Syllabus Interpretarea Datelor Stat in Jurnalism PDF

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Interpretarea
datelor statistice
în jurnalism
SYLLABUS
Chişinău, 2013
CZU: 311+070
G 98
Acest syllabus este elaborat în colaborare cu Biroul Naţional de Statistică (BNS)
al Republicii Moldova şi cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvol-
tare (PNUD), Entităţii Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitatea Fe-
meilor (UN Women), Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), Fon-
dului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi al Guvernului Suediei în cadrul
Proiectului Comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”.

Syllabusul „Interpretarea datelor statistice în jurnalism” a fost discutat şi aprobat pen-
tru publicare în cadrul şedinţei Consilului profesoral al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării a USM din 30 ianuarie 2013 (proces verbal nr.5).
Referenţi: Prof. univ., dr. Constantin Anghelache, ASE Bucureşti.
Prof. univ., dr. hab. Victor Moraru, AŞM.
Autori: Igor Guzun, Ion Pârţachi, Georgeta Stepanov
Manager de proiect: Conf. univ., dr. Mihail Guzun
Coordonator PNUD Moldova: Aurelia Spătaru
Redactor al ediţiei: Vasile Spinei
Design şi tehnoredactare: Sergiu Corlat
Experţi BNS: Lucia Spoială,
Director General BNS al Republicii Moldova
Ala Pâslariuc,
şef serviciu informare şi comunicare cu mass-media
© ONU Moldova, 2013
Reproducerea totală sau parţială a fragmentelor din această publicaţie este autorizată doar
cu condiţia indicării clare şi exacte a sursei.
Opiniile prezentate în această lucrare aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opiniile ofi-
ciale ale agenţiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii:

Guzun, Igor.
Interpretarea datelor statistice în jurnalism : Syllabus / Igor Guzun, Ion Pârţachi,
Georgeta Stepanov ; Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Jurnalism şi Ştiinţe ale
Comunicării. – Chişinău : CEP USM, 2013. – 51 p.
Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – 50 ex.
ISBN 978-9975-71-424-2.
311+070
G 98
CUPRINS
I. PRELIMINARII 5
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI 8
Unităţi de conţinut şi repartizarea

orientativă a orelor 8
III. COMPETENŢE 9
IV. OBIECTIVE GENERALE 10
V. METODE DIDACTICE 12
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

ŞI CONŢINUTURI 13
A. PRELEGERI 13
B. SEMINAR 34
C. LABORATOR 34
I. Interviul cu specialiştii în statistică

şi pe marginea statisticii 35
II. Analiza ştirilor: faptul ziaristic
şi informaţia statistică 37
III. Scrierea ştirilor 39
IV. Reportajul între ştire şi poveste 43
V. Scrierea reportajelor cu utilizarea
statisticilor 45
VII. LUCRUL INDIVIDUAL 49
VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 50

I. PRELIMINARII
Jurnalismul contemporan autohton este un fenomen dinamic, marcat
deopotrivă de tendinţe intramediatice, mai mult sau mai puţin stabile de
dezvoltare, dar şi de tendinţe extramediatice foarte variabile – inovaţii con-
ceptuale şi pragmatice, generate de tranziţia de durată în care se află de mai
mult de două decenii societatea moldovenească. Mediatizarea complexă,
sistemică şi sistematică a realităţii noastre multidimensionale poate deveni
mai accesibilă pentru toţi cetăţenii, deci, mai eficientă, prin utilizarea di-
verselor tipuri de informaţie cu caracter public, între care datele statistice.
Abordarea statistică a realităţii asigură, pe de o parte, succesul misiunii jur-
nalistice, iar pe de alta – calitatea produsului mediatic. Bunele practici în
jurnalism demonstrează că, pentru a obţine calitate, este absolut necesar ca
jurnalistul să consulte şi să ţină cont de datele statistice provenite atât din
surse de informare publice, cât şi din cele private. Încrucişarea informaţiei
statistice din sursele publice cu cea din sursele private constituie mecan-
ismul relevant de asigurare a calităţii informării şi evaluării mediatice.
Prelucrarea statisticilor permite realizarea analizelor mediatice a diversel-
or situaţii, fenomene şi tendinţe contemporane, care, odată ajunse la pub-
lic, contribuie la formarea cunoştinţelor noi, atitudinilor corespunzătoare,
curentelor de opinie şi chiar acţiunilor sociale adecvate momentului. Ar-
gumentele statistice influenţează considerabil concluziile puse în circuit
şi, respectiv, gradul de înţelegere a proceselor sociale şi economice. Astfel,
cunoaşterea regulilor de utilizare şi a modalităţilor de interpretare a datelor
statistice în situaţii concrete, dar şi în situaţii complexe, evolutive, reprezintă
un subiect de interes major din punct de vedere aplicativ, or permite efici-
entizarea activităţii jurnaliştilor şi asigurarea calităţii produselor mediatice
finite. Cunoaşterea, evaluarea şi prognozarea perspectivelor unui fenomen
în dinamica dezvoltării sale constituie, în consecinţă, dimensiuni relevante
în pregătirea cercetătorilor şi profesioniştilor în domeniul jurnalismului.
5
Interpretarea datelor statistice în jurnalism
Cursul „Interpretarea datelor statistice în jurnalism” – adresat studenţilor
anului I de la ciclul I de instruire universitară, are statut de unitate academică
fundamentală, obligatorie (FO) şi corelează cu modulele fundamentale şi
speciale: „Presa scrisă”, „SA: Ştirea economică”, „SA: Ştirea socială”, „SA:
Interviul economic”, „SA: Interviul social”, „SA: Reportajul economic”,
„SA: Reportajul social”, acestea, în ansamblul lor, contribuind la abordarea
ştiinţifică şi pragmatică a activităţii mass-media în situaţiile unei societăţi în
tranziţie de durată.
Scopul disciplinei constă în formarea competenţelor profesionale, care
le-ar permite tinerilor jurnalişti să utilizeze corect şi în cunoştinţă de cauză
datele statistice, precum şi să le interpreteze într-un mod profesionist, asig-
urând, astfel, calitatea produsului mediatic pus în circuit. În acelaşi timp,
disciplina contribuie la formarea unei viziuni sistemice şi multiaspectuale
privind funcţiile mass-media şi rolurile jurnaliştilor în exploatarea şi disem-
inarea datelor statistice, precum şi privitor la efectele materialelor de presă,
care reflectă diverse situaţii prin utilizarea de informaţii statistice.
Prezentul curs are în vizor formarea competenţelor metodologice şi con-
ceptuale asupra jurnalismului de tip „database” şi presupune dezvoltarea ap-
titudinilor investigative şi a gândirii critice a viitorilor jurnalişti în contextul
obţinerii, din diverse surse, a informaţiei statistice, punerea acesteia în con-
texte adecvate şi interpretarea profesionistă a ei; dezvoltarea capacităţilor
de analiză şi comparaţie a situaţiilor mediatizate, de interpretare a dinamicii
evoluţiei diverselor fenomene social-politice, economice, culturale, etc., în
mod echilibrat şi profund, de identificare a perspectivelor de dezvoltare sau
de soluţionare a tendinţelor de dezvoltare ale societăţii contemporane.
Cursul „Interpretarea datelor statistice în jurnalism” este parte
componentă a modulului Jurnalismul de informare şi îşi propune să ofere
studenţilor cunoştinţe teoretice referitoare la interdependenţa mass-media
– statistică şi valorifică concepte ca: „statistică”, ,,analiză statistică”, „indica-
tor statistic”, „valoare medie”, precum şi noţiuni-gen: „date statistice”, „in-
terpretare statistică” „roluri mass-media”, „efecte mass-media”, „funcţii me-
diatice”, „disfuncţii mediatice”, „analiză”, „comparaţie”, „Birou Naţional de
Statistică”, etc. prin prisma rolului, importanţei şi specificului lor în asigu-
rarea calităţii produsului informaţional contemporan. De asemenea, cursul
6
SYLLABUS
acordă atenţie conceptelor-cheie ale jurnalismului: „masiv informaţional
potenţial”, „fapt jurnalistic”, „proces de documentare”, „sursă de informare”,
„informaţie statistică”, „drept şi acţiune dreaptă”, „responsabilitate socială”,
„imparţialitate”, „libertate de expresie”, „obiectivitate”, „echidistanţă” etc.
Prezentul curs are în vizor, pe de o parte, caracterul specific al jurnal-
ismului ca instrument de diseminare a informaţiilor statistice, pe de alta,
statistica ca instrument de lucru în activitatea profesională, cotidiană a
jurnaliştilor, şi presupune expunerea conceptuală a aspectelor teoretice ale
fenomenului în cadrul prelegerilor. Concomitent, el se axează pe dezbat-
erile teoretice la seminare în urma studierii, în mod independent de către
studenţi, a literaturii de specialitate ce abordează problemele implicaţiilor
mass-media în diseminarea datelor statistice, explică modelele de utilizare
a informaţiei statistice în diverse genuri şi specii jurnalistice şi modalităţile
de interpretare profesionistă a datelor statistice în procesul de mediatizare
a situaţiilor create.
Elementul formativ de bază al cursului îl constituie laboratorul de
creaţie, care urmăreşte cultivarea deprinderilor de a utiliza şi interpreta date
statistice, cultivarea abilităţilor de a scrie şi redacta materiale jurnalistice,
baza factuală a cărora o reprezintă informaţia statistică. Laboratorul se
axează pe dezbaterea exemplelor de bune practici ale jurnalismul modern,
autohton şi internaţional, pe crearea modelelor de utilizare a informaţiei
statistice în diverse situaţii şi traducerea acestora în materiale de presă, pe
analiza comparativă şi critică a ştirilor, interviurilor şi reportajelor realizate
de către studenţi. La fel, tinerii jurnaliști vor obține în cadrul acestor ore
și abilități de prezentare a cifrelor într-un mod spectaculos, atractiv pentru
public, dar în același timp, realist. De asemenea, laboratoarele dezbat atât
elemente de relaţionare ale jurnaliştilor cu statisticienii, axate pe interesul şi
tratarea mediatică a fenomenelor contemporane, cât şi diferitele moduri de
raportare a presei la statistică şi invers. Cursul se bazează pe metode interac-
tive de organizare a lecţiilor şi se încheie cu elaborarea portofoliilor.
7
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total:
de disciplină
Responsabil
Denumirea
învăţământ
disciplinei
disciplinei
Semestrul
inclusiv
Evaluarea
Forma de
Credite
Codul
Total
C S L LI
statistice în jurnalism
Interpretarea datelor
Stepanov Georgeta,
Cu frecvenţă la zi
60 18 2 10 30 E 2
Pârţachi Ion
Guzun Igor,
II
Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Ore
Nr
Unităţi de conţinut Curs Seminar Lab. LI
d/o
zi zi zi
1. Noţiuni introductive 2
2. Prezentarea şi interpretarea datelor statistice sub formă
2
de serii statistice
3. Prezentarea şi interpretarea datelor statistice prin
2
tabele statistice
4. Prezentarea datelor statistice sub forma reprezentărilor
2
grafice
5. Logica şi modalităţi de aflare a mediilor şi de evitare
2
a capcanelor
6. Indicatorii sociali relevanţi pentru descrierea şi
2
interpretarea aspectelor
7. Indicatorii economici relevanţi pentru descrierea şi
2
interpretarea economiei naţionale
8. Mass-media şi statistica: relaţii şi influenţe 2
9. Colectarea şi utilizarea datelor statistice în jurnalism 2
10. Seminar 2
11. Interviul cu specialiştii în statistică şi pe marginea
2
statisticii
8
SYLLABUS
12. Analiza ştirilor: faptul ziaristic şi informaţia statistică 2
13. Scrierea ştirilor 2
14. Reportajul între ştire şi poveste 2
15. Scrierea reportajelor cu utilizarea statisticilor 2
16. Portofoliu: realizarea a 3 ştiri 10
17. Portofoliu: realizarea a 1 reportaj 10
18 Portofoliu: realizarea a 2 interviuri 10
Total 18 2 10 30
III. COMPETENŢE
Competenţe generale:
• Posedă abilităţi practice de soluţionare a problemelor specifice cu uti-
lizarea statisticilor în contextul domeniului de formare profesională;
• Are abilitatea de a aplica cunoştinţele teoretice în efectuarea
activităţilor aplicative;
• Are abilitatea de a colecta, interpreta şi utiliza date relevante din do-
meniul statisticii;
Competenţe specifice:
• Poate să aplice tehnicile fundamentale de documentare şi de redac-
tare a textelor jurnalistice cu caracter informativ care cuprind date
statistice;
• Să cunoască obligaţiunile profesionale ale reporterului în
îmbunătăţirea dialogului dintre producătorii de date statistice şi
mass-media:
• Să cunoască principiile de organizare, normele şi principiile de
funcţionare a instituţiei producătoare de date statistice.
9
IV. OBIECTIVE GENERALE

Cunoaştere şi înţelegere:
- Să înţeleagă rolul statisticii în societatea contemporană;
- Să identifice interdependenţa statistică – mass-media;
- Să cunoască instituţiile de statistică şi rolul lor în societate;
- Să cunoască tipurile de surse de informaţii statistice;
- Să cunoască rolul datelor statistice în munca de jurnalist;
- Să cunoască principiile de utilizare a datelor statistice în jurnalismul
de informare;
- Să cunoască principiile de utilizare a datelor statistice în jurnalismul
de opinie;
- Să însuşească modalităţile de interpretare a datelor statistice;
- Să posede regulile de interpretare a datelor statistice în jurnalismul
social;
- Să posede regulile de interpretare a datelor statistice în jurnalismul
economic;
- Să înţeleagă procesul de analiză şi de comparaţie a datelor statistice;
- Să cunoască regulile de încrucişare a datelor statistice;
- Să conştientizeze natura evolutivă şi cumulativă a jurnalismului şi a
statisticii.
Aplicare:
- Să identifice rolul mass-media în diseminarea datelor statistice;
- Să explice particularităţile statisticii ca furnizor de informaţie factuală
pentru jurnalişti;
- Să explice sarcinile jurnalistului în interpretarea datelor statistice;
- Să determine comportamentul jurnalistului în procesul de colectare
a datelor statistice;
- Să explice necesitatea încrucişării datelor statistice;
10
SYLLABUS
- Să explice particularităţile utilizării datelor statistice în jurnalismul
social;
- Să dimensioneze faptul jurnalistic în jurnalismul social;
- Să explice particularităţile utilizării datelor statistice în jurnalismul
economic;
- Să sistematizeze priorităţile morale şi responsabilitatea jurnaliştilor
în selectarea şi interpretarea datelor statistice;
- Să explice necesitatea utilizării datelor statistice în jurnalismul infor-
mativ;
- Să explice necesitatea utilizării datelor statistice în jurnalismul anal-
itic;
- Să determine specificul contextului în care sunt puse datele
statistice;
- Să explice efectele potenţiale ale materialelor jurnalistice argumen-
tate statistic.
Integrare:
- Să evalueze interdependenţa statistică – mass-media;
- Să aprecieze locul şi rolul jurnalistului în diseminarea informaţiei
statistice;
- Să aplice cunoştinţele teoretice despre modalităţile de utilizare a
datelor statistice în diverse genuri de presă;
- Să aprecieze rolul interpretării datelor statistice în diverse tipuri de
jurnalism;
- Să aprecieze acţiunile jurnaliştilor în procesul de colectare a datelor
statistice;
- Să estimeze importanţa verificării/încrucişării datelor statistice;
- Să estimeze importanţa conexiunii datelor statistice la contextul gen-
eral al evenimentului;
- Să aprecieze corelaţia dintre datele statistice, faptul jurnalistic şi
valoarea socială a detaliilor;
- Să traseze căile de obţinere/colectare a informaţiilor statistice;
- Să stabilească unghiul de abordare a evenimentelor şi contextul opti-
mal în care poate fi realizată analiza şi comparaţia;
11
- Să estimeze interpretarea datelor statistice, a faptelor şi comentariile

jurnalistice în jurnalismul social;
- Să estimeze interpretarea datelor statistice, a faptelor şi comentariile
jurnalistice în jurnalismul economic;
- Să evalueze şi să integreze cunoştinţele şi abilităţile obţinute la de-
terminarea modurilor de utilizare a statisticii în diverse tipuri de
publicaţii periodice;
- Să aprecieze impactul informaţiilor de presă care conţin date statistice
şi cel al informaţiilor textuale.
V. METODE DIDACTICE
Disciplina este axată pe următoarele metode didactice:
• Expunerea aspectelor teoretice şi practice ale statisticii şi ale jurnal-
ismului şi interdependenţei dintre aceste două ştiinţe;
• Studierea independentă a resurselor bibliografice şi a materialului
mediatic factologic în conformitate cu problematica dezbaterilor
teoretice;
• Dezbaterea elementelor-cheie ale interdependenţei mass-media –
statistică;
• Studierea comentariilor şi interpretărilor de date statistice în jurnal-
ismul naţional şi cel internaţional;
• Scrierea şi redactarea materialelor pe domeniul social şi economic cu
utilizarea de date statistice;
• Analiza materialelor jurnalistice, cu utilizarea datelor statistice, real-
izate de studenţi;
• Elaborarea de către fiecare student, în temeiul laboratoarelor efectu-
ate, a portfoliilor cu ştiri şi reportaje.
12
SYLLABUS
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
ŞI CONŢINUTURI
a. PRELEGERI
1. Noţiuni introductive
Concepte – cheie
Statistica – instrument universal, un limbaj care serveşte la trecerea
mesajului. Statistica – un mijloc de comunicare scrisă şi orală. Explicarea
definiţiei statisticii. Statistica – ştiinţa prin care înveţi să gândeşti cu ajutorul
cifrelor.
Etapele dezvoltării statisticii. Statistica practică şi aportul ei. Sta-
tistica descriptivă – mod de descriere multilaterală a statului. Contribuţia
importantă la dezvoltarea statisticii descriptive a lui Dimitrie Cantemir.
Aritmetica politică - mod de interpretare a fenomenelor economico-
sociale. Interpretarea fenomenelor şi proceselor sociale şi economice im-
portante cu ajutorul utilizării calculului probabilităţilor. Statistica
modernă – crearea de oficii de statistică pe plan naţional şi internaţional.
Principiile teoriei selecţiei, fundamentarea teoria corelaţiei statistice şi a
analizei factoriale.
Etapele cercetării statistice. Observarea datelor. Prelucrarea datelor
observate pentru obţinerea sistemului de indicatori statistici. Analiza şi
interpretarea rezultatelor în vederea formulării concluziilor statistice. Prin-
cipalele noţiuni specifice limbajului statistic. Dialogul statistic în universul
limbajului statistic. Portofoliul statistic de concepte în funcţie de problemele
ce le studiază. Colectivitatea statistică specifică vieţii economico-sociale.
Eşantionul – parte a populaţiei statistice. Unităţile statistice – proprietăţile
lor. Caracteristica statistică şi proprietatea ei. Frecvenţa şi rolul ei. Datele
statistice – caracterizări numerice ale unităţilor. Banca de date a BNS.
Scalele de măsurare. Măsurarea caracteristicilor – etapă importantă
în procesul de cercetare statistică. Caracterizarea scalelor de măsură: scala
13
nominală; scala ordinală; scala de interval şi scala proporţională.
Informaţia - semnificaţia, conţinutul specific al datelor şi mesajul date-
lor statistice. Indicatorul statistic - expresia numerică a unor categorii
economice şi sociale delimitate în timp, spaţiu şi structură organizatorică.
Modul de prezentare a indicilor statistici. Exprimarea rezultatelor prin
procente şi proporţii şi utilitatea lor. Aplicarea de raporturi şi rate, procen-
te sau puncte procentuale în tratarea informaţiei. Zecimalele şi rotunjirile
în descrierea indicatorilor.
Rolul, funcţiile şi organizarea statisticii oficiale. Oficiul statistic al
Comunităţilor Europene – Eurostat. Organul oficial de statistică al Repub-
licii Moldova – Biroul Naţional de Statistică (BNS). Sistemul informaţional
statistic naţional. Producţia statistică a BNS. Prezentarea paginii web a
BNS: www.statistica.md. Alte surse de informaţie statistică. Principalele
organisme statistice internaţionale.
Întrebări:
1. Ce este statistica şi ce reprezintă statisticile?

2. Numiţi noţiunile de bază pe care le utilzează statistica.
3. Care este semnificaţia unui recensământ? Daţi exemple de
recensământuri oficiale.
4. Ce este un eşantion? Poate un eşantion să fie reprezentativ?
5. Care sunt etapele cercetării statistice?
6. Enumeraţi scalele de măsură utilizate în statistică. Daţi exemple.
7. Daţi exemple de utilizare a procentelor, proporţiilor şi ratelor.
8. Cum explicaţi utilizarea rotunjirilor?
9. Cine coordonează sistemul informaţional statistic la nivel naţional?
10. Numiţi surse de date statistice oficiale şi neoficiale.
14
SYLLABUS
Lecturi recomandate:
1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian, Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

ALL, Bucureşti, 1995, pag. 1-26.
2. Anghelache, Constantin, Tratat de statistică teoretică şi economică,
Editura Economica, Bucureşti, 2008, pag. 1-44.
3. Băcescu-Cărbunaru, Angelica. Statistica. Ed. Universitară, Bucureşti,
2009, pag.5-32.
4. Jaba, Elisabeta, Statistica, Ediţia a treia, Ed. Economică, Bucureşti,
2002, pag.1-29. 5.
5. Py, Bernard. La Statistique sans formule mathématique: Compren-
dre la logique et maîtriser les outils. 2e edition, Edition Pearson
Education France, 2010.
6. Săvoiu, Gheorghe. Statistica pentru afaceri. Ed. Universitară, Bucureşti,
2011, pag.9-29.
7. Sincich, T., Business Statistics by Example, Prentice-Hall, New Jersey
1996
8. Елисеева И.И., Юзбашев М.М. Общая теория статистики,
Москва, стр.3-18.
9. http://www.statistica.md/legal/Legea_statistica_oficiala_ro.pdf
10. www.statistica.md/public/files/despre/legi.../Principiil_funda-
mentale.pdf
11. http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=419& File din
istoria statisticii R. Moldova.
12. http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.
asp Banca de date statistice a Biroului Naţional de Statistica.
15
2. Prezentarea informaţiei statistice sub formă de serii statistice
Concepte – cheie
Posibilităţi de prezentare a datelor statistice.
Seria statistică şi caracterizarea termenilor ei. Tipurile de serii
statistice.
Seriile descriptive şi valorile corespunzătoare a acestora. Exemple
de serii descriptive. Interpretarea lor.
Seriile cronologice şi caracteristica lor. Tipuri de serii cronologice
(SCR). Exemple de serii cronologice. Indicatori relevanţi calculaţi pe baza
terminilor SCR. Modalităţi de comparare a SCR.
Seriile teritoriale şi caracteristica lor. Criteriile pentru alegerea indi-
catorilor pentru o serie teritorială şi particularităţile ei. Exemple de apli-
care a seriilor teritoriale în statistica naţională şi internaţională.
Seriile de distribuţie. Seriile de distribuţie după variaţia unei caracter-
istici calitative. Seriile de distribuţie după variaţia unei caracteristici canti-
tative. Importanţa seriile de distribuţie. Studiul de caz şi analiza lui.
Întrebări:
1. Daţi un exemplu de serie descriptivă şi faceţi interpretarea ei.

2. Daţi un exemplu de serie dinamică şi faceţi interpretarea ei.
3. Daţi un exemplu de serie de spaţiu şi faceţi interpretarea ei .
4. Daţi un exemplu de serie de distribuţie şi faceţi interpretarea ei.
5. Care sunt cerinţele pentru construirea unei serii de distrbuţie?
6. Ce indicatori putem calcula pe baza seriei dinamice?

2. Băcescu – Cărbunaru, Angelica. Statistica. Ed. Universitară, Bucureşti,
2009, pag. 33-58.
16
SYLLABUS
3. Băcescu-Cărbunaru, Angelica. Statistica. Ed. Universitară, Bucureşti,
2009.
4. Jaba, Elisabeta. Statistica, Ediţia a treia, Ed. Economică, Bucureşti,
2002, pag.50-85.
5. Py, Bernard. La Statistique sans formule mathématique: Comprendre la
logique et maîtriser les outils. 2e edition, Edition Pearson Education
France, 2010.
2011.
7. Sincich, T. Business Statistics by Example, Prentice-Hall, New Jersey,
1996.
8. Елисеева И.И. Статистика, Москва, 2013
9. www.statistica.md/legal/Legea_statistica_oficiala_ro.pdf
10. www.statistica.md/public/files/despre/legi.../Principiil_funda-
mentale.pdf
11. www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=419& File din istoria
statisticii R. Moldova.
asp Banca de date statistice a Biroului Naţional de Statistica
3. Prezentarea şi interpretarea datelor statistice

prin tabele statistice
Concepte – cheie
Lectura tabelelor statistice – a lua cunoştinţă cu mesajul lor. Etape
de lecturare a tabelului: 1)lecturarea titlului şi studierea modului de
organizare a tabelului; 2)studierea sursei; 3)lecturarea conţinutul tabelului;
4)lecturarea verticală şi orizontală a tabelului.
Vocabularul statistic al tabelului. Descrierea elementele de organizare
ale unui tabel: titlul general, titlurile coloanelor, rândurile, reţeaua, unitatea
de măsură, notele, rândul sursei.
Tipuri de tabelele statistice: tabele statistice simple, tabelele statistice
pe grupe, tabele statistice combinate. Exemple de tabele şi modalităţi de in-
17
terpretare.
Reguli de prezentare a unui tabel: sursa, titlul, titlurile rândurilor şi
coloanelor, unităţile de măsură.
Întrebări:
1. Cum se lecturează un tabel?

2. Este necesară sursa pentru un tabel şi ce semnifică ea?
3. Ce reprezintă tabelele statistice ?
4. Ce tipuri de tabele cunoaşteţi?
5. Daţi exemple de tabele ?
6. Definiţi regulile de prezentare a unui tabel.
1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian. Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

2. Anghelache, Constantin. Tratat de statistică teoretică şi economică,
Editura Economica, Bucureşti, 2008.
2009, pag. 80-123.
2002, pag.105-184.
France, 2010.
2011.
1996.
asp Banca de date statistice a Biroului Naţional de Statistica
18
SYLLABUS
4. Prezentarea datelor statistice sub forma reprezentărilor
grafice
Graficul statistic – prezentare vizuală a datelor statistice. Transmiterea

mesajulul cu ajutorul graficelor. Componentele graficului: denumirea
graficului, denumire informativă, denumire descriptivă, denumirile axelor,
dotaţiile axelor, liniile de grilă, notaţiile condiţionale şi denumirile datelor,
componentele auxiliare. Reguli privind folosirea graficelor statistice.
Reprezentarea grafică a seriilor statistice şi interpretarea lor. Cro-
nogramele. Diagrame prin benzi. Diagramele polare. Diagramele în spirală.
Histograma. Piramida demografică. Grafic prin coloane cu orientare în
dublu sens. Diagramele de structură şi interpretarea lor. Exemple corecte şi
incorecte de aplicare a graficilor pentru interpretarea statisticilor.
Grafice animate în domeniul statisticii forţei de muncă a Republicii
Moldova. Piramida animată a populaţiei Republicii Moldova - o ilus-
trare grafică a structurii populaţiei Republicii Moldova.
Întrebări:
1. Ce reguli cunoaşteţi privind folosirea graficelor statistice

2. Cum se reprezintă histograma?
3. Ce reprezintă piramida demografică?
4. Daţi exemple corecte şi incorecte de aplicare a graficilor pentru inter-
pretarea statisticilor.
5. Explicaţi harta animate pentru descrierea şi interpretarea datelor
statistice care le cunoaşteţi de pe pagina web a BNS.

2. Anghelache, Constantin. Tratat de statistică teoretică şi economică,
19
2009, pag. 58- 80,190-216.
2002, pag.95-104.
France, 2010.
2011.
1996.
10. http://nces.ed.gov/nceskids/createagraph/ Construirea graficelor
5. Logica şi modalităţi de aflare a mediilor şi de

evitare a capcanelor
Concepte – cheie
Transmiterea mesajulul prin rezumarea observaţiilor cu ajutorul
calculelor.
Media – principalul indicator sintetic de poziţie. Determinarea cen-
trului de greutate a unei serii statistice. Tipuri de medii şi modalităţi de
întrebuinţare: media aritmetică, media armonică, media pătratică media
geometrică, media cronologică. Medii simple şi medii ponderate şi exem-
ple de aplicare şi interpretare. Condiţii necesare pentru aplicarea indicato-
rilor medii. Interpretarea cu precauţie a mediilor. Rolul de sinteză al mediei
în statistică.
Mediana – indicator al tendinţei centrale alternativ la media aritmetică.
Stabilirea mijlocului unei serii statistice ordonate cu ajutorul medianei.
Descrierea de situaţii tipice în care mediana este utilizată cu cea mai mare
eficienţă.
20
SYLLABUS
Modulul (valoarea modală) – valoarea care corespunde celui mai
popular termen al seriei statistice. Descrierea de situaţii reprezentative cu
ajutorul modului.
Unele reguli de evitare a capcanelor în aplicarea indicatorilor de
poziţie.
Necesitatea cunoaşterii dispersiei şi a indicatorilor de variaţie pen-
tru interpretarea corectă a seriilor statistice.
Întrebări:
1. Ce reguli cunoaşteţi privind folosirea graficelor statistice?

2. Cum se reprezintă histograma?
3. Ce reprezintă piramida demografică?
4. Daţi exemple corecte şi incorecte de aplicare a graficilor pentru inter-
pretarea statisticilor.
5. Descrieţi harta animate pentru descrierea şi interpretarea datelor
statistice care le cunoaşteţi de pe pagina web a BNS.
6. Motivaţi necesitatea utilizării graficelor statistice la analiza
informaţiilor statistice.
1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian. Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editu-

ra ALL, Bucureşti, 1995, pag. 358-448.
2. Anghelache, Constantin, Tratat de statistică teoretică şi economică,
3. Băcescu – Cărbunaru, Angelica. Statistica. Ed. Universitară,
Bucureşti, 2009, pag.156-189.
2002, pag.95-104.
France, 2010.
21
2011.
1996.
10. http://nces.ed.gov/nceskids/createagraph/ Construirea graficelor
11. http://hotnews.md/articles/view.hot?id=19938 Infografice
6. Indicatorii sociali relevanţi pentru descrierea şi

interpretarea aspectelor
Concepte – cheie
Măsurarea sau estimarea indicatorilor statistici. Indicatorii statistici

- rezultat al procesului de cercetare statistică. Caracteristicile indicatorilor
statistici.
Indicatorii privind populaţia şi forţa de muncă. Populaţia – rolul ei
important în fluxul circular din economie.
Indicatorii în domeniul demografiei: indicatorii numărului, structurii
şi evoluţiei populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie, speranţa de viaţă
la naştere, rata sporului natural, rata de mortalitate infantilă, coeficientul
îmbătrânirii populaţiei, indicele sarcinii demografice, indicatorii mişcării
migratorii a populaţiei.
Indicatorii forţei de muncă. Indicatorii relevanţi pentru măsurarea şi
analiza potenţialului uman la nivel macroeconomic: populaţia economic
activă, populaţia ocupată, şomeri conform criteriilor Biroului Internaţional
al Muncii, gradul activităţii economice a populaţiei, rata de activitate a
populaţiei de 15 ani şi peste, rata de ocupare, rata şomajului, rata de inac-
tivitate a populaţiei de 15 ani şi peste, rata de întreţinere a pensionarilor,
şomerii înregistraţi ş.a.
22
SYLLABUS
Indicatorii nivelului de trai şi calităţii vieţii populaţiei: indicatorii
veniturilor şi cheltuielilor populaţiei, veniturile disponibile ale populaţiei,
salariul nominal mediu net lunar. Mărimea şi evoluţia salariului real, chel-
tuielile de consum ale populaţiei, ritmul de creştere a veniturilor/chel-
tuielilor de consum. Măsurarea gradului de deviere a repartiţiei efective a
veniturilor/cheltuielilor după grupe egale de populaţie de la linia repartiţiei
uniforme a veniturilor/cheltuielilor cu ajutorul coeficientului Gini. Calcu-
larea valorii minimumului de existenţă. Alţi indicatori utilizaţi pentru eval-
uarea realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului,lansaţi la iniţiativa
ONU.
Statistica sănătăţii. Descrierea indicatorilor principali privind
statistica sănătăţii: mortalitatea infantilă, mortalitatea copiilor în vârstă
sub 5 ani, mortalitatea maternă, rata mortalităţii populaţiei, naşteri asis-
tate de către personal medical calificat, incidenţa printr-o anumită maladie,
prevalenţa prin o anumită maladie, rata incidenţei generale, rata prevalenţei
generale, invaliditatea primară, număr mediu de vizite la 1 locuitor în an,
invaliditatea copiilor în vârstă de până la 18 ani, nivel de spitalizare a bol-
navilor, letalitatea, durata medie de spitalizare, numărul întreruperi de
sarcină total, indicatorii care vizează resursele sistemului de sănătate.
Statistica educaţiei. Descrierea indicatorilor principali în domeniul
statisticii educaţiei: rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de
învăţământ, rata netă de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ,
gradul de cuprindere şcolară pe vârste/grupe de vârstă, numărul de elevi
ce revine la un cadru didactic, rata brută de cuprindere într-un nivel de
învăţământ.
Surse de informaţie a datelor statistice privind măsurarea şi estimarea
indicatorilor sociali.
Întrebări şi aplicaţii
1. Numiţi indicatorii principali ce caracterizează situaţia demografică şi

piaţa forţei de muncă.
2. Care sunt sursele principale de informaţie privind statistica
populaţiei?
23
3. Ce reprezintă recensământul populaţiei ?
4. Descrieţi noţiunile: populaţia, familia, gospodăria casnică.
5. Care este deosebirea dintre populaţia stabilă şi prezentă ?
6. Care sunt criteriile stabilite pentru şomeri conform metodologiei
BIM?
7. Numiţi indicatorii principali ce caracterizează nivelul de trai al
populaţiei.
8. Ce înseamnă şi cum se determină evoluţia salariului real?
9. Numiţi indicatorii relevanţi privind ocrotirea sănătăţii.
10. Care sunt sursele principale de informaţie privind statistica nivelului
de trai al populaţiei.
1. Anghelache C.; Niculescu E. Statistica. Indicatori, formule de calcul

şi sinteze, Ed.Economică, Bucureşti, 2001.
2. Bădiţă, Maria; Baron, Tudor; Korka, Mihai. Statistica pentru afaceri,
Bucureşti, 1998.
3. Isaic-Maniu, Alexandru; Voineagu, Vergil; Mitruţ, Constantin;
Săvoiu, Gheoghe. Statistica afacerilor, Independenţa Economică,
Bucureşti, 2002.
4. Pârţachi, Ion; Caraivanova, Sivia. Statistica social-economică,
Ed.ASEM, Chişinău, 2007.
5. Săvoiu, Gheoghe; Grigorescu, Remus. Statistica financiară,
Independenţa Economică, Bucureşti, 2003.
6. Иванов Ю.Н. Экономическая статистика, Москва, 1998.
24
SYLLABUS
7. Indicatorii economici relevanţi pentru descrierea şi
interpretarea economiei naţionale
Concepte – cheie
Analiza principalelor agregate macroeconomice în Sistemul Con-

turilor Naţionale: produsul intern brut (PIB ), venitul naţional brut
(VNB), excedentul brut de exploatare/ venitul mixt brut (EBE/VMB),
economia brută, formarea brută de capital.
Descrierea şi măsurarea indicelui preţurilor de consum (IPC). Cal-
cularea şi interpretarea ratei lunare a inflaţiei, ratei medii lunară a inflaţiei,
ratei anuală a inflaţiei, ratei inflaţiei la sfârşitul anului.
Statistica comerţului exterior cu mărfuri. Indicatorii principali ai
comerţului exterior: exportul (E), importul (I), volumul comerţului exte-
rior de mărfuri (Cem), nomenclatorul mărfurilor, sistemul de comerţ, in-
dicii de creştere/descreştere a exporturilor şi importurilor, soldul balanţei
comerciale (SBC) şi alţi indicatori derivaţi.
Statistica industriei. Conceptul privind producţia industrială. Cal-
cularea indicelui de volum al producţiei industriale – a Indicelui Producţiei
Industriale (IPI). Alţi indicatori importanţi privind statistica industriei:
valoarea veniturilor din vânzări (cifrei de afaceri), valoarea comenzilor noi
în industrie, valoarea producţiei fabricate, valoarea producţiei livrate (in-
clusiv pe piaţa internă şi pe cea externă), volumele producţiei exprimate în
unităţi fizice privind producţia, livrările pe piaţa internă şi externă, stocurile
la începutul şi sfârşitul lunii (conform nomenclatorului PRODMOLD),
indicii preţurilor producţiei industriale (inclusiv pe piaţa internă şi pe cea
externă).
Statistica agriculturii. Indicatorii relevanţi ai agriculturii: producţia
agricolă globală: totală, vegetală şi animală, pe categorii de gospodării; situaţia
în fitotehnie: suprafeţele însămânţate şi recoltate (anual); suprafeţele de vii
şi livezi plantate şi defrişate (2 ori pe an); administrarea îngrăşămintelor
(anual); recoltarea culturilor agricole (anual pentru toate categoriile de
gospodării şi pe parcursul anului pentru unităţile agricole mari şi medii);
25
efectivul şi producţia animală (trimestrial); preţurile producţiei agricole
vândute (preţurile producătorului, trimestrial); balanţele resurselor alimen-
tare şi utilizării lor (anual) şi alţi indicatori derivaţi.
Statistica construcţiilor şi investiţiilor în active materiale pe ter-
men lung. Indicatorii principali ai construcţiilor: valoarea lucrărilor
de construcţii, ritmul de creştere/descreştere al volumului lucrărilor de
construcţii, structura lucrărilor de construcţii pe elemente de structură,
structura lucrărilor de construcţii pe tipuri de construcţii, clădiri de locuit
date în folosinţă.
Statistica investiţiilor în active materiale pe termen lung. Ritmul
de creştere/descreştere al investiţiilor total şi pe elemente de structură
tehnologică. Structura investiţiilor pe: elemente de structură tehnologică;
tipuri ale mijloacelor fixe; forme de proprietate şi surse de finanţare.
Statistica comerţului interior de bunuri şi serviciilor de piaţă. Indi-
catorii valorici privind comerţul interior de bunuri şi servicii de piaţă. Cifra
de afaceri (venitul din vânzări).
Statistica transporturilor: auto, feroviar, aerian şi fluvial. Principalii in-
dicatori privind activitatea de transport: mărfuri transportate cu transportul
rutier, parcursul mărfurilor, distanţa medie de transport a mărfurilor,pasagerii
transportaţi, parcursul pasagerilor.
Statistica turismului. Capacitatea şi frecventarea structurilor de prim-
ire turistică colectivă cu funcţiuni de cazare turistică, activitatea turistică a
agenţiilor de turism şi turoperatorilor.
Sursa datelor. Cercetările statistice sunt realizate de BNS şi din sursele
administrative de date.
Întrebări :
1. Ce reprezintă SCN?
2. Ce este PIB, care este diferenţa dintre PIB şi PNB? Care este modali-
tatea de revizuire a PIB în Republica Moldova.
3. Ce este economia neobservată ? Descrieţi componentele acesteia.
4. Numiţi şi caracterizaţi indicatorii evoluţiei preţurilor de consum. Ce
reprezintă IPC?
26
SYLLABUS
5. Numiţi indicatorii relevanţi privind activitatea de comerţ şi prestare
a serviciilor de piaţă.
6. Numiţi indicatorii relevanţi privind activitatea industrială şi
agricolă.
7. Numiţi indicatorii relevanţi ai comerţului exterior de bunuri.
8. Numiţi indicatorii relevanţi privind activitatea de construcţii şi de
investiţii în active materiale pe termen lung.
9. Care sunt sursele principale de informaţie şi modalitatea de actual-
izare şi revizuire a datelor privind statistica economică în Republica
Moldova?
1. Anghelache C., Niculescu E. Statistica. Indicatori, formule de calcul şi

sinteze, Ed.Economică, Bucureşti, 2001.
2. Bădiţă, Maria, Baron, Tudor, Korka, Mihai. Statistica pentru afaceri,
Bucureşti, 1998.
4. Isaic-Maniu, Alexandru; Voineagu, Vergil; Mitruţ, Constantin;
Săvoiu, Gheoghe. Statistica afacerilor, Independenţa Economică,
Bucureşti, 2002.
5. Pârţachi, Ion; Caraivanova, Sivia. Statistica social-economică,
Ed.ASEM, Chişinău, 2007.
6. Săvoiu, Gheoghe; Grigorescu, Remus. Statistica financiară,
Independenţa Economică, Bucureşti, 2003.
7. Иванов Ю.Н. Экономическая статистика, Москва, 1998.
8. Mass-media şi statistica: relaţii şi influenţe
Concepte-cheie
Interdependenţa mass-media – statistică. Jurnalismul ca instrument de

diseminare a informaţiilor statistice. Statistica ca instrument de lucru în ac-
27
tivitatea profesională, cotidiană a jurnaliştilor. Statisticile şi contextul medi-
atic: abordări deontologice. Rolul statisticii în mediatizarea evenimentelor
în dinamica dezvoltării lor. Bunele practici ale relatării informaţiei statistice.
Statistica în mass-media – document al timpului.
Implicaţiile mass-media în circuitul statistic. Obiectivele jurnalismului
în diseminarea datelor statistice. Rolul jurnalismului în diseminarea date-
lor statistice. Acompanierea informaţională a statisticii. Evaluarea date-
lor statistice şi a statutului surselor de furnizare a acestora. Abordarea
interacţiunii dintre statistică şi diverse tipuri de instituţii media.
Presa ca intermediar între statistică şi public. Jurnalismul informa-
tiv şi statistica: aspecte conceptuale. Interpretarea şi comentarea datelor
statistice. Jurnalismul de opinie şi de interpretare. Investigarea jurnalistică şi
datele statistice. Căi şi metode proprii de colectare a datelor statistice. Mass-
media – generator de gratificaţii psihologice şi sociale.
Moduri de raportare a mass-media la statistică. Potenţialul instituţiilor
mediatice de interpretare a datelor statistice.
Unghiuri de abordare şi contextul în care sunt utilizate datele statistice.
Activitatea presei de mediatizare a datelor statistice din perspectiva im-
pactului şi a efectelor provocate. Atitudinea critică a presei şi provocările
jurnalistice. Implicitul în relatarea informaţiilor statistice.
Întrebări şi aplicaţii:
1. Selectaţi din presa autohtonă o ştire şi identificaţi tipurile de surse de

informaţii statistice pe care le-a utilizat autorul.
Explicaţi cum se înscriu în acest text datele statistice utilizate.
Apreciaţi relevanţa datelor statistice şi contextul în care acestea
au fost situate.
Ce surse publice şi private aţi fi utilizat Dvs.?
Argumentaţi răspunsul.
Ce surse urmau a fi contactate pentru realizarea unei ştiri exacte
şi echilibrate?
Ce învăţăminte privind bunele practici ale relatărilor în asemenea
situaţii pot fi extrase?
28
SYLLABUS
2. Redactaţi ştirea.
3. Selectaţi din presa autohtonă o ştire economică şi alta socială.
Identificaţi şi comparaţi sursele de date statistice utilizate.
4. Numiţi mijloacele şi instrumentele de informare pentru jurnalişti.
1. Bondrea, Aurelian. Sociologia opiniei publice şi a mas-media. Bucureşti,

1997.
2. Jurnalismul pentru omul de rând. Chişinău, 2000.
3. Guzun, Igor; Vsevolod, Ciornei. Omul, mai ales. Ghid de bune practici
în domeniul jurnalismului pentru dezvoltare umană. Chişinău, 2005.
4. Popescu Cristian Florin. Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii pub-
lice şi publicitate. Bucureşti, 2002.
5. Popescu, Cristian Florin. Manual de jurnalism. Redactarea textului
jurnalistic. Genurile redacţionale. Bucureşti, 2003.
6. Perlm Sorin Mass media. Secolul XX. Bucureşti, 2002.
7. Sanders, Donald H...; Allard, Francois. Leş statistiques: Une approche
nouvelle, McGraw-Hill, Inc, Montreal-Toronto,1992
8. Statistică pe înţelesul tuturor/Elena Druică(coord.). Bucureşti:
C.H.Beck, 2011
9. Лазутина Г. В. Основы творческой деятельности журналиста.
Москва, 2000.
10. Ким М. Н. Журналистика. Методология профессионального
творчества. Санкт-Петербург, 2004.
11. Скотт Вульф. Как читать цифры? Человеческое развитие в зеркале
статистики.2006.
12. Фихтелиус Эрик. Десять заповедей журналистики, Швеция,
1999.
29
9. Modalităţi de utilizare a datelor statistice în jurnalism
Concepte - cheie
Standarde de colectare a datelor statistice. Organizarea relaţională

mass-media – statistică. Statistica – oportunitate pentru mass-media din
perspectiva instituţională a imaginii informative, a calităţii produsului in-
formativ şi a respectării deontologiei profesionale. Elemente esenţiale ale
relaţiei dintre presă şi statistică. Presa şi statisticienii.
Diagnosticarea surselor de furnizare a datelor statistice. Presa v/s sursele
oficialităţile de furnizare a datelor statistice. Presa v/s sursele neoficiale
de furnizare a datelor statistice. Riscurile utilizării informaţiei furnizate
de diferite tipuri de surse. Reguli de relaţionare cu sursele anonime şi cele
confidenţiale. Riscurile utilizării informaţiei neverificabile. Impedimente în
interpretarea datelor statistice parvenite din diverse surse de informare.
Implicaţii comportamentale ale mass-media în procesul de diseminare
a datelor statistice. Prelucrarea mediatică a informaţiei statistice în diverse
genuri jurnalistice. Capacitatea de a încrucişa datele statistice colectate.
Cunoaşterea domeniului mediatizat şi a terminologiei de specialitate. Tra-
tarea mediatică a statisticii: dimensiune umană, personalizare, simplificar-
ea, internaţionalizare.
Instituţii şi servicii de statistică. Procesul de documentare şi de colect-
are a datelor statistice. Surse publice de date statistice versus surse private.
Instituţii publice internaţionale şi naţionale de statistică.
Statistica UE. Eurostat – bază de date statistice cu privire la ţările-
membre ale Uniunii Europene.
Statistica CSI.
Statistica ONU şi indicii globali de dezvoltare.
Statistica UNICEF – baza de date statistice cu privire la situaţia copiilor
Servicii de statistică naţionale.
Biroul Naţional de Statistică: obiective şi atribuţii. Structuri organiza-
torico-juridice private de evaluare şi statistică. Calitatea datelor statistice.
Contactele-cheie cu persoane şi servicii de statistică.
30
SYLLABUS
Utilizarea şi interpretarea datelor statistice în jurnalism. Presa –
instrument de diseminare a statisticii. Explicarea noţiunilor statistice şi a
terminologiei de specialitate. Argumentarea statistică, analiza, comparaţia,
sinteza, pronosticarea perspectivelor şi a consecinţelor, etc. Evaluarea
fenomenelor social-politice şi economice prin prisma parametrilor statistici
temporali şi spaţiali. Abordarea statistică a interacţiunii fenomenelor sociale,
economice şi aprecierea efectelor acestora. Evaluarea perspectivelor.
Presa ca intermediar între statistică şi public. Jurnalismul informativ şi
informaţiile statistice: aspecte conceptuale. Modele pozitive de utilizare a
statisticii în mass-media. Modele negative de utilizare a statisticii în mass-
media. Faptul jurnalistic şi statistica. Elemente de conţinut şi de formă care
fortifică interpretarea datelor statistice.
Colectarea şi verificarea informaţiilor statistice pe dimensiunea socială.
Utilizarea în jurnalismul social a datelor statistice cu privire la:
- Structura socială: gen, apartenenţă etnică şi religioasă, şomaj.
- Evoluţia populaţiei: natalitate, mortalitate, categorii de vârstă (copii,
bătrâni)
- Cultură.
- Ecologie.
- Educaţie şi învăţământ.
- Sănătate: HIV/SIDA, tuberculoza, vaccinare, boli infectioase.
- Recensământul populaţiei.
- Situaţia criminogenă.
Relevanţa datelor statistice pentru aprecierea tendinţelor şi fenomenelor
sociale. Abordări deontologice ale statisticilor pe dimensiune socială. Pagi-
na web UNICEF internațională și locală – sursă de date statistice cu privire
la diverse aspecte ce țin de situația copiilor (nivel de trai, educaţie, sănătate
etc.). Statisticile ONU şi elucidarea indicilor globali de dezvoltare. Date
statistice cu privire la ecologie şi condiţii de trai. Date statistice ale OMS.
Colectarea şi verificarea informaţiilor statistice pe dimensiunea
economică. Utilizarea în jurnalismul economic a datelor statistice cu privire
la:
- Coşul minim de consum.
- Nivel de trai și sărăcie
31
- Piaţa muncii şi rata şomajului.
- Construcţii şi investiţii.
- Veniturile gospodăriilor casnice.
- Import/export.
- Produsul intern brut.
- Turism.
- Transport.
- Agricultură.
- Industrie.
Relevanţa datelor statistice pentru aprecierea tendinţelor şi fenomenelor
economice. Compararea datelor statistice din perspectiva:
a) parametrilor temporali (pe perioade: luni, semestre, ani, decenii,
etc.)
b) parametrilor spaţiali: pe ţări, pe regiuni (CSI, UE, Europa de Sud-
Est), mondial.
Elaborarea prognozelor economice naţionale, regionale şi mondiale.
Monitorizarea tendinţelor. Modalităţi de expunere a dinamicilor
pozitive şi celor negative prin intermediul datelor statistice.
1. Selectaţi din presa autohtonă şi analizaţi modele negative de utilizare

a statisticii. Identificaţi greşelile jurnaliştilor şi propuneţi soluţii întru
optimizarea calităţii materialului de presă.
2. Selectaţi din presa autohtonă o ştire, identificaţi tipurile de surse de
informaţii statistice pe care le-a utilizat autorul şi propuneţi surse de
alternativă.
Explicaţi cum se realizează încrucişarea datelor statistice provenite
din diferite surse.
Explicaţi tratarea mediatică a statisticii.
Ce învăţăminte privind bunele practici ale relatărilor în asemenea
situaţii pot fi extrase? Redactaţi această ştire.
3. Selectaţi şi analizaţi un comunicat de presă al BNS şi identificaţi
tipurile de date statistice utilizate.
32
SYLLABUS
4. Analizaţi un material de presă pe domeniul social şi unul pe dome-
niul economic, comparând modalitatea în care au fost utilizate datele
statistice. Explicaţi afinităţile şi deosebirile.
1. Coman, Mihai. Manual de jurnalism (vol .I). Iaşi. 2001.

2. Coman, Mihai (coord.). Manual de jurnalism (vol. II). Iaşi. 2001.
3. Cifrele în reportajul social, în REPORTAJUL SOCIAL pentru tinerii
jurnalişti şi studenţii de la Facultatea de Jurnalism, pp.79-80, Centrul
Independent de Jurnalism, Chişinău, 2002.
4. Cifre... Cifre... JURNALISM ECONOMIC, Teorie, practică, studiu de
caz, Vlad, Bercu; Vasile, Botnaru; Dumitru, Calac; Artur, Gorghen-
cea; Arcadie, Gherasim; Maria, Graur-Vasilache. Asociaţia Ziariştilor
Economişti, pp.28-32, 2003.
5. Jurnalism economic. Teorie, practică, studiu de caz. Chişinău, 2003.
7. Randall, David. Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă.
Iaşi. 1998.
8. Silverman, David. Interpretarea datelor calitative. Iaşi, 2004.
9. Şofransky, Octavian. Informaţia şi cultura comunicării în R. Moldova,
în „Mass Media în Republica Moldova, buletin analitic, iunie, 1999.
10. Sanders Donald H.., Allard Francois. Leş statistiques: Une approche
nouvelle, McGraw-Hill,Inc, Montreal-Toronto,1992
11. Statistică pe înţelesul tuturor/Elena Druică(coord.).
Bucureşti:C.H.Beck, 2011
12. Vâlcu Val. Jurnalismul social. Iaşi, 2007
13. Индурский С. Д. Газета выходит вечером. Москва 1979.
33
B. SEMINAR
Subiecte pentru seminar
1. Obiectivele şi rolul jurnalismului în diseminarea datelor statistice.
Abordarea interacţiunii dintre statistică şi diverse tipuri de instituţii
media.
2. Organizarea relaţională mass-media – statistică. Elemente esenţiale
ale relaţiei dintre presă şi statistică. Presa şi statisticienii.
3. Surse de date statistice. Instituţii şi servicii de statistică internaţionale
şi naţionale. Biroul Naţional de Statistică: servicii şi atribuţii. Prin-
cipii de colectare a datelor statistice.
4. Principii de utilizare a statisticii în genurile informative. Datele
statistice folosite la descrierea evenimentelor în dinamica dezvoltării
lor. Utilizarea statisticilor prin prisma parametrilor spaţiali şi tempo-
rali.
5. Informaţia statistică şi contextul mediatic: abordări deontologice.
Analiza datelor statistice în diverse contexte mediatice autohtone
şi de peste hotare. Statisticile sociale instrument de sensibilizare a
societăţii şi generator de gratificaţii sociale.
C. LABORATOR
Scopul laboratoarelor
1. Crearea deprinderilor practice pentru identificarea, analiza şi exper-
tizatea principiilor de utilizare a statisticilor în diverse genuri infor-
mative: ştire, reportaj, dare de seamă. Dezvoltarea gândirii complexe,
a deprinderilor de analiză per ansamblu.
2. Stimularea gândirii creative. Formarea unor abilităţi practice de
colectare şi de utilizare a datelor statistice în diverse genuri genurile
informative.
34
SYLLABUS
Evaluarea activităţilor de laborator

1. Capacitatea de analiză şi spiritul de observaţie.
2. Capacitatea de a stabili contacte cu sursele de date statistice.
3. Capacitatea de a selecta şi de a ierarhiza datele statistice conform
relevanţei acestora.
4. Abilitatea de a realiza ştiri, interviuri şi reportaje cu utilizarea datelor
statistice.
5. C alitatea materialelor jurnalistice realizate.
I. Interviul cu specialiştii în statistică

şi pe marginea statisticii
Interviul cu specialiştii în statistică. Identificare problemei. Criterii

de alegere a intervievatului:
- instituţia în care activează (imaginea şi credibilitatea instituţiei);
- competenţă profesională;
- funcţia pe care o ocupă ;
- de gradul lui de implicare în problemă.
Definitivarea întrebărilor prealabile. Intervievarea propriu-zisă. Tehnici
de formulare a întrebărilor. Greşeli comise în procesul intervievării (după Jan
Savatsky). Arta de a asculta şi de a auzi. Sugestii privind arta intervievării.
Implicaţii comportamentale ale jurnaliştilor în procesul de inter-
vievare a specialiştilor în statistică. Stabilirea contactelor informaţionale.
Diagnosticarea surselor de furnizare a informaţiilor şi a datelor statistice.
Implicaţii comportamentale ale jurnalistului în raport cu:
- furnizorii oficiali de date statistice;
- furnizorii neoficiali de date statistice.
Obligaţiile reporterului în raport cu potenţialii intervievaţi – statis-
ticienii: de identificare, de verificare, de selecţie, de susţinere.
35
Reguli de redactare a interviurilor. Titrarea. Şapoul. Principii de
utilizare a cifrelor în șapou. Ameliorarea stilistico-gramaticală. Unificarea
formei de reproducere a datelor statistice. Ce putem şi ce nu putem modi-
fica în interviu.
Interviul – metodă de colectare a informaţiilor statistice. Formularea
întrebărilor şi sistematizarea acestora. Solicitarea datelor statistice şi a meta-
datelor. Obţinerea explicaţiilor privind aspectele cantitative şi calitative ale
informaţiile statistice. Atribuirea datelor statistice – condiţie obligatorie a
jurnalismului de calitate. Modalităţi de citare a surselor de date statistice în
materialele de presă.
1. Definiţi interviul ca gen de presă şi ca metodă de colectare a
informaţiilor.
2. Care sunt criteriile de alegere a intervievatului de la care intenţionaţi
să obţineţi informaţii statistice?
3. Expuneţi regulile de relaţionare cu statisticienii.
4. Descrieţi tehnicile de formulare a întrebărilor pentru a obţine
informaţii statistice.
5. Numiţi obstacolele în procesul de colectare a statisticilor şi propuneţi
soluţii de depăşire a obstacolelor.
6. Descrieţi tehnicile de comunicare cu furnizorii de date statistice ofi-
ciali şi neoficiali.
7. Explicaţi regulile de comportament în timpul intervievării.
8. Analizaţi greşelile comise în procesul intervievării (după Jan Sa-
vatsky).
Sarcini practice:
1. Selectaţi din presa autohtonă şi analizaţi interviuri cu statisticienii.
Identificaţi greşelile jurnaliştilor şi propuneţi soluţii întru optimiza-
rea calităţii materialului de presă.
2. Formulaţi cinci întrebări pentru Șeful Biroului Naţional de Statistică
şi cinci pentru directorului „IDIS Viitorul”, axate pe acelaşi subiect.
Argumentaţi şi motivaţi logica întrebărilor.
Comparaţi informaţia statistică obţinută.
36
SYLLABUS
Lucrare individuală: Realizaţi un interviu cu dimensiune economică
şi altul cu dimensiune socială cu un statistician de la Biroul Naţional de
Statistică.
1. Coman, Mihai. Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redact-
are. Iaşi, 1997.
2. Grigoryan, Mark. Manual de jurnalism. Centrul de Jurnalism Extrem.
Chişinău, 2007.
4. McDowell Ian. The Reuters Handbook for Journalists. Focal Press.
1992.
5. Mallete, Malcolm F. (coord.). Manual pentru ziariştii din Europa
Centrală şi de Est. World Press Freedom Commitee. Asociaţia
Ziariştilor Români. Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă.
Metropol. Bucureşti. 1992.
7. Randall, David. Jurnalistul universal. Iaşi, 1998.
C.H.Beck, 2011
10. Vâlcu Val. Jurnalismul social. Iaşi, 2007.
11. Allan Pease. Întrebările sunt de fapt răspunsuri, 2007.
II. Analiza ştirilor: faptul ziaristic şi informaţia statistică
Modalităţile de utilizare a statisticilor în ştirile din presa

autohtonă: analiză cantitativă şi calitativă.
Criterii de analiză:
- Faptul jurnalistic şi informaţia statistică.
- Documentarea jurnalistică. Sursele de informare. Citatele. Reguli de
37
atribuire a citatelor și nuanțarea verbelor în acest context. Modalităţile
de utilizare a citatelor. Procedee de atribuire.
- Documentarea statistică. Tipurile de surse de statistică. Relevanţa şi
credibilitatea datelor statistice. Principii de utilizare a statisticilor.
- Titlul. Statistica în titluri. Informaţia cu titlu de noutate şi titlul în
ştire. Titluri spectaculoase vs senzaţionale. Caracterul titlurilor: in-
formativ, incitant, concret, concis. Reguli de utilizate statisticilor în
titluri.
- Limbajul. Explicarea şi precizarea termenilor de specialitate. Desci-
frarea abrevierilor. Neologismele, jargonul, argoul, cuvintele împru-
mutate din alte limbi.
- Informaţia statistică în ştire. Redarea statisticilor prin cifre. Modalităţi
de scriere a cifrelor. Unificarea scrierii cifrelor. Aproximaţia şi rotun-
jirea cifrelor. Verificarea datelor statistice. Reguli de utilizare a cifre-
lor într-o ştire.
Modele pozitive şi negative de utilizare a datelor statistice în ştirile
pe domeniul social. Analiza ştirilor din presa scrisă naţională şi locală, a
ştirilor de agenţie, a produsului multimedia.
Modele pozitive şi negative de utilizare a datelor statistice în ştirile
pe domeniul economic. Analiza presei scrise naţionale şi locale, a ştirilor
de agenţie, a produsului multimedia.
1. Selectaţi din presa autohtonă şi analizaţi modele negative de utilizare
a statisticii. Identificaţi greşelile jurnaliştilor şi propuneţi soluţii întru
optimizarea calităţii materialului de presă.
2. Selectaţi din presa autohtonă o ştire, identificaţi tipurile de surse de
informaţii statistice pe care le-a utilizat autorul şi propuneţi surse de
alternativă.
3. Explicaţi cum se realizează încrucişarea datelor statistice provenite
din diferite surse.
4. Explicaţi tratarea mediatică a statisticii.
5. Ce învăţăminte privind bunele practici ale relatărilor în asemenea
situaţii pot fi extrase? Redactaţi această ştire.
38
SYLLABUS

Iaşi. 1998.
6. Silverman David. Interpretarea datelor calitative. Iaşi, 2004.
7. Sanders Donald H.., Allard Francois Leş statistiques: Une approche
C.H.Beck, 2011
9. Statisticile. Ce ne spun în fapt? Scientia.ro.
în „Mass Media în Republica Moldova”, buletin analitic, iunie, 1999.
12.Индурский С. Д. Газета выходит вечером. Москва 1979.
III. Scrierea ştirilor

Scrierea ştirilor cu utilizarea statisticilor
Etapele de realizare a ştirii.
Identificarea şi localizarea evenimentului.
Colectarea informaţiilor. Informaţia şi tratarea ei în ştire. Documentarea.
Observaţia directă: relevanţa faptului jurnalistic şi perspectiva umană a ştirii.
Interviul ca gen de colectare a informaţiei. Principii de alegere a surselor.
Notă! Această activitate va fi realizată, în special, pe teren. La etapa
respectivă studenţii vor contacta sursele implicate în eveniment şi vor adu-
na material factologic la temă. Prezenţa jurnalistului la faţa locului este o
condiţie obligatorie a reuşitei materialului jurnalistic.
Documentarea statistică. Contactarea surselor oficiale şi neoficiale de
39
date statistice. Verificarea statisticilor. Biroul Naţional de Statistică: datele
statistice şi metadatele. Intervievarea statisticienilor.
Scrierea ştirii. Ierarhizarea şi încrucişarea informaţiei colectate. Lead-
ul. Accentul logic şi utilizarea statisticii în lead-ul pe domeniul social şi pe
domeniul economic. Reguli generale de utilizare a statisticii în intro-ul şi
finalul ştirii. Scrierea introducerii. Folosirea statisticilor comparative. Prea
multe cifre strică? Unificarea scrierii cifrelor.
Scrierea finalului: asigurarea parametrilor temporali şi spaţiali în utiliza-
rea datelor statistice.
Ştirea pe domeniul social şi datele statistice.
Subiecte pentru realizarea ştirilor pe dimensiunea socială:
- Cultură: teatre, cinematografie, biblioteci, muzee, artă, muzică, etc.
- Învăţământ şi educaţie: învăţământul de stat, învăţământul privat,
învățământul preșcolar, accesul la educație a copiilor cu dizabilități și
copiilor de etnie romă, activităţi curriculare şi extracurriculare, relaţii
interpersonale: copii – părinţi, elevi – profesori, elevi – elevi, materi-
ale instructive-didactice, etc.
- Sănătate: Medicina de stat, medicina privată, policlinici, spitale, cad-
re medicale HIV/SIDA, tuberculoza, vaccinare, boli infecțioase, etc.
- Servicii: sociale, publice, oficii ale stării civile, case de deservire
socială, secţii de paşapoarte, etc.
- Sport: educaţia fizică, sportul de performanţă, sportul amatoricesc,
genuri de sport, dotaţii, implicaţiile statului în dezvoltarea sportului
naţional
- Ecologia apelor, aerului, solului, plantelor, produselor alimentare,
produselor industriale, etc.
- Penitenciare.
- Situaţia criminogenă.
- Organizaţii non-guvernamentale.
- Populaţie: structuri sociale (gen, vârstă, mediu de trai, etnie), grupuri
profesionale, sindicate, recensământ, etc.
- Egalitate de gen.
- Minorităţi naţionale.
40
SYLLABUS
- Minorităţi sexuale.
- Confesiuni religioase.
Ştirea pe domeniul economic şi datele statistice.
Subiecte pentru realizarea ştirilor pe dimensiunea economică:
- Industrie.
- Agricultură.
- Turism.
- Transport.
- Construcţii.
- Import
- Export.
- Produsul intern brut.
- Datoria externă.
- Investiții străine şi locale
- Coşul minim de consum.
- Piaţa muncii
- Rata şomajului.
- Veniturile gospodăriilor casnice
- Nivelul de trai şi sărăcia.
1. Scrieţi un lead în care aţi utiliza informaţii statistice la temă.
Argumentaţi accentul logic în lead şi relevanţa datelor statistice utili-
zate.
2. Scrieţi două finaluri de ştire în care aţi utiliza informaţii statistice
la temă. În unul realizaţi comparaţia datelor statistice prin prisma
parametrului temporal, iar în altul – prin parametrul spaţial.
3. Scrieţi o ştire utilizând date statistice din surse publice şi private.
Ce interes uman prezintă pentru oameni aceste date?
Cum trebuie să procedaţi ca aceste date să fie pe înţelesul publicului
larg?
Ce modalități există pentru prezentarea atractivă și spectaculoasă a
41
acestor statistici?
Cum prezentăm un raport de 100 de pagini într-o știre de 100 de
cuvinte?
Cum ilustrăm o știre?
Lucrare individuală:
a. Realizaţi o ştire în care aţi utiliza informaţii statistice pe domeniul
economic.
b. Realizaţi o ştire în care aţi utiliza informaţii statistice pe domeniul
social.
1. Rules for Writing Numbers and Numerals, 2008.

2. Grammar Girl: How to Write Numbers: Quick and Dirty Tips. 2008.
3. Hartley, John. Discursul ştirilor. Iaşi. 1999.
4. Coman, Mihai. Manual de jurnalism (vol .I). Polirom. Iaşi. 2001.
5. Guzun, Igor. Ciornei, Vsevolod. Omul, mai ales. Ghid de bune practici
în domeniul jurnalismului pentru dezvoltare umană. 2006.
6. Infographicworld.com. Arta vizualizării este o știință.
7. Mallete, Malcolm F. (coord.). Manual pentru ziariştii din Euro-
pa Centrală şi de Est. World Press Freedom Commitee. Asociaţia
C.H.Beck, 2011
Iaşi. 1998.
11. Tuller, David. Cultivating Sources. Making news personal: Covering Hu-
man Rights. Education, Health and Other Social Issues. International
Center for Journalists. 2004.
42
SYLLABUS
Москва, 2000.
14. Фихтелиус Эрик Десять заповедей журналистики, Швеция,
1999.
IV. Reportajul între ştire şi poveste

Încărcătura informaţională a reportajului. Acompanierea statistică
a evenimentului în reportaj. Locul şi rolul datelor statistice în reportaj.
Informaţii factologice versus date statistice. Principiul celor trei de „V”: ve-
ridicitate, valoare, verificare. Pericole în mediatizarea statisticilor:
- selectare greşită a datelor statistice,
- amplasare în context eronat,
- interpretare eronată a datelor statistice,
- manipularea cifrelor,
- caracter tendenţios al relatării,
- suprasaturarea statistică a produsului mediatic.
Modalităţile de utilizare a statisticilor în reportajele din presa autohtonă:
analiză cantitativă şi calitativă.
Criterii de analiză:
- Problematica reportajului.
- Documentarea jurnalistică. Generalul şi particularul. Eroul. Detaliul.
Sursele de informare şi atribuirea citatelor: aspecte cantitative.
- Documentarea statistică. Sursele de statistică: aspecte calitative.
Relevanţa şi credibilitatea datelor statistice utilizate.
- Unghiul de abordare.
- Structura şi arhitectonica reportajului.
- Titlul.
- Limbajul.
- Efectul prezenței.
- Umanizarea statisticilor. Contextul jurnalistic şi informaţiile
statistice.
43
- Principii de utilizare a statisticilor în reportaj.
Modele pozitive şi negative de utilizare a datelor statistice în reportajele
pe domeniul social. Analiza reportajelor din presa scrisă naţională şi locală,
şi din multimedia.
Modele pozitive şi negative de utilizare a datelor statistice în reportajele
pe domeniul economic. Analiza reportajelor din presa scrisă naţională şi
locală, şi din multimedia.
1. Selectaţi din presa autohtonă un reportaj. Identificaţi informaţiile
factologice şi statistice pe care le-a utilizat autorul. Explicaţi cum se
înscriu în acest text datele statistice utilizate. Apreciaţi relevanţa date-
lor statistice şi contextul în care acestea au fost situate.
Ce surse aţi fi utilizat Dvs.? Argumentaţi răspunsul.
Ce surse urmau a fi contactate pentru o mediatizare mai credibilă şi mai
amplă a evenimentului?
Ce învăţăminte privind bunele practici ale relatărilor în asemenea situaţii
pot fi extrase?
2. Redactaţi acest reportaj.
1. Cifrele în reportajul social, în REPORTAJUL SOCIAL pentru tinerii
jurnalişti şi studenţii de la Facultatea de Jurnalism, pp.79-80, Centrul
Independent de Jurnalism, Chişinău, 2002.
2. Grigoryan Mark. Manual de jurnalism. Centrul de Jurnalism Extrem.
Chişinău, 2007.
1992.
4. Reportajul social. Centrul Independent de Jurnalism, Chişinău,
2002.
44
SYLLABUS
6. Statistică pe înţelesul tuturor/Elena Druică(coord.).
Bucureşti:C.H.Beck, 2011
7. Stepanov Georgeta. Reportajul social: aspecte definitorii. Curs de
lecţii. Chişinău, 2004.
8. A handbook of Reuters Journalism – A Guide to Standards, Style and
Operations. http://www.reuterslink.org/docs/reutershandbook.
pdf
9. Reuters Foundation Reporters Handbook. UNDP, Reuters Founda-
tion. 2006. http://www.reuterslink.org/docs/reportershandbook.
pdf
10. The News Manual Online, Volume 1: Basic Techniques, Volume 2 :
Advanced Reporting http://www.thenewsmanual.net/
11. Use statistics sparingly. Compare statistics. Turn statistics into sto-
ries, TEN
12. PRACTICAL TIPS FOR BUSINESS AND ECONOMIC RE-
PORTING IN DEVELOPING ECONOMIES, Paul Hemp, Inter-
national Center for Journalists, 1994, 27-37 p.
Москва, 2000.
15. Фихтелиус Эрик Десять заповедей журналистики, Швеция,
1999.
V. Scrierea reportajelor cu utilizarea statisticilor

Condiţii pentru realizarea unui reportaj:
- prezenţa jurnalistului la eveniment şi efectul prezenţei în reportaj;
- localizarea şi cronometrarea evenimentului prin parametrii spaţiali şi
temporali;
- realizarea reportajul imediat după consumarea evenimentului;
- relatarea şi vizualizarea;
- informarea prin cuvinte şi cifre;
- evitarea generalizărilor.
45
Criterii de sistematizare a datelor statistice în reportaj. Spaţiul
concurenţial, parametrul temporal, parametrul spaţial. Analiza şi comparaţia.
Compararea cu echivalentul anterior într-o perioadă similară. Raportarea
indicilor reali la cei pronosticaţi şi deducerea valorii pronosticului.
Etapele de realizare a reportajului.
- Identificarea şi localizarea evenimentului.
- Elaborarea hărţii cu idei. Identificarea surselor de informaţii generale
şi a celor de informaţii statistice.
- Colectarea informaţiilor: documentarea, observaţia directă, inter-
vievarea. Obstacole şi soluţii în procesul de colectare a informaţiilor.
Relevanţa evenimentului şi valoarea estimativă a situaţiilor. Ilustrarea
reportajului.

Notă! Această activitate va fi realizată în exclusivitate pe teren. La
etapa respectivă studenţii vor contacta sursele implicate în eveni-
ment şi vor aduna material factologic la temă. Prezenţa jurnalistului
la faţa locului este o condiţie obligatorie a realizării reportajului.
- Documentarea statistică. Contactarea surselor oficiale şi neoficiale de

date statistice. Verificarea statisticilor. Biroul Naţional de Statistică:
datele statistice şi metadatele. Intervievarea statisticienilor.
- Scrierea reportajului. Stabilirea unghiului de abordare. Ierarhiza-
rea şi sistematizarea informaţiei colectate. Lucrul cu datele statistice
obţinute. Interpretarea şi punerea în context a datelor statistice. Um-
anizarea statisticelor. Universalizarea mesajului, exactitatea expunerii
şi excluderea convenţionalismului.
- Limbajul în reportaj: detalii şi generalizări. Transformarea statisticilor
în ...poveşti.
- Titlul.
Reportajul pe domeniul social şi datele statistice.

Subiecte pentru realizarea reportajelor pe dimensiunea socială. (vezi
laboratorul nr. 2 „Scrierea ştirilor”, pagina 18)
46
SYLLABUS
Reportajul pe domeniul economic şi datele statistice.
Subiecte pentru realizarea reportajelor pe dimensiunea economică. (vezi
laboratorul nr. 2 „Scrierea ştirilor”, pagina 19)
1. Realizaţi un reportaj informativ, utilizând date statistice din diverse

surse de informare.
2. Argumentaţi alegerea surselor de date statistice.
3. Argumentaţi contextul în care aţi plasat informaţiile statistice.
4. Ce interes uman prezintă pentru oameni aceste date?
5. Cum trebuie să procedaţi ca aceste date să fie pe înţelesul publicului
larg?
Lucrare individuală:
a. Realizaţi un reportaj în care aţi utiliza informaţii statistice pe dome-
niul economic.
b. Realizaţi un reportaj în care aţi utiliza informaţii statistice pe dome-
niul social

1. Grigoryan, Mark. Manual de jurnalism. Centrul de Jurnalism Extrem.

Chişinău, 2007.
1992.
2002.
4. Stepanov, Georgeta. Reportajul social: aspecte definitorii. Curs de lecţii.
Chişinău, 2004.
Operations. http://www.reuterslink.org/docs/reutershandbook.
pdf
47
6. Make Sense Of Statistics.
7. http://www.senseaboutscience.org/data/files/resources/1/MSof-
Statistics.pdf
8. Reuters Foundation Reporters Handbook. UNDP, Reuters Foundation.
2006. http://www.reuterslink.org/docs/reportershandbook.pdf
9. Statisticile. Ce ne spun în fapt?
10. htt p : / / w w w. sc i ent ia .ro / h o m o - hu manu s / 7 5 - g ran i tel e -
gandirii/3267-statisticile-ce-ne-spun-in-fapt.html
11. The News Manual Online, Volume 1: Basic Techniques, Volume 2 : Ad-
vanced Reporting http://www.thenewsmanual.net/
Москва, 2000.
14. Фихтелиус Эрик Десять заповедей журналистики, Швеция, 1999.
48
SYLLABUS
VII. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

realizare
1. Ştiri – 3 Identificarea eve- Respectarea cerinţelor Pe parcursul
nimentului. Docu- de prezentare – 5 semestrului
mentarea. Selectarea puncte; Capacitatea
surselor. Atribuirea studentului de a
datelor statistice. sistematiza informaţia
statistică – 10 puncte;
2. Reportaj – 1 Identificarea Respectarea cerinţelor Pe parcursul
evenimentului. de prezentare – 5 semestrului
Documentarea. puncte; Capacitatea
Descrierea: efectul studentului de a
prezenţei. Analiza şi sistematiza informaţia
comparaţia datelor statistică – 10 puncte;
statistice. Selectarea Capacitatea studentului
surselor. de a scrie şi de a redacta
– 10 puncte.
3. Interviuri – 2 espectarea cerinţelor de Pe parcursul
prezentare – 5 puncte; semestrului
Capacitatea studen-
tului de a sistematiza
informaţia statistică –
10 puncte; Capacitatea
studentului de a scrie
şi de a redacta – 10
puncte.
49
VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Bondrea, Aurelian. Sociologia opiniei publice şi a mas-media. Bucureşti,
1997.
6. Hartley, John. Discursul ştirilor. Iaşi. 1999.
7. Guzun, Igor; Ciornei, Vsevolod. Omul, mai ales. Ghid de bune practici
în domeniul jurnalismului pentru dezvoltare umană. 2006.
8. Grammar Girl: How to Write Numbers : Quick and Dirty Tips. 2008.
9. Grigoryan Mark. Manual de jurnalism. Centrul de Jurnalism Extrem.
Chişinău, 2007.
10. Make Sense Of Statistics.
11. http://www.senseaboutscience.org/data/files/resources/1/MSof-
Statistics.pdf
12. Mallete, Malcolm F. (coord.). Manual pentru ziariştii din Euro-
pa Centrală şi de Est. World Press Freedom Commitee. Asociaţia
1992.
14. Popescu, Cristian Florin. Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii pub-
lice şi publicitate. Bucureşti, 2002.
16. Perlm, Sorin. Mass media. Secolul XX. Bucureşti, 2002.
2002.
Iaşi. 1998.
19. Stepanov, Georgeta. Reportajul social: aspecte definitorii. Curs de lecţii.
Chişinău, 2004.
50
SYLLABUS
20. Silverman, David. Interpretarea datelor calitative. Iaşi, 2004.
C.H.Beck, 2011
23. Statisticile. Ce ne spun în fapt?
24. htt p : / / w w w. sc i ent ia .ro / h o m o - hu manu s / 7 5 - g ran i tel e -
gandirii/3267-statisticile-ce-ne-spun-in-fapt.html
în „Mass Media în Republica Moldova”, buletin analitic, iunie, 1999.
26. Tuller, David. Cultivating Sources. Making news personal: Covering Hu-
man Rights. Education, Health and Other Social Issues. International
Center for Journalists. 2004.
27. Use statistics sparingly. Compare statistics. Turn statistics into stories,
TEN
28. PRACTICAL TIPS FOR BUSINESS AND ECONOMIC REPORT-
ING IN DEVELOPING ECONOMIES, Paul Hemp, International
Center for Journalists, 1994, 27-37 p.
30. Индурский С. Д. Газета выходит вечером. Москва 1979.
Москва, 2000.
33. Фихтелиус Эрик Десять заповедей журналистики, Швеция, 1999.
Operations. http://www.reuterslink.org/docs/reutershandbook.pdf
35. Reuters Foundation Reporters Handbook. UNDP, Reuters Foundation.
2006. http://www.reuterslink.org/docs/reportershandbook.pdf
36. The News Manual Online, Volume 1: Basic Techniques, Volume 2 : Ad-
vanced Reporting http://www.thenewsmanual.net/
51

Syllabus Interpretarea Datelor Stat in Jurnalism PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Syllabus Interpretarea Datelor Stat in Jurnalism PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii:

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI 8

Unităţi de conţinut şi repartizarea

IV. OBIECTIVE GENERALE 10

VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

I. Interviul cu specialiştii în statistică

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 50

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

IV. OBIECTIVE GENERALE

- Să estimeze interpretarea datelor statistice, a faptelor şi comentariile

1. Ce este statistica şi ce reprezintă statisticile?

1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian, Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

2. Prezentarea informaţiei statistice sub formă de serii statistice

1. Daţi un exemplu de serie descriptivă şi faceţi interpretarea ei.

1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian, Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

3. Prezentarea şi interpretarea datelor statistice

1. Cum se lecturează un tabel?

1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian. Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

Graficul statistic – prezentare vizuală a datelor statistice. Transmiterea

1. Ce reguli cunoaşteţi privind folosirea graficelor statistice

1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian, Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editura

5. Logica şi modalităţi de aflare a mediilor şi de

1. Ce reguli cunoaşteţi privind folosirea graficelor statistice?

1. Andrei, Tudorel; Stancu, Stelian. Statistica - Teorie şi aplicaţii, Editu-

6. Indicatorii sociali relevanţi pentru descrierea şi

Măsurarea sau estimarea indicatorilor statistici. Indicatorii statistici

1. Numiţi indicatorii principali ce caracterizează situaţia demografică şi

1. Anghelache C.; Niculescu E. Statistica. Indicatori, formule de calcul

Analiza principalelor agregate macroeconomice în Sistemul Con-

1. Anghelache C., Niculescu E. Statistica. Indicatori, formule de calcul şi

8. Mass-media şi statistica: relaţii şi influenţe

Interdependenţa mass-media – statistică. Jurnalismul ca instrument de

1. Selectaţi din presa autohtonă o ştire şi identificaţi tipurile de surse de

1. Bondrea, Aurelian. Sociologia opiniei publice şi a mas-media. Bucureşti,

Standarde de colectare a datelor statistice. Organizarea relaţională

1. Selectaţi din presa autohtonă şi analizaţi modele negative de utilizare

1. Coman, Mihai. Manual de jurnalism (vol .I). Iaşi. 2001.

Evaluarea activităţilor de laborator

I. Interviul cu specialiştii în statistică

Interviul cu specialiştii în statistică. Identificare problemei. Criterii

II. Analiza ştirilor: faptul ziaristic şi informaţia statistică

Modalităţile de utilizare a statisticilor în ştirile din presa

1. Coman, Mihai. Manual de jurnalism (vol .I). Iaşi. 2001.

III. Scrierea ştirilor

1. Rules for Writing Numbers and Numerals, 2008.

IV. Reportajul între ştire şi poveste

V. Scrierea reportajelor cu utilizarea statisticilor

- Documentarea statistică. Contactarea surselor oficiale şi neoficiale de

Reportajul pe domeniul social şi datele statistice.

1. Realizaţi un reportaj informativ, utilizând date statistice din diverse

1. Grigoryan, Mark. Manual de jurnalism. Centrul de Jurnalism Extrem.

VII. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

S-ar putea să vă placă și