Pag.

VI

Situaţia economică- conform recensământului din 1930 gospodăriile ţărăneşti atingeau suprafaţa medie
de 3,7 ha. Din cele 11,959 de gospodării avute în vedere de echipele studenţeşti media taraniilor
mijlocasi se găsea la 4,26 ha, adică mai prejos. Din gospodării, peste 40% sunt săraci ( mai puţin de 2
ha), tăranii mijlocii care stăpânesc mai mult de 7 ha în satele studiate sunt de 54% . În 30 de sate de şes
şi de deal, ce trăiesc din agricultură, numai a doua gospodărie dispune de plug şi a cincea de pereche de
vite de muncă.

Pag. VII

Starea culturală- nr. Analfabeţilor a scăzut în satele cercetate, cu procente ce varază între 1,9 şi 35,1.
Procentul cel mai mare de analfabeţi îl dau categoriile de vârstă mai înaintată. Bilanţul şcolii este mai
scăzut. În anii 1920-1938 numai 78% din copii de vârstă de şcoală s-au înscris. Din aceştia numai 60% au
promovat. O soluţie pe care o propun studenţii este înlăturarea sau ameliorarea condiţiei ţăranilor
săraci prin întemeierea de cantine şcolare, îmbrăcarea copiilor nevoiaşi, oprirea copiilor de a fi daţi
argaţi decât după terminarea a 4 clase primare, vacanţe regionale şi concedii pentru a înlătura
coincidenţa şcolii cu săptămâniile de muncă intensă când copii sunt reţinuţi în gospodării

Pag. VIII

Starea sanitară- între deceniul 1928-1938 se prezintă o mortalitate medie apropiată de 20 la mie. În
ţările vecine mortalitatea se află la 15 la mie. Majoritatea morţilor sunt copii, 1 din 5 copii moare înainte
de a împlini vârsta de 1 an.

Pag. IX

Câteva soluţii propuse sunt: încurajarea tinerilor cu burse pentru a urma facultăţile de medicină care pe
urmă să fie repartizaţi la sate. O cuză a mortalităţii ridicate este lipsa igienei. În satele avute în vedere de
studenţi, lipsa igienei şi lipsa spaţiului de locuit este prezent nu numia la familiile sărace ci şi al cele
mijlocii. Chiar dacă cele din urmă dispun de mai mult spaţiu de locuit, aceştia se înghesuie într-o cameră
unde dorm şi unde gătesc. Alimentaţia este vicioasă deoarece se consuma în exces porumb, puţine
alimente de origine animală, şi puţine alimente proaspete (numai 48% din gospodării au vacă cu lapte).

Pag. X

Cel mai mare neajuns la alimentaţiei îl reprezintă repartiţia inegală a ei în timp. Familia ţărănească trece
iarna prin perioade relativ bune de alimentare cantitativă şi cunoaşte vara perioade lungi de subnutriţie.
Acest lucru duce la apariţia maladiilor gastrologice în cazul copiilor, dar şi a afecţiunilor cronice ale
aparatului digestiv în cazul adulţiilor.
I. Populaţia

pag. 3

Starea populaţiei

a. Satele

Informaţiile care priveau structura populaţiei şi locuinţa au fost adunate, pe gospodării, trecute în
Foaia de familie. Fiecare cap de familie răspunzând întrebărilor puse, pentru el şi pentru cei ai lui.

Pag. 5

1. Aşezarea- răspândirea în toate provinciile ţării, precum şi pe toate tipurile de relief.

Pag. 6

În Câmpia Tisei- gasim sate de mari agricultori, compacte

În Câmpia Română- aceleaşi sate mari, însă mai puţin compacte

În Cadrilater- avem două sate care tind să se aglomereze prin colonizare

În şesul Basarabie...

Pag. 7

În Subcarpaţii meridionali- satele sunt mai asemănătoare ca aşezare şi formă

În Podişul Modlovean- întâlnim sate ceva mai mari, în general dunate sau cu tendinţă de adunare.

În platforma someşană- avem sate adunate, cum este Căianul-Mic, alungit pe Ilişua, şi care tinde să
se unească cu satele vecine aşezate pe aceeaşi apă.

Pag. 8

Carpaţii meridionali- cuprind sate adăpostite în depresiuni sau în fundul văilor, cu forme variate,
dictate de relief.

Pag. 9

2. Marimea