gestiunii financiare, sau

altfel spus, a supraviețuirii acesteia. În gestiunea financiară trebuie să se țină cont de
faptul că datoriile au termen de exgibilitate scurt sau foarte scut, astfel compania
trebuie să dețină suficiente lichidități pentru a le putea acoperi, această metodă
realizându-se prin compatarea gradului de lichiditate al activelor cu gradul
exigibilității datoriilor.
22
Eros– Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 119.
23
Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008, pag. 200.
13
Rolul calculării solvabilității este acela de a controla mai ușor capacitatea
companiilor de a-și transforma elementele cel mai lichide în bani pentru a putea
acoperi obligațiile care au ajuns sau urmază a ajunge la scadență.
2.3.1. Lichiditatea
Lichiditatea reprezintă capacitatea entității de a face față plăților pe termen

scurt, de a-și transforma activele circulante în numerar sau echivalente ale acestuia,
exprimând capacitatea de plată a societățiilor. Cu cât rata lichidității este mai mare
cu atăt crește și garanția plății datoriilor.
a) Rata lichidității curente (Rlg) – Current ratio - se calculează ca raport

între activele curente și datoriile curente. Semnifică măsura în care datoriile curente
sunt acoperite din activele circulante24. Pentru ca rata lichidității să fie pozitivă este
necesar ca activele mai mici de un an să fie superioare datoriile mai mici de un an, un
nivel mai mic de 1 poate fi privit ca un semnal de alarmă asupra capacității
întreprinderii de a-și onora obligațiile scadente pe termen scurt aceasta duce negocieri
în vederea sabilirii unor noi termene de plată sau la contractarea unor noi împrumuturi
pentru a le lichida pe cele scadente. Pe când „o valoare mai mare de 2 a acestei rate
presupune o utilizarea necorespunzătoare a activelor curente”25.
Rlg = Active curente / Datorii curente
b) Rata lichidității imediate (Rli) – Quick ratio – întâlnit, în literatura de

specialitate sub denumirea de Testul Acid, acest indicator măsoară capacitatea
entității de a onora obligațiile curente din lichiditățile disponibile. Calculându-se ca
raport între activele curente din care se exclud stocurile și a datoriilor pe termen scurt.
Prin excluderea storurilor din activele circulante putem aprecia cu mai multă
exactitate capacitatea societății de a onora oblgațiile scadente din activele circulante
cel mai ușor transformabile în lichidități. Teoria de specialitate prezintă un nivel
optim cuprins între 0,8 – 1, daca valoarea acestuia este mai mică de 0,5 atunci avem
de-a face cu probleme în onorarea obligațiilor ce termene de scadență mică.
O valoare mică a ratei lichidității nu presupune o criză de solvabilitate în cazul
în care societatea deține stocuri sau creanțe ce pot fi transformate în disponibilități în
termenele de plată a datoriilor. O valoare prea mare poate avea efecte negative
precum: utilizarea neeficientă a resurselor, scăderea capacității de cumpărare a
disponibilului în relație cu creșterea inflației etc26.
24
Solomon D. C. – Analiză economico– financiară II – curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău, 2003, pag. 97.
25
Eros Stark L., Pantea I. M. – Analiza situației financiare a firmei, Ed. Economică, București, 2001, pag. 273.
26
14
Rli = (Active curente-Stocuri) / Datorii curente
c) Rata lichidității la vedere (Rlv) – reflectă capacitatea entității de a-și

acoperii datoriile curente din disponibilul bănesc. În cadrul echivalentelor de numerar
se includ investițiile financiare pe termen scurt.
Rlv = Disponibilități bănești și echivalente de numerar / Datorii curente
2.3.2. Solvabilitatea
Solvabilitatea se definește prin aptitudinea întrerinderii de a face față

termenelor de plată. Teoria de specialitate spune că ideal este ca societatea să achite
aceste datori din surse proprii pentru a-și păstra autonomia financiară și echilibrul
financiar rezultat din o bună flexibilitate a gestiunii. Spunem că „întreprinderea este
solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a permite plata tuturor
datoriilor”27.
a) Rata solvabilității generale (Rsg) – se calculează ca raport între activele
totale în total datorii. Valorile favorabile se apreciază a fi supraunitare, având
nivel optim în jurul valorii de 1,4 în condițiile în care ponderea capitalului
propriu în cel permanent este de 30%.28 În situația în care indicatorul
înregistrează valori subunitare, entitatea este considerată insolvabilă.
Rsg = Active totale / Datorii totale
b) Rata sovabilității patrimoniale (Rsp) – se calculează ca raport între capital

propriu în capital permanent. Se apreciază un nivel optim în condițiile unor
valori mai mari de 0,5, 0,3-0,5 este condiderat nivel satirfăcător și valori sub
0,3 entitatea este considerată riscantă de cărte investitori29.
Rsp = Capital propriu / Capital permanent
2.3.3. Profitabilitatea
Analiza profitabilității financiare reflectă performanța financiară e întreprinderii

și se referă la eficiența activității acesteia. Cu alte cuvinte o entitate este considerată
mai profitabilă cu cât capacitatea de a obține profit din resursele deținute crește.
Indicatorii specifici performanței financiare sunt rata rentabilității economice și rata
rentabilității financiare.
27
Brezeanu P. - Diagnostic financiar, Editura Economică, București, 2003, pag 253.
28
Iosif Gh. N. – Analiza activității economice, Editura Tribuna Eonomică, București, 2009, pag. 353.
29
Iosif Gh. N. – Analiza activității economice, Editura Tribuna Eonomică, București, 2009, pag. 354.
15
a) Rata rentabilității economice (Rec) – reflectă gradul în care sunt
valorificate activele entității, fiind un indicator de măsurare a performanței
manageriale. De specificat este faptul că, un profit economic scăzut nu oferă
posibilitatea dezvoltării pe baza resurselor proprii, iar valori mai mici decât media pe
un sector de activitate confirmă utilizarea neeficientă a activelor30.
Rec = (Profit brut din exploatare / Active totale) * 100
b) Rata rentabilității financiare (Rf) – reprezintă contribuția pe care o

aduce profitul sau pierderea netă a entității la dezvoltarea sau degradarea capitalului
propriu. Cu alte cuvinte reprezintă potențialul entității de a înregistra profit net din
capitalul propriu utilizat în desfășurarea activității. Niveluri scăzute ale acestiu
indicator duc la o funcționare defectuoasă a entități care nu contribuie la creșterea
averii acționarilor, în condițiile în care indicatorul este negativ va înfluența
nefavorabil și averea acționatilor, fiind o situație îngrijorătoare aceasta va duce în
timp la diminuarea atractivității companiei.
Rf = Profit net / Capital propriu * 100
2.3.4. Analiza ratelor de gestiune
În vederea monitorizării activității une entități se pot calcula o serie de rate de

gestiune utilizate pentru aprecierea gradului de utilizare a resurselor, respectiv viteza
de rotație a acestora în circuitul economic. De precizat este că acești indicatori
măsoară viteza cu care resursele se pot transforma în lichidități și viteza de reînoire a
resurselor în cazul pasivelor31.
Literatura de specialitate indică două modalități prin care se pot exprima aceste
rate, raportându-se la cifra de afaceri (CA), deoarece este indicatorul care arată
valoarea vânzărilor pe seama resurselor:
 Numărul de rotații (Nr. Rot.) – indică numărul rotațiilor unui element de
activ sau pasiv până ca acesta să se transforme în lichidități, pe o perioadă de timp,
respectiv un an. Se consideră o activitate performantă cu cât nivelul acestui indicator
este mai ridicat, altfel spus, este necesar ca un element fie el de activ sau pasiv să
contrubuie la mai multe cicluri de producție. În altă ordine de idei, acest indicator
exprimă gradul de eficacitate cu care societatea folosește activele patrimoniale,
respectiv lichiditatea stocurilor și a creanțelor.
Numărul de rotații = CA / Element de bilanț
 Durata în zile a unei rotaţii (Dz) – reprezintă durata medie parcursă de
elementul bilanțier analizat într-un ciclu economic și revine la forma inițială,
bănească. În situația în care ratele de rotaţie se identifiă sub această formă, pentru ca
30
Rusu C. – Diagnostic economic - financiar, volumul I, Edituta Economică, București, 2006, pag. 217.
31
Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura ULBS, Sibiu,
2013, pag. 238.
16
entitatea să fie performantă, nivelul acestui indicator trebuie să fie cât mai scăzut,
însemnând o recuperare cât mai rapidă a elementului în formă bănească. Cu alte
cuvinte acest indicator arat durata în zile în care volumul vanzărilor reînnoiește
activele32.
Dz = Element de bilanț / CA * 365
Prin urmare, indicatorii de gestiune oferă informații referitoare la viteza de
intrare și ieșire a fluxurilor de numerar ale entității, dar și capacitatea de a controla
capitalul circulant și activitatea comercială a acesteia. Astfel întâlnim indicatori
precum:
A. Viteza de rotație a activelor totale – reprezintă contribuția activelor totale
la realizarea cifrei de afaceri, semnificând eficiența cu care sunt folosite mijloacele de
care dispune entitatea. Valoarea medie în industie este de 2,5 ori semnificând faptul
că nu înregistrează suficiente vânzări în raport cu activele pe care le utilizează. O
recomandare în acest fel ar fi creșterea volumului cifrei de afaceri și retragerea
activelor neproductive.
a) Numărul de rotații a activelor totale

(Nrat) = CA / Total active
b) Durata unei rotații a activelor totale
(Drat) = (Total active / CA) * 365 zile
B. Viteza de rotație a capitalurilor proprii – reflectă de câte ori entitatea

avansează și recuperează resursele proprii pe care de gestionează în cadrul unui
exercițiu financiar. Nivelul minim este de 2 rotații, adică 180 de zile.
a) Numărul de rotații ale capitalului propriu (Nrcp)

Nrcp = CA / Capital propriu
b) Durata unei rotații a capitalului propriu (Drcp)
Drcp = (Capital propriu / CA) * 365 zile
C. Viteza de rotație a stocurilor – reprezintă numărul de rotații ale

stocurilor, adică numărul de zile în care produsele sunt stocate într-un exercițiu
financiar. Informațiile pe care acest indicator le oferă sunt cele mai sugestive în ceea
ce privește activitatea entității, iar nivelul minim pentruasigurarea unei gestiuni
eficiente a stocurilor este de 8 rotații, adică 45 de zile. Cu cât durata de stocare este
mai mare cu atât situația este mai nefavorabilă pantru trezorerie, doarece scad
vânzările și se prelungesc cheltuielie cu stocarea producției.
a) Numărul de rotații ale stocurilor

(Nrs) = CA / Stocuri medii
32
17
b) Durata de stocare
(Ds) = (Stocuri medii / CA) * 365 zile
D. Viteza de rotație a debitelor clienți – reprezintă eficacitatea entității în

încasarea creanțelor clienți. Valoarea potrivită pentru acesti indicator este de maxim
30 de zile, cu cât durata este mai mare de această valoare cu atăt entitatea este
predispusă blocajelor financiare deoarece apare imposibilitatea achitării datoriilor,
neavând încasări33.
a) Numărul de rotații ale creanțelor (Nrc)

Nrc = CA / Sold mediu clienți
b) Durata medie de recuperare a creanțelor (Dr)
Dr = (Sold mediu clienți / CA) * 365 zile
E. Viteza de rotație a creditelor furnizori – stabilește valori apropiate ale

numărului de zile de creditare pe care entitatea le obține de la furnizori. Cu alte
cuvinte, acest indicator arată perioada medie în care entitatea își achită datoriile către
furnizori, aceasta fiind de maxim 30 zile.
a) Numărul de rotații ale creditelor furnizori (Nrcf)

Nrcf = CA / Sold mediu furnizori
b) Durata medie de achitare afurnizorilor (Df)
Df = (Sold mediu furnizori / CA) * 365 zile
2.3.5. Analiza gradului de îndatorare
a) Rata îndatorării globale – semnifică ponderea datoriilor totale în total

resurse sau nivelul gradului de îndatorare. Nivelul optim este sub 50%, reprezentând
faptul că nivelul capitalului propriu este mai mare decât a obligațiilor totale,
înglobând atât datoriile pe termen scurt cât și cele pe termen lung.
Rig = Capital Împrumutat / Total Pasiv * 100
b) Levierul financiar – reprezintă ponderea datorilor totale în capitalul propriu,

sau, altfel spus, gradul de acoperire a obligaților totale din capital propriu. Când acest
raport este egal cu 1 spunem că entitatea își finanțează activitatea în proporții egale
din surse proprii și împrumutate34.
Lf = Capital împrumutat / Capital propriu * 100

33
34
Bușe L. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 77.
18
c) Rata autonomiei financiare – arată ponderea capitalurilor proprii în total
pasiv. În altă ordine de idei, autonomia financiară reprezintă nivelul independenței
financiare a entității economice și capacitatea acesteia de a se gestiona fără a recurge
la credite pe termen lung, mediu sau scurt.
Raf = Capitaluri proprii / Pasive Totale * 100
2.4. Riscul de faliment
Vorbim de falimentul unei societăți în momentul ieșirii acestea de pe piață

datorită imposibilității plății. Riscul de faliment reprezintă starea ilustrată prin
incapacitatea societății de a onora obligațiile la termen, cu alte cuvinte acesta
reprezintă „evaluarea solvabilității și lichidității acesteia” 35 Pentru a analiza riscul de
faliment, literatura de specialitate ne recomandă tipuri de modele bazate pe metoda
scorurilor, două dintre acestea sunt: modelul Altman și modelul Canon și Holder.
Modelul Altman este procedeul de calculare a riscului de faliment și se prezintă
după cum urmează:
Z = 3,3 X1 + 1,4X2 + 1,2X3 + 1,0X4 + 0,6X5
Indicato
Mod de calcul indicator Interpretare indicator
r
Profit înainte de impozitare
X1 Rata rentabilității economice
Active totale
Profit reinvestit
X2 Rata profitului reinvestit
Active totale
Active curente nete
X3 Rata activelor curente
Active totale
Cifrade afaceri
X4 Vireza de rotație a activului
Active totale
Capitaluri proprii
X5 Autonomia financiară
Datorii totale
Interval scor Aprecierea falimentului
Z <1,8 Firma nu poate evita falimentul
Societatea se confruntă cu o situație finacniară deficitară, cu
1,8 < Z ≤ 3 performanțe scăzute, dar se poate redresa prin strategi
conrespunătoare.
35
Brătian V. – Valoarea firmei – tehnici și metode de evaluare financiară, Editura ULBS, Sibiu, 2013, pag. 186.
19
Z>3 Situația financiară este foarte bună cu risc de faliment inexistent.
Sursa : Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”
Modelul Canon și Holder – are în vedere analiza lichidității și exigibilității,
determinându-se astfel36:
Z = 0,24X1 + 0,22X2 + 0,16X3 + 0,87X4 + 0,10X5
Indicato
Mod de calcul indicator Interpretare indicator
r
Excedentul brut din exploatare
X1 Capacitatea de rambursare a datoriilor
Datorii totale
Capital angajat
X2 Rata stabilității financiare
Capitaluri priprii
Active curente −Stocuri
X3 Rata lichidității imediate
Datorii curente
Cheltuieli financiare Ponderea cheltuielilor financiare în
X4
Cifrade afaceri cifra de afaceri
Cheltuieli de personal Ponderea cheltuielilor de personal în

X5
Valoarea adăugată valoarea adaugată creată de societate.
Interval scor Procentul riscului de Starea societății
faliment
Z > 0,16 > 10% Foarte bună
0,1 < Z < 0,16 10% - 30% Favorabilă
0.04 < Z < 0,1 30% - 65% Incertă
-0,05 < Z < 0,04 65% - 90 % Nefavorabilă
Z < - 0,05 > 90% Eșec
Sursa: Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”
Capirolul III: ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
În analiza echilibrului financiar sunt utilizați indicatori precum: fondul de

rulment, necesarul de fond de rulment și tezoreria netă. Fiecare indicator oferă
informații sugestive despre echilibrul financiar al entității, deoarece fondul de rulment
arată echilibrul pe termen lung al entității, corelând capitalul permanent cu activele
imobilizate; necesarul de fond de rulment arată echilibrul financiar pe termen scurt
36
Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura ULBS, Sibiu,
2013, pag. 327
20
pentru că relaționează activele circulante cu datoriile pe termen scurt; iar trezoreria
netă este echivalentă echilibrului curent datorită asocierii dintre fondul de rulment și
necesarul de fond de rulment.
3.1. Fondul de rulmelt
Fondul de rulment (Net Working Capital) „reprezintă partea din capitalul

permanent utilizată pentru finanțarea activelor circulante”37, se utilizează în analize
financiare pentru a determina „echilibrul financiar”, făcând parte din categoria
„indicatorilor de dimensionare a potențialului financiar al firmei”38.
Echilibrul financiar este reflectat prin comparația dintre lichiditatea și
solvabilitatea resurselor. Regula de bază a echilibrului financiar presupune ca
finanțarea utilizărilor să se realizeze într-un interval de timp egal cu perioada de
deținere a resursele destinate finanțării utilizărilor respective.
În literatura de specialitate, fondul de rulment este considerat o marjă de
singuranță la nivelul întreprinderii, având rol de a proteja entitatea de evenimente
viitoare neprevăzute. Cu toate acestea, imdicatorul se poate exprima și prin
excedentul capitalului permanent (surse permanente) în raport cu valoarea
imobilizărilor (nevoi permanente – active imobilizate) sau văzut din partea de jos a
bilanțului, excedentul activelor circulante (nevoi ciclice) față de datoriile pe termen
scurt (surse ciclice). „El constituie premise menținerii solvailității întreprinderii,
respective a unei independențe financiare a acesteia față de creanțierii săi”39
Graficul 1. Calculul fondului de rulment pe baza bilanțului.

Nevoi permanente Surse permanete
(alocări stabile) (resurse stabile)
Activele imobilizate Capital permanent
Fond de rulment
Nevoi ciclice (temporare)

Active circulante Surse ciclice (temporare)
Datori pe termen scurt
Sursa: Prof. Univ. Dr. Petre Brezeanu - „Diagnostic financiar”
FR = Capitaluri permanente – Active imobilizate
Capitalurile permanente = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung
37
Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
București, 2004, pag 325.
38
Bogdan I. – Management financiar – concepte, instrumente, Editura Universitară, București, 2004, pag. 325.
39
Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 1999, pag. 99.
21
Pe percursul mai multor exerciții financiare se pot întâlni diverse situații în care
fondul de rulment înregistrează valori diferite, și anume40:
a) Fond de rulment > 0
Refletă excedentul capitalului permanent în detrimentul activelor imobilizate,
astfel se asigură finanțarea integrală a imobilizărilor nete, iar excedentul din capitalul
permanent este folosit pentru finanțarea activelor circulante. „Această situație
evidențiază aportul fondului de rulment la echilibrul financiar pe termen lung, dar și
la potețarea echilirului financiar pe termen scurt”41.
b) Fond de rulment < 0

Această situație se poate caracteriza printr-un dezechilibru financiar datorat
incapacității finanțării activelor imobilizate. Acest deficit provine din existența unei
politici extrem de active în domeniul investițiilor care reprezintă un benficiu pe
termen lung însă pe termen scurt aceasta poate aduce dificultăți, mai exact finanțarea
activităților curente ale exercițiului financiar pot fi afectate de acest lucru.
FR = Active circulante – Datorii curente
Formula de mai sus ne prezintă relația dintre lichiditate și exigibilitate

evidențiat prin prisma fondului de rulment, pe lângă aceasta relația poate identifica și
riscul de incapacitate de plată pe termen scurt 42. Calcularea fondului de rulment cu
ajutorul acestei formule, poate genera trei situații, astfel:
a) Fond de rulment > 0

Activele circulante sunt mai mari decât datoriile pe termen scurt, ceea ce
confirmă existanța fondului de rulment, mai precis eliberarea unei părți din capitalul
permanent pentru acoperirea financiară a activelor circulante . Pentru a descoperi dacă
fodul de rulment contribuie normal la echilibrul financiar al firmei este necesară
stabilirea contribuției sale la activitatea financiară a activelor circulante, respectiv a
stocurilor.
b) Fond de rulment < 0

Datoriile pe termen scut sunt mai mari decât activele circulante, astfel fondul de
rulment este negativ. Această situație reflectă un dezechilibru financiar masiv,
semnalând criza de faliment. Pentru ca întreprinderea să se îndrepte poate să-și
renegocieze împrumuturile sau să mărească viteza de rotație a activelor circulante.
c) Fond de rulment = 0
40
Spătaru L. – Analiza economico-financiră – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
41
Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București, 2009, pag.101.
42
Iosif N. Gh. – Analiza activității economice, Editura Economică, București, pag. 320.
22
Fondul de rulment nul sau aproape nul, reprezintă un semnal de alarmă și
subliniază sensibilitatea echilibrului financiar al întreprinderii.
3.2. Necesarul de fond de rulment
Necesarul de fond de rulment (NFR) „este reprezentat de activele circulante

care trebuie să fie finațate din fondul de rulment”43.
Finanțarea alocărilor temporare , adică finanțarea producției se realizează, de
obiccei, din sursele temporare, dar sunt situații când acestea sunt insuficiente pentru
acoperirea alocărilor temporare, ceea ce implică apariția necesarului de fond de
rulment (nevoia de fond de rulment).
Acesta prezintă diferența dintre nevoile temporare și sursele temporare, și
anume suma necesară finațării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile reale
(materii prime și materiale, produse finite, mărfuri, etc) și fluxurile de trezorerie
(financiare, plăți și încasări) determinate în mare parte de activitatea de exploatare.
Cu cât valoarea NFR este mai mare cu atât societatea are nevoie de resurse 44,
dacă acestea provin din creșterea datoriilor, decizia este une foarte riscantă.
Perioada dintre achiziții, producție și vânzări determină constituirea stocurilor,
pe când diferența dintre fluxrile reale și cele financiare duce la apariția datoriilor și
creanțelor. Astfel:
- durata între momentul cumpărării și plății generează datorii,
- durată între momentul vânzării și încasării generează creanțe.
Necesarul de fond de rulment se comportă ca „un element de activ”45 și este
reprezentat de volumul activelor circulante (stocuri și creanțe) nefinanțate din sursele
temporare (obligațiile pe termen scurt). În categoria datoriilor pe termen scurt se
includ: furnizorii, salariații, bugetul de stat, care până în momentul plății lor
reprezintă o sursă de finațare a activelor circulante.
În literatura de specialitate pentru calcularea necesarului de fond de rulment se
utilizează următoarele formule46:
NFR = (Active circulante – Disponibilități bănești) – (Datorii pe termne scurt –
Credite pe termen scurt)
NFR = (Stocuri + Creanțe) – Credite pe termen scurt
În analiza financiară a unei întreprinderi putem întâlni următoarele ipostaze ale

necesarului de fond de rulment:
43
Isfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – Analiza economico financiară, Ed. Economică, București, 1999 pag. 237.
44
Rusu C. – Diagnostic economic - financiar, volumul I, Edituta Economică, București, 2006, pag. 219.
45
Vâlceanu Gh., Georgescu N. – Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 359.
46
Spătaru L. – Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
23
a) NFR > 0 – „situția se consideră a fi normală numai dacă este rezultatul
unei politici de investiții privind creșterea nevoii de finanțare a ciclului de
exploatare.”47 În caz contrar, nevoia de fond de rulment existent va evidenția un
decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor și creanțelor și exigibilitatea datoriilor
de exploatare.
b) NFR < 0 – arată că întreprinderea deține un surplus de resurse temporare,

în paralel cu nevoile temporare. Această situație poate fi considerată favorabilă doar
în cazul în care provine din accelerarea rotației activelor circulante și ale contractării
unor credite cu scadență mai îndepărtată. Dacă nu, situația este nefavorabilă, pentru că
se datorează întreruperii temporare a aprovizionării, reînoirii stocurilor sau activității
de producție.
Factori care influențează volumul nevoii de fond de rulment și asupra cărora

trebuie să se ia decizii manageriale sunt48:
 Natura activității;
 Durata ciclului de producție;
 Viteza de rotație a stocurilor și creanțelor etc.
3.3. Trezoreria netă
Trezoreria netă (TN) reprezintă „indicatorul care pune în corelație fondul de

rulment cu necesarul de fond de rulment”49. „Ea reprezintă deasemenea ansamblul
disponibilitățiilor rămase după ce se scad creditele de trezorerie”50.
Cunoscută sub denumirea de, disponibil bănesc „este partea din fondul de
rulment care depășește nevoia de fond de rulment, constituie activele lichide, care
staționează între două rotații.51” Aceasta prezintă situația financiară a entității atât pe
termen scurt cât și pe termen lung.
Indicatorul se calculează conform următoarei formule:
TN = FR – NFR
Posibile situații în care se pote regăsi trezoreria nete:
47
Isfanescu A. – Analiza economico-financiară, capitolul 5, Biblioteca Digitală ASE.
48
Spătaru L. – Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
București, 2004, pag 463.
49
Vâlceanu Gh., Georgescu N. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005, pag. 359.
50
Avare Ph., Legros, L. Ravary – Gestiune și analiză financiară, Editura Economică, București, 2002, pag. 47.
51
Isfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – Analiza economico-financiară, Ed. Economică, București., 1999, pag. 237.
24
a) TN – pozitivă (FR > NFR) – întreprinderea deține un excedent de
trezorerie, adică dispune de lichidități, „ceea ce ii permite rambursarea
datoriilor, acordarea de împtumuturi terților sau efectuarea de plasamente pe
piața financiar-monetară”52. Dacă această situație se prezintă în decursul a
mai multor exerciții financiare succesive, „rezultă că întreprinderea are o
rentabilitate economică ridicată ”53.
b) NFR – constantă, atunci TN > 0 – este echivalentul profitului net, din care
se exclud dividendele plătite în cursul perioadei (D) și la care se adaugă
amortizarea (A).
c) TN < 0 – arată un deficit la exercițiului financiar dacă în calculul NFR nu
s-au luat în considerare creditele pe termen scurt; dacă NFR este constant,
TN este negative, fiind efectul înregistrării pierderii.
d) TN < 0 și NFR în creștere – întreprinderea deține o situație economico-
financiară favorabilă. Aceasta valoare negativă a TN datorându-se
decalajului între termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în
lichidități și durata medie de onorare a obligațiilor pe termen
Capitolul IV: STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE

A COMPANIILOR DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ LISTATE ȘI
TRANZACȚIONATE LA BVB
Balteș N. – Analiza economico-financiară a întreprinderii, Sibiu, 2003, pag. 290.

52
53
Spătaru L.- Analiza economico-financiară – instrument al managementului întreprinderilor, Editura Economică,
25
Industria farmaceutică este o ramură a industriei tot mai bine cotată în ultima
perioadă, unde câștigurile sunt în creștere, iar contribuția acesteia la formarea PIB-
ului este tot mai ridicată. Atât producătorii interni cât și cei externi și-au mărit
producția în ultimii ani datorită cererii tot mai ridicate de medicamente. Astfel această
industrie a început să fie tot mai căutată de investitori fie ei străini sau autohtoni.
Pentru a putea crea o imagine de ansamblu asupra industriei farmaceutice din
ultimii ani am ales trei companii active pe piața din România cu capital autohton și
străin precum: Antibiotice SA, Biofarm SA și Zentiva SA.
4.1. Prezentarea generală a comapiilor din industria farmaceutică listate la BVB
Antibiotice SA (ATB) – fondată în anul 1955, este cel mai

important producător de medicamete din România, a fost listată
prima data la BVB în anul 1997. Activitatea de bază este producția
de antiinfecțioase forme solide, fiind lider în furnizarea
medicamentelor către spitalele din România54.
Graficul 2: Acționarii Antibiotice SA
27%
Ministerul Sănătății
Alți acționari
50%
S.I.F. Oltenia
TOTAL
17%
6%
Sursa: Prelucrare personală pe baza informațiilor furizate de www.bvb.ro

După cum putem observa, compania ATB deține în întregime capital autohton
iar statul, reprezentat prin Ministerul Sănătății, deține jumătate din
numărul acțiunilor.
Biofarma SA (BIO) - a fost fondată în anul 1921 prin

fuzionarea mai multor societăți producatoare de medicamente care
foloseau ca materie primă plantele medicinale sau subproduse
animaliere55. Structura acționariatului fiind prezentată în grafidul următor.
Graficul 3: Acționarii Biofarm SA
54
http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ATB, accesat la 05.05.2015.
55
http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=BIO, accesat la 05.05.2015.
26
1%
10%
S.I.F. Muntenia
S.I.F. Banat-Crișana S.A.

11%
SIF Moldova
46%
Alți acționari
12%
Biofarm S.A.
A.A.A.S. loc. București

20%
La data de 31.12.2014, 46% din portofoliul companiei BIO era deținut de SIF
Muntenia, iar după cum observăm din graficul de mai sus aproape 90% din portofoliu
este în proprietatea societăților de investiții financiare din România.
Zentiva SA (SCD) - este o companie multinațională

care face parte din grupul Sanofi, are ca obiect de activitate
producerea și comercializarea produselor farmaceutice
moderne56.
Graficul 4: Acționarii Zentiva SA
24%
Venoma Holdings Limited

51% Alți acționari
Zentiva NV
25%
Analizând graficul de mai sus putem observa că SCD este o companie cu

capilat majoritar străin, având doar 2 acționari cu o importanță majoră, Venoma
Holding Limited cu 51% și Zentiva NV cu 24%, restul de 25% fiind deținute ce alți
acționari. Pentru a ne putea face o imagine asupra portofoliului celor trei companii am
identifical valoarea portofoliului de acțiuni deținută la data de 31.12.2014, aceasta
prezentându-se astfel:
Tabelul 3: Numărul de acțiuni al companiilor la data de 31.12.2014

Companii Număr acțiuni
ATB 671.338.040
BIO 1.094.861.499
56
http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SCD, accesat la 05.05.2015.
27
SCD 416.961.150
4.2. Indicatori bursieri de apreciere a poziției și performaței financiare
A) Profit pe acțiune (earnings per share)
Graficul 5: Evoluția Profitului pe acțiune (EPS)

0.16
0.14
0.12
0.10
lei / acțiune
0.08
0.06
0.04
0.02
0.00
2010 2011 2012 2013
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 - 2013
Compania cu cel mai mic profit pe acțiune, BIO înregistrează în 2010 – 2011,
0,01 lei/acțiune ca până la finele analizei să crească ușor. Profitul pe acțiune al ATB
prezintă un trend ascendent, crescând de la 0,3 lei / acțiune în anul 2010, la 0,05 lei /
acțiune în anul 2013, deși în anii 2010 – 2012 volumul acțiunilor rămâne neschimbat
(Anexa 1), creșterea se datorează evoluției favorabile a profitului net care deține un
trend ascendent pe toată perioada anlizată.
În anul 2013, s-a mărit atât volumul acțiunilor cât și profitul net, profitul pe
acțiune rămânând același din anul precedent ceea ce înseamnă că ambele elemente au
avut o rată de creștere aproximativ egală.
Comparativ cu celelalte entități, profitul pe acțiune cel mai ridicat este în cazul
SCD, de 0,14 lei/ acțiune în anul 2010, ca mai apoi să scadă la 0,08 și să se mențină
relativ constant până la finele analizei.
Scăderea cea mai drastică o înregistrează în anul 2011, numărul acțiunilor
rămânând neschimbat, profitul net este cel care influențează scăderea, diminuându-se
cu aproximativ 23,5 miloane lei conform Anexei 1.
O explicație a scăderii profitului net în anul 2011, analizând contul de profit și
pierdere, este scăderea atât a veniturilor din exploatare cât și a veniturilor totale și
creșterea cheltuielilor, în speciale a celor din exploatare.
28
B) PER (Price to earning ratio)
Graficul 6: Evoluția PER

25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
2010 2011 2012 2013
După cum observăm graficul de mai sus în anul 2010 ATB avea cel mai mare
PER , urmată de BIO și mai apoi de SCD, astfel putem spune că în acest an ATB a
fost cea mai performantă.
Anul 2011 este favorabil pentru BIO și SCD. ATB înregistreză o ușoară
scădere, ca în anul 2012 scăderea să fie și mai mare datorită scăderii prețului și
creșterii EPS-ului urmare a creșterii profitului net în 2011 (20.298.909 lei) iar în 2012
(27.110.836 lei) dar și a numărului de acțiuni din 2011(568.007.100 acțiuni) față de
2010 (477.656.681 acțiuni), după cum putem observa în Anexa 2.
Analizând evuluția PER pentru SCD observăm că este în creștere,
subclasându-le în 2013 pe celelalte 2 cu un PER de 11,08. Această creștere se
datorează creșterii valorii de piață e unei acțini datorită creșterii valorii de piață a
companiei. Motivul pentru care evoluția PER în cazul SCD înregistrează un trend
ascendent poate fi includerea companiei în Grupul Sanofi în anul 2009, crescându-i
astfel gradul de încredere.
Privit din alt punct de vedere, nivelul scăzut al PER înseamnă, pentru
investitor, o recuperare mai rapidă a investiției prin intermediul profitului, prin urmare
în anul 2013, de exemplu, investitorii ATB își pot recupera cel mai rapid investiția
prin intermediul profitului față de celalte 2 companii.
C) Capitalizarea bursieră (CB)
Graficul 7: Evoluția capitalizării bursiere
29
500,000,000
450,000,000
400,000,000
350,000,000
300,000,000
250,000,000
lei
200,000,000
150,000,000
100,000,000
50,000,000
0
2010 2011 2012 2013
Din punctul de vedere al capitalizării busiere, adică a valorii de piață a

companiei, SCD deține detașat cel mai înalt nivel în anul 2011, comparativ cu
celelalte 2 companii, acest fapt datorându-se valorii de piață mai ridicate a unei
acțiuni deoarece numărul acțiunilor nu s-a modificat în intervalul analizat, ajungând la
1,04 lei/acțiune în anul 2011.
Anul 2010 a fost un an nefavorabil pentru SCD marcat prin cea mai scăzută
capitalzare bursieră de aproximativ 312 milioane lei, scădere datorată deprecierii
acțiunilor cu 0,75 lei/ acțiune față de anul 2011 când a înregistrat 1,04 lei /acțiune.
Privind situația strict pe anul 2011, SCD se menține totuși lider de piață,
comparativ cu celelalte 2 companii. Deși BIO deține cel mai mare număr de acțiuni,
nu este lider al valorii de piață, dar după cum putem observa evoluția acestui indicator
înregistrează un trend ascendent; de aici putem afirma, având ca temei nemodificarea
numărului de acțiuni în perioada analizată, că valoarea de piață a unei acțiuni prezintă
o creștere în anul 2013.
Volumul acțiunilor ATB s-a menținut constant pe intervalul 2011-2012, iar în
anul 2013 s-a mărit de la 568.007.100 acțiuni la 671.338.040 acțiuni, operațiunea
folosită fiind majorarea capitalului social prin creșterea numărului de acțiuni cu 15%
față de anul precedent (Anexa 3).
Privind capitatalizarea bursieră din pespectiva investitorilor care au plasat
sume consistente în acțiuni, aceștia sunt influnțați de nivelul acesteia deoarece
evidențiază cel mai bine nivelul lichidității pe piața de capital, relevând ușurința cu
care se tranzacționează titlurile companiilor dar și posibilitatea găsirii unor
contrapartide în cazul în care aleg să vândă acțiuni din portofoliul deținut.
D) MBR – Market Book Ratio - raportul Valoarea de piață/Valoare
contabilă
Graficul 8: Market Book Ratio
30
1.80
1.60
1.40
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
-
2010 2011 2012 2013
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 – 2013
Raportul între valoarea de piață a unei acțiuni și valoarea contabilă a acesteia

oferă informații importante investitorilor cu privire la situația companiei în care ar
dori să investească sau au investit deja.
Observăm că în primii 2 ani ai analizei MBR al ATB înregistreză valori
subraunitare ceea ce arată faptul că valoare de piață a companiei este mai mare decât
valoarea ei contabilă, ca mai apoi în anul 2012 valorile acestui indicator să
înregistreze mărimi subunitare căpătând o depreciere a valorii de piață a acțiunilor
față de valoarea contabilă.
Analizând valorile MBR în cazul celorlalte 2 companii, BIO și SCD, acestea
prezintă valori supraunitare pe tot intervalul studiat, mai puțin SCD în 2010, de aici
putem aprecia faptul că investitorii pieței de capital privesc valoarea întreprinderii ca
fiind superioară celei contabile. Acest lucru poate fi pe de-o parte favorabil deoarece
crește notorietatea și încrederea companiilor, dar pe altă parte sunt investitori sceptici
care vad acestă situație ca fiind nefavorabilă și riscantă în ideea plasării
disponibilităților. Modul de calcul al acestui indicator este prezentat în Anexa 4.
E) PSR (Price to Sales Ratio)
Dacă pentru calcularea indicatorului MBR am raportat valoarea de piață

(capitalizarea bursieră) la valoarea contabilă (capitaluri proprii), pentru calcularea
PSR vom raporta capitalizarea bursieră la totalul volumului vânzărilor înregistrate de
companii anual (cifra de afaceri).
Pentu a evidenția cât mai real evoluția acestui indicator il vom intepreta prin
comparație cu nivelul înregistrat de cele trei companii în intervalul 2010-2013,
deaorece fac parte din același sector de activitate, și anume cel farmaceutic.
31
Acest indicator poate fi pozitiv și în cazul companiilor care înregistrează
pierderi, și au vânzări considerabile.
Graficul 9: Price to Sales Ratio

3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
-
2010 2011 2012 2013
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de rapoartele financiare ale companiilor în anii 2010 – 2013
În cazul BIO acest indicatori prezintă un trend descendent influențat de

oscilațiile capitalizării bursiere, deși cifra de afaceri prezintă creșteri pe toată perioada
analizată. Plecând de la 2,59 lei în anul 2010 și ajungând în anul 2013 la 1,91 lei.
ATB deține cel mai scăzut nivel, comparativ cu celelalte două pe toată
perioada analizată, evoluția ei fiind oscilantă cu cel mai ridicat nivel în anul 2010.
În graficul de mai sus putem observa cum PSR calculat pentru SCD variază de
la an la an, cel mai mic nivel înregistrându-l în 2010, an în care atât nivelul
capitalizării bursiere scade semnificativ, fiind de 312.720.863 lei în comparație cu
cifra de afaceri care este de 259.644.377 lei (Anexa 5). Scăderea ciferei de afaceri din
anii următori (2011 – 2012) se datorează scăderii veniturilor din exploatare, urmare a
creșterii reducerilor comerciale acordate, dar și a suplimetării cheltuielilor de
exploatare.
4.3. Analiza structurii activului bilanțier a companiilor din industria

farmaceutică listate la BVB
Graficul 11: Evoluția ratei activelor imobilizate

32
45.00
40.00
35.00
30.00
%
25.00
20.00
15.00
10.00
2010 2011 2012 2013
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-2013
În cadrul celor trei companii, valoarea RAI. se menține relativ constant cu

ușoare scăderi în intervalul 2011 – 2013, excepție făcând SCD care înregitrează în
anul 2010 cea mai scăzută valoare 18,4%, crescând apoi anul următor cu 6,3 puncte
procentuale, datorită creșterii imoblizărilor corporale; ceea ce înseamnă că gradul de
investire a capitalului în active fixe a crescut.
Analizând bilanțul contabil, observăm că în anul 2013 imobilizările corporale
ale SCD scad datorită înregistrării unor diferențe din reevaluare, dar valoarea activelor
imobilizate crește atât în mărime relativă cât și în mărime absolută, datorită creșterii
semnificative a imobilizărilor în curs de execuțe cu 118% față de anul 2012.
Celorlalte doua companii, le scade valoarea RAI în perioada 2010-2011, la
ATB cu 3,6 puncte procentuale deși ca valoarea absolută activele imobilizate cresc, o
explicație în acenst sens este creșterea activelor totale ale companiei cu o rată mai
mare decât creșterea activelor imobilizare ale acesteia.
Graficul 12: Evoluția ratei activelor circulante
33
85.00
80.00
75.00
70.00
%
65.00
60.00
55.00
50.00
2010 2011 2012 2013
Comparativ cu celelalte doua companii, SCD înregistrează ele mai ridicate

valori ale acestei rate. Cea mai mică valoarea o atinge în anul 2010, urmând să scadă
semnificativ în anul 2011, ca mai apoi să înregistreaze valori relativ constante. În
cadrul celorlalte două companii, acest indicator se menține constant, ATB deține o
creștere in 2011 față de 2010 de patru puncte procentuale, pe când BIO prezintă o
creștere de 3 puncte procentuale în aceeiași perioada ca în urmatorii an ambele având
o creștere relativ constantă.
Graficul 13: Evoluția ratei stocurilor

20.00
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
%
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
2010 2011 2012 2013
Literatura de specialitate consideră nivelul optim pentru această rată în cadrul

industriei ca fiind de 30%, analizând evoluția ratei stocurilor celor trei companii,
observăm că nicio companie nu depășește acest prag. Ceea ce înseamnă că în cazul
34
ATB și BIO mărimea relativă a stocurilor a scăzut în primii trei ani din perioada
analizată, crescând ușor în cel de al patrulea.
Analizănd Rapoartele anuale ale administratorului publicate pe site-ul ATB,
putem aprecia faptul că începând cu anul 2011 stocurle au început să scadă și să se
mențină relativ constante datorită planificării pe fondul asigurării necesarului de
materii prime și a identificării valorii optime pentru onorarea tuturor comenzilor din
primele luni ale anului următor.
În cazul SCD acest indicator este în creștere de la 6,62% in 2010 la 18,53% în
2013, în mare parte datorită creșterii de achiziție a materialelor consumabile dar și a
creșterii volumului producției, ilustrată prin valori mai mari ale produselor finite și
mărfurilor.
Graficul 14: Evoluția ratei creanțelor
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
%
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
2010 2011 2012 2013
După cum putem observa în graficul de mai sus, rata creanțelor la ATB se
menține constantă în perioada 2010-2013. Volumul atât de ridicat al creanțelor
înregistrate de ATB se datorează colaborării cu sistemul sanitar din România și
ritmului scăzut de încasare a creanțelor, dar și a altor clienți care lucrează cu Casa de
Asigurări a căror decontări se fac la intervale lungi de timp.
În cazul BIO, rata stocurilor inregistrează un trend ascendent, crescând cu 25
puncte procentuale, de la aproximativ 20% în 2010 pana la 49,17% în 2013.
Referitor la SCD rata înregistrează cea mai mare creștere între 2010-2011, de
56,3 puncte procentuale, în valoare absolută, volumul creanțelor dublându-se.
Aceste creșteri, sunt datorate în toate cele trei cazuri, volumului ridicat al
creanțelor comerciale dar și a termenelor de încasare specificate în contractele
încheiate cu clienții.
35
Graficul 15: Evoluția ratei disponibilităților bănești
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
%
30.00
20.00
10.00
0.00
2010 2011 2012 2013
Valorea ratei disponiblităților bănești în cazul ATB este una foarte mică, sub
nivelul normal de 10%, ceea ce denotă faptul că societatea nu deține lichidități
suficiente nici sub forma disponibilităților bănești și nici a investiților pe termen scurt,
pentru a putea face față plăților curente.
La polul opus de afla BIO, cu rată a lichidității extrem de ridicată pe toată
perioada analizată, deși scade cu 29 de puncte procentuale de la 66,83% în 2010 pană
la 37,8% în 2013, aceste valori ridicate sunt explicate prin intermediul investițiilor
majore pe termen scurt facute de societate.
În cazul SCD întâlnim o scădere majoră a indicatorului cu aproximativ 60
puncte procentuale în intervalul 2010-2011, deși firma nu deține investiții pe termen
scurt.
4.4. Analiza structurii pasivului bilanțier a companiilor din industria
farmaceutică listate la BVB
Graficul 16: Evoluția ratei stabilității financiare

95
90
85
80
75
%
70
65
60
55
50
2010 2011 2012 2013
36
Valoarea ratei stabilității financiare pentru toate cele trei companii și în toți cei
4 ani, înregistrează valori peste nivelul optim de 50%, asta înseamnă că societățile au
o stabilitate financiară bună, iar valoarea capitalului permanent este superioară valorii
datoriilor curente.
Graficul 17: Evoluția ratei autonomiei financiare

100
95
90
85
80
75
%
70
65
60
55
50
2010 2011 2012 2013
Rata autonomiei financiare este deasemenea superioară valorii optime de

33,3% de unde rezultă faptul că gradul de finantare din surse proprii depășește 70% la
toate cele trei companii pe toata perioada analizată.
Putem afirma analizând legătura dintre sabilitatea financiară și autonomia
financiară, singura diferență dintre cele două fiind prezența datoriilor pe termen lung
la numitor în cazul stabilității că, cele două sunt aproximativ egale, ceea ce înseamnă
că niciuna din companii nu se confruntă cu datorii pe termen lung majore.
Graficul 18: Evoluția ratei îndatorării globale

35
30
25
20
%
15
10
0
2010 2011 2012 2013
37
Doar observând graficul putem confirma ideea enunțată mai sus cum că toate
cele trei companii nu au contractate credite pe termen lung cu valori mari, iar rata
îndatoririi globale fiind influențată în mare parte de datoriile pe termen scurt.
În aceste condiții, datorită lipsei sau valorii scăzute a datoriilor pe termen
mediu și lung, putem afirma faptul ca valorile ratei îndatoririi globale, sunt
aproximativ egale cu valorile ratei datoriilor curente.
4.5. Analiza situației financiare a companiilor listate la BVB din industria

farmaceutică
4.5.1. Lichiditatea
Graficul 19: Evoluția ratei lichiditatii curente
8
0
2010 2011 2012 2013
Pentru toate cele trei companii, pe parcursul celor patru ani marimea acestui
indicator depășește valoarea optima de 2, valorile cele mai ridicate fiind înregistrare
de Zentiva, cuprinse între 3,34 si 6,99, pe lângă faptul că deține suficiente lichidități
pentru a-și onora obligațiile pe termen scurt, aceste valori ridicate și constante, pot
atrage dupa sine o utilizare necorespunzătoare a activelor curente.
Singura ATB care înregistrează valori apropiate de 2 ceea ce înseamnă că nu
doar își poate achita datoriile curente dar poate și să dețină un control asupra nivelului
lichidității.
Pe baza graficului se observă ca BIO încearcă să își controleze nivelul
lichidității curente, deoarece valorile acestuia din 2010 în 2012 sunt în scădere, cu o
ușoară creștere în 2013.
38
Graficul 20: Evoluția ratei lichidității imediate
7
0
2010 2011 2012 2013
Pe tot intervalul analizat, în cazul celor trei companii rata lichidității imediate
depășește nivelul optim 1. Cauza fiind superioritatea valorii activelor curente din care
se exclud stocurile în comparație cu datoriile curente. Chiar dacă nu și-ar valorifica
stocurile, toate cele trei societăți, dețin suficiente lichidități pentru a onora plățile cu
scadență imediată.
Cea mai semnificativă modificare o putem observa la SCD în perioada 2010-
2011 unde lichiditatea imedită scade cu 3,5 puncte procentuale; această scădere se
datorează diminuării activelor circulante, mai precis a diminuării creanțelor care scad
în marime relativă cu aproximativ 22,6 milioane.
Graficul 21: Evoluția ratei lichidității la vedere
5.00
4.50
4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2010 2011 2012 2013
BIO înregistreză valori considerabile a ratei lichidității la vedere pe toatea

perioada, deși prezintă un trend descendent. O explicație în accest sens, o are prezența
39
investițiilor financiare în primii doi ani iar celelalte doua companii se confruntă cu o
lipsă acută de disponibilități bănești neputându-și ornora obligațiile din această sursă.
Acestea înregistreaza valori sub limita acceptată, de 1.
Analizând situațiile financiare ale celorlalte 2 entități, ATB și SCD, observăm
că acestea nu dețin investiții pe termen scurt, doar disponibilități băneși, iar nivelul
acestora este foarte scăzut, excepție facând SCD în anul 2010.
4.5.2. Solvabilitatea
Graficul 22: Evoluția ratei solvabilității generale

10
0
2010 2011 2012 2013
Pe tot intervalul analizat, în toate cele trei cazuri rata solvabilității generale,
deține valori pozitive, superioare nivelului optim de 1,4; de aici constatăm că activele
totale sunt superioare datoriilor totale și că entitățile își pot achita în orice moment
întreaga valoarea a obligațiilor curente.
Graficul 23: Evoluția ratei solvabilității patrimoniale
1
0.98
0.96
0.94
0.92
0.9
0.88
2010 2011 2012 2013
40
După cum putem observa solvabilitatea patrimonială înregistrează valori mai
mari de 0,5, ceea ce înseamnă că ponderea capitalurilor proprii în capitalul permanent
este considerabilă și entitățile nu dețin datorii pe termen lung. De aici putem afirma că
societățile sunt stabile și căutate de investitori în vederea plasării investițiilor în
domeniul farmaceutic.
4.5.3. Analiza profitabilității
Graficul 24: Evoluția ratei rentabilitatii economice

18
16
14
12
10
%
0
2010 2011 2012 2013
Cu ușoare creșteri in 2011, rata rentabilității economice, a avut un trend

ascendent, cauzată de o evoluție mai rapidă a rezultatului din exploatare raportat la
activul total, cu alte cuvinte a înregistrat o creștere a utilizării activului. Această
constatare fiind valabilă pentru toate cele trei companii în perioada 2011-2013.
Graficul 25: Evoluția ratei rentabilitatii financiare

18
16
14
12
10
%
0
2010 2011 2012 2013
41
Analiza evoluției rantabilității financiare este elocventă pentru că, în intervalul
2010-2013, toate cele trei companii au înregistrat profit. Rezultând rentabilitate
financiară pozitivă, cu valori cuprinse înre 4,77% și 9% pentru ATB , 9,41% -14,54%
BIO, respectiv 12,77 % - 16,91% pentru SCD.
Astfel contribuția pe care o aduce profitul net, în vedera dezvoltării capitalului
propriu este pozitivă.
4.6. Analiza ratelor de gestiune a companiilor listate la BVB din industria

farmaceutică
Graficul 26: Numărul de rotații a Activelor Totale

0.9
0.8
0.7
Num ă r de ro ta ții
0.6
0.5
0.4
0.3
2010 2011 2012 2013
Numărul de rotații a activelor totale este în creștere în cazul BIO și SCD, iar în
cazul ATB își menține și aici trendul ascendant, excepție făcând anul 2012 când se
înregistrează o ușoară scădere. De aici rezultă o activitate performantă a celor trei
societăți.
Graficul 27: Durata unei rotații a Activelor Totale
800
750
700
650
600
Număr de zile
550
500
450
400
350
300
2010 2011 2012 2013
42
Conform graficului, putem observa că durata medie a unei rotații a activului
total, în perioada analizată, este de aproximativ 1,6 ani în cazul ATB. În cazul BIO
durata de rotație a activelor totale este de 1,9 ani, iar în cazul SCD este de 1,3 ani.
Putem spune că aceste valori sunt ridicate și implică o recuperare cat mai îndepărtată
a activului total în forma bănească, lichidă.
Graficul 28: Numărul de rotații ale Capitalului Propriu
1.2
0.8
Număr rotații
0.6
0.4
0.2
0
2010 2011 2012 2013
Numărul de rotații ale capitalului propriu este sub nivelul minim de 2 rotații
acceptat de litaratura de specialitate, coborând chiar sub nivelul de 1 rotație, în toate
cele trei situații. Astfel companiile au un ritm lent de avansare și recuperare a
resurselor proprii pe care le gestionează în cadrul exercițiilor financiare analizate.
Graficul 29: Durata unei rotații a Capitalului Propriu
700
650
600
550
Număr de zile
500
450
400
350
300
2010 2011 2012 2013
43
După cum putem observa în graficul de mai sus, durata de rotație al capitalului
propriu al companiilor analizate depășește cu mult, nivelul optim de 180 zile, de aici
deducem faptul că acestea se confruntă cu o recuperare lentă a capitalului propriu sub
formă bănească. Totuși putem observa o tendință de scădere, mai ales în cazul BIO și
SCD, cee ce înseamnă că societățile au început să își controleze această deficiență.
Graficul 30: Numărul de rotații a stocurilor
12.00
10.00
Număr de rotații
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
2010 2011 2012 2013
Atât ATB cât și BIO au valori mai mici decât nivelul minim stabilit, și anume
de 8 rotații, de aici deducem că acestea fac eforturi pentru gestionarea eficientă a
stocurilor. Pe grafic de observă o tendință ușoară de creștere în cazul BIO pe
intervalul 2010-2013. Deși a pornit cu valori relativ bune în primii doi ani, numărul
de rotații în cadrul SCD au scăzut în urmatorii doi, sub nivelul mediu în anul 2013,
confruntându-se și ea, ca și celelalte două cu unele probleme în gestiunea stocurilor.
(Anexa 6)
Graficul 31: Durata de stocare
60
50
40
Număr de zile
30
20
10
0
2010 2011 2012 2013
44
Durata de stocare pentru ATB și BIO este mai mare decât media de 45 zile, de
unde se confirmă încă odată gestiunea ineficinetă a stocurilor. Pentru SCD, situația
este mai favorabilă, în perioada 2010-2013, deoarece înregistrează valori sub 45 de
zile, excepție făcând anul 2013, când durata de stocare crește cu 5 de zile față de
medie.
Analizând stocurile medii în cazul SCD observăm că aceste se măresc de la an
la an, cauza principală fiind creșterea stocurilor pentru materii prime și materiale
consumabile în vederea asigurării stocului optim pentru producție aferente
intervalelor ulteroare.
Pe ansamblu, cuprinzând toate cele treo companii, putem afirma că durata în
zile a unei rotații în anul 2013, este destul de mare, astfel stocurile trec prin faza de
aprovizionare, producție și vânzare foarte lent.
Pentru a putea remedia situația, companiile trebuie să accelereze viteza de
rotație a stocurilor prin optarea pentru furnizori mai buni, reducerea costurilor și
eficiența gestionării stocurilor profuselor finite. (Anexa 7)
Graficul 32: Numărul de rotații a Creanțelor

4.00
3.50
3.00
Număr de rotații
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2010 2011 2012 2013
Creanțele clienți reprezintă un element important pentru o companie, în

general, iar gestiunea relaților cu clienții constituie un întreg ansamblu de metode și
tehnici folosite pentru eficientizarea creditului comercial.
Numărul de rotații ale creanțelor este în scădere, acest trend fiind invers
proporțional cu nivelul optim în care firma s-ar putea bucura de o activitate
performantă în care creanțele să participe la mai multe cicluri de producție.
O situație relativ favorabilă s-a înregistrat doar în anul 2010, în cadrul
companiei BIO, când numărul de rotație al creanțelor a fost de 3,5. (Anexa 8)
45
Graficul 33: Durata medie de recuperare a Creanțelor
350
300
250
Num ă r de zile
200
150
100
50
0
2010 2011 2012 2013
Durata medie optimă pentru recuperarea creditelor furnizori este de 30 zile,

valoare care este depășită cu mult, de toate cele trei societăți. Analizând graficul doar
din această perspectivă, putem susține ideea blocajelor de lichiditate cu care se
confruntă acestea.
Dar privind pe ansamblu și luând în calcul rata disponibilităților bănești pe
toată perioada analizată, pentru cele trei societăți observăm ca acestea nu se confruntă
cu o problemă în de lichiditate.
Luând în calcul strict evoluția acestui nivel și analizând durata atât de ridicată
de recuperare a creanțelor, putem identifica o cauză importantă pentru care ATB
înregistrează cel mai înalt nivel și anume colaborarea cu sistemul de sănătate din
România, fiind principalul furnizor de medicamente în spitalele din țară. Ritmul
scăzut a încasărilor din sistemul sanitar a dus la o durată medie de încasare a
creanțelor mult mai mare. (Anexa 9)
Graficul 34: Numarul de rotații a Creditelor comerciale - Furnizori
12.00
10.00
N um ă r de r o ta ții
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
2010 2011 2012 2013
46
Atât în cazul ATB cât și în cazul BIO numărul de rotații a creditelor
comerciale este în scăderedin anul 2010 până în anul 2012 cu ușoare creșteri în anul
2013. Pentru SCD situația nu este îmbucurătoare deși atinge un nivel de 10,02 în 2010
ajungând in 2013 la 7,87 rotații. (Anexa 10)
Graficul 35: Durata medie de achitare a furnizorilor – datorii comerciale

120
100
80
Număr de zile
60
40
20
0
2010 2011 2012 2013
Datorită factorilor externi precum capacitatea de negociere a contractelor sau

amânarea termenlor de plată care influențează acest indicator, puteam observa
oscilații majore în cazul tuturor celor trei societăți. BIO în anul 2011 conform
graficului a înregistrat cea mai mare amânare a plății furnizorilor de 103 zile.
După cum putem observa analizând graficele de mai sus, dar și Anexa 11,
durata de achitare acreditelor furnizori este mai mică decât durata de recuperare a
creanțelor, la toate cele 3 companii, astfel putem spune că nu există un excedent
finaniar creat de diferența dintre resursele procurate de la furnizori și cele puse la
dispoziția clienților.
47
4.7. Analiza gradului de îndatorare a companiilor din industria farmaceutică
listate la BVB
Graficul 36: Rata îndatoririi globale

35
30
25
20
%
15
10
0
2010 2011 2012 2013
După cum am observat și mai sus calculând ratele de structură a pasivului

bilanțier, ponderea datoriilor totale în totalul resurse este foarte scăzută, ceea ce
înseamnă un grad ridicat de autonomie financiară, mai ales că niciuna dintre cele 3
firme nu se confruntă cu datorii pe termen lung semnificative.
Graficul 37: Levierul financiar

60
50
40
30
%
20
10
0
2010 2011 2012 2013
Reprezentând ponderea datoriilor totale în capital propriu, acest indicator

înregistrează sub 50% în cazul tuturot firmelor. Cel mai mic nivel în deține în anul
48
2010 atât BIO cât și SCD unde datoriile totale sunt foarte scăzute în detrimentul
capitalurilor proprii. ATB deține valori mai ridicate ale acestui indicator datorită
faptului că, în comparație cu celelalte 2 nivelul datoriilor este mai ridicat.
4.8. Analiza riscului de faliment a companiilor listate la BVB din industria

farmaceutică
Spunem depre o firmă că este solvabilă atunic când este capabilă să își poată
acoperi obligațiile ajunse la scadență. În momentul în care caestea nu mai poti fi
acoperite din fondurile entității economice și nu mai există alte surse financiare
externe pe care le poate mobiliza, spunem că entitatea a întrat în incapacitate de plată,
declansându-se astfel procedura de faliment.
Cele mai importante criterii care stau la baza stabilirii insolenței și implicit a
faliemntului sunt: gradul de îndatorare risicat și solvabilitatea scăzută. În vederea
determinării riscului de faliment vom folosi în cele ce urmează metoda scorurilor:
Modelul Altman
Grafic 38: Valoarea ecuației Z în calcularea riscului de faliment
2013
2012
2011
2010
0 1 2 3 4 5 6 7
Calcularea riscului de falimen pentru companiile BIO și SCD înregistrează

valori peste 3 pe toată perioada analizată sugerând faptul că riscul de faliment este
aproape inexistent, situația financiară fiind bună și cu o situație solvabilă. În cazul
ATB valoarea ecuației este puțin sub 3 în anul 2011, cand putem aprecia că societatea
s-a confruntat cu o situație deficitară s-a redresat în anii următori pe seama unei bune
strategii, astfel că în anii 2012 – 2013riscul de faliment este aproape inexistent cu
valori peste 3.
49
Modelul Conan și Holder
Grafic 39: Valoarea ecuației Z în calcularea riscului de faliment
2013
2012
2011
2010
0 1 1 2 2 3
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de situațiile financiare ale companiilor în perioada 2010-
2013
Calculând și prin prisma Modelului Conan și Holder riscul de faliment al celor

trei companii se confirmă ecuația calculată prin prisma primului model, adică riscul
de faliment în cele tri situați este foarte scăzut, sub 10% și situația economică a
societăților fiind una foarte bună. (Anexa 13)
4.9. Analiza echilibrului financiar a companiilor din isndustria farmaceutică
listate la BVB pe baza corelației dintre FR, NFR și TN
Graficul 40: Evoluția fondului de rulement

300,000,000
250,000,000
200,000,000
Lei
150,000,000
100,000,000
50,000,000
0
2010 2011 2012 2013
50
Analizând situația financiară a ATB observăm că evoluția fondului de

rultment este pozitivă și în creștere. De aici putem aprecia o situație de echilibru
financiar cu o perspectiva favorabilă, altfel spus, autonomia financiară este ridicată iar
riscul de sovabilitate este scăzut.
Fondul de rulment al SCD este și el favorabil cu cea mai mare valoare
înregistrată în anul 2010, exprimând un excedent al capitalului permanent în
detrimentul activelor imobilizate sau un deficit al datoriilor curente în raport cu
activele curente. În urmatorii ani, mențimându-se relativ constant, cu ușoare creșteri
în 2013. Pentru BIO, valorile fondului de rulment sunt constante și pozitive,
reflectând un echilibru financiar invariabil.
Graficul 41: Evoluția necesarului de fond de rulment

250,000,000
200,000,000
150,000,000
Lei
100,000,000
50,000,000
0
2010 2011 2012 2013
Necesarul de fond de rulement al ATB în intervalul analizat înregistrează un

trend ascendent, semnificând valori ridicate ale nevoilor temporare în raport cu
resursele temporare. O consecință a creșterii necesarului de fond de rulment este
sporirea nevoilor curente într-o mai mare masură decât creșterea datoriilor curente
datorate creșterii activelor curente și a reducerii disponibilităților dar și a creditelor pe
termen scurt ale căror valori sunt relativ constante.
51
Valorea necesarului de fond de rulment al companiei BIO crește în intervalul
2010-2011 scăzând seminificativ în 2012 datorită creșterii disponibilităților bănești și
a creditelor pe termen scurt cu o rată mai mare decât creșterea activelor circulante.
Evoluția necesarului de fond de rulment rezultat din situațiile financiare ale
SCD înregistrază un trend ascendent în primii 3 ani, scăzând în anul 2013 din cauza
creșterii disponibilităților bănești și a datoriilor curente în detrimentul activelor
circulante.
Graficul 42: Evoluție trezorerie netă
250,000,000
200,000,000
150,000,000
100,000,000
Lei
50,000,000
0
2010 2011 2012 2013
-50,000,000
-100,000,000
Trezoreria netă rezultată din situațile financiare ale ATB înregistrează valori
negative, iar necesarul de fond de rulment este în creștere indicând o situație
economico-financiară favorabilă. Valoarea negativă datorându-se decalajului între
termenul mediu de transformare a stocurilor și creanțelor în lichidități și durata medie
de onorare e obligaților pe termen scurt.
Pe baza datelor furnizate BIO și SCD dețin un excedent de trezorerie
dispunând de lichidități permițându-le achitarea obligațiilor, acordarea de împrumut
terților, sau chiar efectuarea unor plasamente pe piață. Cu alte cuvinte societățile dețin
o rentabilitate economică ridicată. Indicatorii echilbrului financiar i-am calculat
detaliat în cadrul Anexei 14.
52
CONCLUZII
În primul rând, putem afirma faptul că analiza poziției financiare este utilă atât
întreprinderii cât și potențialilor investitori sau creditori ai acesteia prin informațile pe
care le furnizează. Tebuie să ținem și să verificăm verificitatea și caracterul oficial al
situațiilor financiare pentru a obține informații și de a face estimări cât mai apropiate
de realitate.
În al doilea rând, informațiile furnizate de analiza poziției financiare sunt
benefice pentru adoptarea unor decizii cu privire la politica de gestionare a resurselor,
de investire sau de contractare a unor imprumuturi. Pentru obțierea acestor informații
trebuie utilizate instrumente adecvate care să reflecte adevărata situație a
întreprinderii.
Pornind de la analiza situațiilor financiare a celor 3 companii, Antibiotice SA,
Biofarm SA și Zentiva SA în anii 2010 – 2013 am urmărit indentificarea
principalelor probleme de natură financiară cu care aceasta s-au confruntat în toți
acești ani și căutarea unor soluții prielnice în contextul actual.
Astfel, am început cercetarea prin obținerea unor informații despre obiectul de
activitate al societăților, ca mai apoi prin a identifica principalele elemente din bilanț
care m-au ajutat în analiza financiară.
Compania cu cel mai mic profit pe acțiune în înregistrează BIO în 2010 –
2011, ca până la finele analzei să crească ușor. Profitul pe acțiune al ATB prezintă un
trend ascendent, deși în anii 2010 – 2012 volumul acțiunilor rămâne neschimbat
creșterea se datorează evoluției favorabile a profitului net care deține un trend
ascendent pe toată perioada anlizată. Comparativ cu celelalte entități, profitul pe
acțiune cel mai ridicat este în cazul SCD, de 0,14 lei/ acțiune în anul 2010, ca mai
apoi să scadă la 0,08 și să se mențină relativ constant până la finele analizei
Din punctul de vedere al capitalizării busiere, adică a valorii de piață a
companiei, SCD deține detașat cel mai înalt nivel în anul 2013, comparativ cu
celelalte 2 companii, acest fapt datorându-se valorii de piață mai ridicate a unei
acțiuni deoarece numărul acțiunilor nu s-a modificat în intervalul analizat.
Privind capitalizarea bursieră din pespectiva investitorilor care au plasat sume
consistente în acțiuni, aceștia sunt influnțaț de nivelul CB deoarece evidențiază cel
mai bine nivelul lichidității pe piața de capital, relevând ușurința cu care se
tranzacționează titlurile companiilor dar și posibilitatea găsirii unor contrapartide în
cazul în care aleg să vândă acțiuni din portofoliul deținut.
Analizând bilanțul contabil, observăm că în anul 2013 imobilizările corporale
ale SCD scad datorită înregistrării unor diferențe din reevaluare, dar valoarea activelor
53
imobilizate crește atât în mărime relativă cât și în mărime absolută, datorită creșterii
semnificative a imobilizărilor în curs de execuțe cu 118% față de anul 2012.
Celorlalte doua companii, le scade valoarea RAI în perioada 2010-2011, la
ATB cu 3,6 puncte procentuale deși ca valoarea absolută activele imobilizate cresc, o
explicație în acenst sens este creșterea activelor totale ale companiei cu o rată mai
mare decât creșterea activelor imobilizare ale acesteia.
Putem afirma analizând legătura dintre sabilitatea financiară și autonomia
financiară, singura diferență dintre cele două fiind prezența datoriilor pe termen lung
la numitor în cazul stabilității că, cele două sunt aproximativ egale, ceea ce înseamnă
că niciuna din companii nu se confruntă cu datorii pe termen lung majore.
Toate cele trei companiile nu au contractate credite pe termen lung cu valori
mari, iar rata îndatoririi globale fiind influențată în mare parte de datoriile pe termen
scurt.
Pentru toate cele trei companii, pe parcursul celor patru ani marimea acestui
indicator depășește valoarea optima de 2, valorile cele mai ridicate fiind înregistrare
de Zentiva, cuprinse între 3,34 si 6,99, pe lângă faptul că deține suficiente lichidități
pentru a-și onora obligațiile pe termen scurt, aceste valori ridicate și constante, pot
atrage dupa sine o utilizare necorespunzătoare a activelor curente.
Pe tot intervalul analizat, în cazul celor trei companii rata lichidității imediate
depășește nivelul optim 1. Cauza fiind superioritatea valorii activelor curente din care
se exclud stocurile în comparație cu datoriile curente. Chiar dacă nu și-ar valorifica
stocurile, toate cele trei societăți, dețin suficiente lichidități pentru a onora plățile cu
scadență imediată.
Pe tot intervalul analizat, în toate cele trei cazuri rata solvabilității generale,
deține valori pozitive, superioare nivelului optim de 1,4; de aici constatăm că activele
totale sunt superioare datoriilor totale și că entitățile își pot achita în orice moment
întreaga valoarea a obligațiilor curente.
Numărul de rotații a activelor totale este în creștere în cazul BIO și SCD, iar în
cazul ATB își menține și aici trendul ascendant, excepție făcând anul 2012 când se
înregistrează o ușoară scădere. De aici rezultă o activitate performantă a celor trei
societăți.
Numărul de rotații ale capitalului propriu este sub nivelul minim de 2 rotații
acceptat de litaratura de specialitate, coborând chiar sub nivelul de 1 rotație, în toate
cele trei situații. Astfel companiile au un ritm lent de avansare și recuperare a
resurselor proprii pe care le gestionează în cadrul exercițiilor financiare analizate.
Pe ansamblu, cuprinzând toate cele treo companii, putem afirma că durata în
zile a unei rotații în anul 2013, este destul de mare, astfel stocurile trec prin faza de
aprovizionare, producție și vânzare foarte lent.
Pentru a putea remedia situația, companiile trebuie să accelereze viteza de
rotație a stocurilor prin optarea pentru furnizori mai buni, reducerea costurilor și
eficiența gestionării stocurilor profuselor finite.
54
Analizând durata atât de ridicată de recuperare a creanțelor, putem identifica o
cauză importantă pentru care ATB înregistrează cel mai înalt nivel și anume
colaborarea cu sistemul de sănătate din România, fiind principalul furnizor de
medicamente în spitalele din țară. Ritmul scăzut a încasărilor din sistemul sanitar a
dus la o durată medie de încasare a creanțelor mult mai mare.
Durata de achitare acreditelor furnizori este mai mică decât durata de
recuperare a creanțelor, la toate cele 3 companii, astfel putem spune că nu există un
excedent finaniar creat de diferența dintre resursele procurate de la furnizori și cele
puse la dispoziția clienților.
Riscul de faliment în cele trei situați este foarte scăzut, sub 10% și situația
economică a societăților fiind une foarte bună.
Analizând situația financiară a ATB observăm că evoluția fondului de
rultment este pozitivă și în creștere. De aici putem aprecia o situație de echilibru
financiar cu o perspectiva favorabilă, altfel spus, autonomia financiară este ridicată iar
riscul de sovabilitate este scăzut. Pentru BIO, valorile fondului de rulment sunt
constante și pozitive, reflectând un echilibru financiar invariabil.
O consecință a creșterii necesarului de fond de rulment este sporirea nevoilor
curente într-o mai mare masură decât creșterea datoriilor curente datorate creșterii
activelor curente și a reducerii disponibilităților dar și a creditelor pe termen scurt ale
căror valori sunt relativ constante.
În opinia mea, societatea va avea un viitor destul de favorabil dacă încearcă să-
și corecteze ușoarele decalajele ale duratei de încasare a creanțelor și duratei de plată
a furnizorilor, în vederea scăderii, respectiv a creșterii acestora, dar și a gestionării
mai eficiente a stocurilor.
55
BIBLIOGRAFIE
1. Anghelescu G. – Piața de capital în context european, Editura Economică,

București, 2009.
2. Avare Ph., Legros G., Ravary L.– „Gestiune și analiză financiară”, Editura
Economică, București, 2002, pag. 47.
3. Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, ediţia a II-a,
revizuită şi adăugită, Editura ULBS, Sibiu, 2013.
4. Balteș N. – „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Sibiu, 2003.
5. Balteș N. – Bazele contabilității – fundamente teoretice și practice, Editura
ULBS, Sibiu, 2010.
6. Bernard Colosse – Contabilitatea generală, Ediția a 4-a, Traducere realizată de
Neculai Tabără, Editura Moldova, 1995.
7. Bernard Colosse – Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de
Comptabilité, septembre-octombre, 1988.
8. Bogdan I.– „Management financiar – concepte, instrumente”, Editura
Universitară, București, 2004.
9. Botnari N. – Finanțele întreprinderii, Editura Prim, Chișinău, 2008.
10.Brătian V. – Valoarea firmei – tehnici și metode de evaluare financiară,
Editura ULBS, Sibiu, 2013.
11.Brezeanu P. - „Diagnostic financiar”, Editura Economică, București, 2003.
12.Bușe L. – Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 2005.
13.Butănescu Volanin R. – Managementul financiar al firmei – management al
valorii, Editura ULBS, Sibiu, 2010.
14.Eros – Stark L., Pantea I. M. – „Analiza situației financiare a firmei”, Ed.
Economică, București, 2001.
15.Feleagă N. – Tratat de contabilitate financiară, volumul I, Editura Economică,
București, 1998.
16.Georgescu N. – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, București,
2009.
17.Iosif Gh. N. – „Analiza activității economice”, Editura Tribuna Eonomică,
București, 2009.
18.Isfanescu A. – „Analiza economico-financiară”, capitolul 5, Biblioteca
Digitală ASE.
19.Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A. – „Analiza economico-financiară”,
Editura Economică, București, 1999.
20.Rusu C. – „Diagnostic economic - financiar”, volumul I, Edituta Economică,
București, 2006.
21.Solomon D. C. – Analiză economico– financiară II – curs universitar, Editura
Alma Mater, Bacău, 2003.
56
22.Spătaru L. – „Analiza economico-financiră – instrument al managementului
întreprinderilor”, Editura Economică, București, 2004.
23.Stancu I., - Finanțe, Ed. Economică, București, 2002.
24.Stoica V. – Piețe de capital și burse de valori, Editura Economică, București,
2001.
25.Toma M., Alexandru F. – Finanțe și gestiune financiară de întreprindere, Ed.
Economică, București, 2003.
26.Vâlceanu G., Robu V.– „Analiză economico - financiară”, Editura Economică,
București, 2005.
27.Standardul Internațional de Contabilitate – IAS 1.
28.Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014
29.www.bvb.ro
30.www.antibiotice.ro/
31.www.zentiva.ro/
32.www.biofarm.ro/
57
ANEXE
58

Analiza Pozitiei Finanicare A Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Pozitiei Finanicare A Companiilor Din Industria Farmaceutica Listate Si Tranzactionate La BVB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Analiza poziției financiare a entității economice studiază totalitatea relațiilor

Legislația contabilă din țara noastră este cuprinsă în Ordinul Ministerului

1.1. Bilanțul – instrument al analizei financiare

Bilanțul este un „document contabil de sinteză prin care se prezintă bunurile

1.2. Bilanțul analizat din perspectiva patrimonială

Bilanțul patrimonial – elaborarea acestul bilanț clasifică elementele activului

1.4. Bilanțul funcțional

Bilanțul funcțional – reflectă imaginea valorii patrimoniale distribuită pe

Tabelul 2: Bilanțul funcțional

1.5. Bilanțul abordat prin concepția anglo-saxonă

Capitolul II : OBIECTIVELE ANALIZEI POZIȚIEI FINANCIARE A

1. Indicatori de apreciere a valorii acțiunilor din perspectiva pieței și a

Valoarea nominală (face value) – se calculează prin raportarea capitalului

Valoarea patrimonială - aceasta se poate exprima în:

Valoarea de rentabilitate – se poate calcula cu ajutorul valorii financiare și

2. Profit pe acțiune (EPS – earnings per share) – măsoară partea din

3. PER (Price to earning ratio)– se calculează prin raportarea prețului

4. Capitalizarea bursieră (CB) – exprimă valoarea de piață a societăților

5. Raportul Valoarea de piață/Valoare contabilă (MBR – Market Book

6. PSR (Price to Sales Ratio) – reprezintă raportul dintre prețul de piață a

PSR = Capitalizarea bursieră / Cifra de afaceri

7. PBR (Price to Book Ratio) – se calculează prin raportarea valorii de

PBR = Valoarea de piață a unei acțiuni / Valoarea contabilă a acțiunii

2.2. Analiza structurii financiare

2.2.1. Analiza structurii activului bilanțier

Pentu a analiza modul de constituire a patrimoniului unei entități se va analiza

Activ net = Total Activ – Datorii = Capitaluri proprii

Creșterea activelor circulante denotă o situație nefavorabilă în cazul în care

b) Rata activelor circulante (Rac) arată ponderea activelor pe termen scurt

Rac = (Active circulante / Total activ) * 100

Pentru o analiză mai aprofundată a structurii activelor circulante putem observa

Rs = (Stocuri / Active circulante) * 100

 Rata creanțelor (Rc) – evidențiază ponderea creanțelor în activele

Rc = (Creanțe / Active circulante) * 100

 Rata disponibilităților bănești (Rdb) – arată ponderea bisponibilităților

Rdb = [(Inv. fin. termen scurt + Disponibilități) / Active circulante] *100

2.2.2. Analiza structurii pasivului bilanțier

Principalul scop al analizei structurii pasivului este acela de a stabili strategiile

b) Rata autonomiei financiare (Raf) – arată ponderea capitalului propriu în

Raf = (Capital propriu / Total pasiv) * 100

c) Rata îndatorării globale (Rig) - evidențiază gradul de îndatorare sau starea

RDT = (Datorii totale / Total pasiv) * 100

b) Rata datoriilor curente (Rdc) - arată ponderea în care datoriile curente

Rdc = (Datorii curente / Total pasiv) * 100

2.3. Analiza situației financiare

În cadrul oricărei companii, lichiditatea este condiția gestiunii financiare, sau

Lichiditatea reprezintă capacitatea entității de a face față plăților pe termen

a) Rata lichidității curente (Rlg) – Current ratio - se calculează ca raport

Rlg = Active curente / Datorii curente

b) Rata lichidității imediate (Rli) – Quick ratio – întâlnit, în literatura de

c) Rata lichidității la vedere (Rlv) – reflectă capacitatea entității de a-și

Rlv = Disponibilități bănești și echivalente de numerar / Datorii curente

Solvabilitatea se definește prin aptitudinea întrerinderii de a face față

Rsg = Active totale / Datorii totale

b) Rata sovabilității patrimoniale (Rsp) – se calculează ca raport între capital

Rsp = Capital propriu / Capital permanent

Analiza profitabilității financiare reflectă performanța financiară e întreprinderii

b) Rata rentabilității financiare (Rf) – reprezintă contribuția pe care o

Rf = Profit net / Capital propriu * 100

2.3.4. Analiza ratelor de gestiune

În vederea monitorizării activității une entități se pot calcula o serie de rate de

a) Numărul de rotații a activelor totale