Interferente spirituale Vasile Vesa pag.

288-295

Simion Barnutiu 2/14 mai 1848 Catedra de la Blaj ,,Libertatea cea adevarata a oricarei natiuni nu
poate fi decat nationala”

Revolutia americana din anii 1774-1783 si Marea revolutie Burgheza din Franta au facut obiectul
meditatiei celor mai luminate minti romanesti, fiind analizate si receptate de spiritualitatea
romaneasca din perspectiva consecintelor lor asupra evolutiei conceptului national si libertate
nationala. Vasile Goldis ,, nationalitati care doreau sa se grupeze intr-un singur stat”, acesta
constata dupa rev. franceza ca multimea se convinsese ca asa cum o clasa nu este indreptatita sa
asupreasca alta clasa, tot asa o natiune nu este indreptatita sa stapaneasca asupra altei natiuni . In
toamna anului 1918 Vasile Goldis a comentat principiile wilsoniene intr-un interviu acordat
ziarului ,,Aradi Hirlap”, constituind momentul de inceput al actiunilor concrete ce vor duce la
Marea Adunare de la Alba Iulia. La 10 noi. 1918 C.N.R.C. a adresat un ultimatum guvernului
Consiliului National Maghiar ca in timp de 48 de ore sa accepte transferul autoritatii politice si
administrative a Tr. La 18 noi. Se publica ,,Manifestul” in ziarul ,,Romanul” de lb. romana si
franceza. La 20 noi a fost publicat si in limba maghiara in ziarul ,,Aradi Hiralp”. Manifestul a
fost semnat in numle Consiliului National Roman Central de catre Stefan Cicio Pop
(presedintele) si Gheorge Crisan (secretarul acestuia) . Manifestul a fost elaborat si redactat de
Vasile Goldis. Trei parti componente: 1. Preambul in care e motivata decizia

2.Insirarea vexatiilor la care a fost supusa populatia din coloniile engleze din Amrica de Nord de
catre regalitatea engleza si respectiv romanii din Tr. De catre clasa dominanta maghiara
(nenorocirile pt. romanii din Tr. Nu vin de la poporul maghiar ci de la clasa conducatoare
maghiara)

3.Se incheie cu declaratiile solemne ale celor doua popoare

Marcela Salagean

1.Integrarea noilor provincii unite, principalele masuri legislative, dezbateri de idei

Una din problemele cu care s-au confruntat autoritatile romane a fost uniformizarea
institutional-legislativa si de integrare a provinciilor unite. Au existata trei posibile solutii: 1.
Sa se mentina pentru o perioada legislatia existenta in fiecare provincie 2. Sa se aleaga o
anume legislatie dintr-o provincie si sa se extinda in intreaga tara 3. Sa se creeze legi noi in
forma si continut.

Pentru o perioada scurta in provincile unite au continuat sa existe institutii de tip parlamentar
cu atributii regionale. De exemplu: Marele Sfat National in Transilvania, Consiliul National
in Bucovina si Sfatul Tarii in Basarabia. Atributii executiv-administrative: Consiliul Dirigent
in Transilvania, Consiliul Secretarilor de Stat in Bucovina si Consiliul Directorilor in
Basarabia.
S-au mentinut asadar in vigoare, pentru o anumita perioada legile rusesti in Basarabia, cele
austriece in Bucovina, dreptul maghiar si codul civil austriac in Transilvania. Politica
externa, finantele, armata, comunicatia si sistemul vamal au intrat sub autoritatea de la
Bucuresti.

Intre decembrie 1918 si aprilie 1920 la nivelul guvernului se extindeau unele dispozitii din
Vechiul Regat spre noile provincii unite iar organismele regionale au adoptat propriile
masuri. De exemplu in Basarabia s-au introdus, prin extindere, codurile comercial, penal si
de procedura penala romaneasca inca de la sfarsitul lui 1918. In Transilvania pana la 10
aprilie 1920, in conformitate cu hotararile de la Alba-Iulia, a continuat sa functioneze
Consiliul Dirigent.

Institutiile provizorii regionale si-au incetat activitatea in aprilie 1920, odata cu infiintarea
Comisiei Centrale pentru Unificare si Descarcare.

Reformele promulgate de guvernul de la Bucuresti dupa 1918 au fost extinse pe intreg

teritoriul Romaniei Mari, dar a trebuit sa tina cont si de realitatiile locale. De exemplu
reforma electorala decretata la 29 noiembrie 1918 in Vechiul Regat si Basarabia a fost pusa
in aplicare si in Bucovina si Transilvania in august 1919, era bazata pe introducerea votului
universal, egal, direct, secret si obligatoriu pentru fiecare barbat care implinise varsta de 21
de ani.

Pana in 1926 judetele din Ardeal au fost conduse direct de Ministerul de Interne prin
reprezentantul acestuia in teritoriu, prefectul judetului.

Legi in vederea integrarii:

 15 decembrie 1918 Decretul-lege pentru expropierea marilor proprietari prin care au

fost fixate conditiile de expropiere votat in 1921
 Unificarea monetara si reforma financiara elaborata in 1921 de catre Nicolae
Titulescu. Se prevedea un sistem unitar de impozitare si un minimum de venit
neimpozitabil
 Calendarul Gregorian introdus pe intreg teritoriul tarii in aprilie 1919

Alte legi de mare importanta:

 1923 Constitutia
 1924 Legea invatamandului primar
 Iunie 1925 Legea pentru unificarea teritoriului
 1925 recunoasterea Patriarhiei Romane
 1926 Legea primei electorale
 1918 Legea invatamantului secundar
  1929 Partidul National Taranesc elaboreaza o noua lege administrativa (judetele si
comunele primeau o mai mare autonomie)
 1931 Legea pentru suspendarea executarilor silite
 1932 Legea conceiunii datoriilor agricole

In noiembrie 1919 primele alegeri pe baza votului universal din istoria Romaniei Mari. Nici
unul dintre partidele politice nu a obtinut majoritatea formadu-se un “bloc parlamentar”
prezidat de Alexandru Vaida-Voievod (premier din 1 decembrie 1919). In 29 decembrie
1919 intr-o sesiune solemna a primului Parlament al Romaniei Mari, a fost adoptata Legea de
retificare a Unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Regatul Roman.

Unifromizarea legislativa si integrarea nu i-a preocupat numai pe cei angajati in viata politica
si administrativa a tarii. Personalitati din lumea academica s-au angajat, printr-o serie de
intruniri, conferinte si prin presa la un dialog in urma caruia sa aleaga cea mai potrivita cale
pentru atingerea obiectivului. Cu totii au cazut de acord ca Romania incepuse sa semene cu
Europa Occidentala.

Europenistii considerau ca tara nu avea alta alegere decat sa urmeze calea de dezvoltare
economica si sociala urmata de Occidentul urbanizat si industrializat. Reprezentanti: Euge
Lovinescu (critic literar) si Stefan Zeletin (sociolog si economist) precum si intelectualii
grupati in jurul revistei “Viata Romaneasca”(Garabet Ibraileanu, Mihail Ralea, Mihail
Manoilescu). Ei au dezvoltat teoria privind protectionismul, concretizatat in formula “prin
noi insine”. Au acordat o atentie deosebita valorificarii resurselor nationale si implicarii
statului in economie.

Traditionalistii cautau modele de dezvoltare in traditiile autohtone, in mostenirile lumii

rurale, in diferite influente care veneau din Orient. Nichifor Crainic a plasat lumea rurala in
centrul atentiei sale, afirmand ca intreaga cultura istorica romaneasca isi avea sorginte in
Biserica. Romania trebuia sa ramana credincioasa traditiei si sa evite nivelarea si
unifromizarea civilizatoare a Occidentului. Blaga isi indrepta atentia spre viata rurala, ca loc
suprem de refugiu si ca depozitara a adevaratelor valori. Nae Ionescu a sustinut
incompatibilitatea dintre Romania si Europa Occidentala. A respins orasul pe care-l
considera prea abstract si industria moderna, prea putin potrivite pentru romani, popor
contemplativ si neobijnuit cu disciplina capitalista.

Un alt curent a fost taranismul. Sustinatori: Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Constantin
Stere, Constantin Radulescu Motru etc. S-au pronuntat pentru elaborarea unor politici
economice si sociale si pentru crearea unui stat care sa corespunda intereselor si necesitatilor
taranimii, populatia majoritara a tarii. Acestia atrag atentia asupra faptului ca Romania nu
dispunea de capital suficient si s-au pronuntat pentru atragerea capitalului strain.