Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe tot timpul supravegherii sarcinii ne vom îngriji ca să fie respectate măsurile şi practicile de
igienă adecvate.
Igiena femeii gravide cuprinde ansamblul elementelor care definesc modul său de viaţă, având în
vedere că ne referim la o femeie nomala ce poartă o sarcina normală şi de aceea trebuie
constatateurmatoarele aspecte:
- o femeie însarcinata nu este o femeie bolnavă;
- bunul simţ dicteaza diversele precautii de igienă şi alimentaţie pe care trebuie să le respecte.
Igiena sarcinii cuprinde totalitatea masurilor igieno-dietetice care conduc la o evolutie normala a
sarcinii, naşterii şi lauziei.
1. Modul de viaţă
- modul de viaţă nu va fi perturbat în mod deosebit odată cu instalarea stării de sănătate;
- gravida îsi va continua activitatea profesională si cea desfăsurata la domiciliu cu unele restricţii doar
sub aspectul cantităţii şi intensităţii efortului depus;
- efortul fizic are o acţiune defavorabilă asupra sarcinii deoarece influenţează uterul gravid prin
modificarea tensiunii intraabdominale afectând astfel şi circulaţia fetoplacentară;
- sunt interzise eforturile mari, prelungite, oboseala fiind admisă doar o activitate fizica uşoara sau de
intensitate mică.
2. Igiena muncii
În primele cinci luni de sarcină gravida va desfăşura o activitate normală, ea putându-si continua
preocupările dinaintea sarcinii.
Factorii profesionali care necesită o atenţie deosebită în perioada de sarcina sunt:
- poziţia vicioasă a corpului în timpul muncii, inclusiv stationarea prelungită în picioare;
- ridicarea şi transportul de greutăţi;
- trepidaţii puternice;
- locurile de muncă cu noxe ( toxice profesionale, radiaţii);
- condiţii atmosferice nefavorabile ( temperaturi prea ridicate sau prea scăzute, umidităţi mari);
- condiţii periculoase de muncă.
În mod normal programul de muncă al unei gravide este nemodificat până la 6 săptămâni înainte de
data probabilă a naşterii.
Codul muncii referitor la femeia gravidă prevede:
- femeile gravide şi cele care alăpteaza nu pot fi folosite în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare,
grele sau contraindicate medical şi nu pot fi chemate la ore suplimentare;
- dacă este cazul ele vor fi trecute în alte locuri de muncă fără scaderea retribuţiei;
- munca femeilor gravide în timpul nopţii este interzisă , cu excepţiile prevăzute de lege;
- femeile au dreptul la un concediu de maternitate plătit, la concediu prenatal (începând de la 7 luni şi
10 zile) şi concediu postnatal plătit în continuare până la 112 zile;
- femeile cu copii mai mici de 3 ani , li se acordă concedii plătite pentru îngrijirea acestora;
- femeile cu copii de până la 6 ani pe care –i îngrijesc pot lucra cu jumătate de normă.
Medicul poate cere încetarea activităţii gravidei sau schimbarea locului de muncă atunci
când acesta influenţează negativ sarcina.
3. Odihna gravidei
- în mod normal sunt recomandate 8 ore de somn zilnic;
- somnul de după-amiază va fi evitat dacă gravida prezintă insomnii pe timpul nopţii;
- acesta poate fi înlocuit cu repaus în fotoliu sau plimbări uşoare;
- munca în gospodărie se acceptă doar dacă nu este prea obositoare;
- aceasta se va întrerupe la apariţia primelor semne de oboseală şi gravida se va odihni în poziţia
culcat;
- se va evita efortul prea mare la spălatul rufelor, scuturatul covoarelor, spălarea geamurilor, urcatul
pe scară la înălţime.
4. Călătoriile şi activitatea sportivă
- călătoriile vor fi evitate mai ales pe drumurile accidentate;
- vor fi preferate drumurile scurte sau efectuarea in etape a unui drum mai lung;
- în apropierea termenului de naştere va fi evitată in afara localităţii de domiciliu, mai ales în locurile
izolate;
- în ceea ce priveşte activitatea sportivă, sportul de performanţă este interzis;
- sunt de asemenea contraindicate canotajul, schiul, tenisul si alpinismul;
- înotul este contraindicat în primele luni de sarcină şi de asemenea se interzice expunerea la soare;
- este permisă şi se recomandă plimbarea şi în general mersul pe jos pe teren plat timp de 2 ore pe zi;
- în ultimile luni de sarcină durata unei plimbări nu va depăşi 30-45 de minute;
- se recomandă gimnastica medicală în încăperi bine aerisite timp de 1 oră la interval de 3-4 zile,
aceasta având ca scop menţinerea tonusului muscular pe perioada sarcinii, învăţarea unor tehnici de
relaxare, ameliorarea circulaţiei periferice şi crearea unui tonus psiho-emotional adecvat pentru
momentul naşterii.
5. Igiena vestimentară şi corporală
Igiena corporala este practic aceeaşi ca în afara sarcinii.
- baia nu este contraindicata, dar va fi preferat duşul mai ales in ultima lună de sarcină;
- este interzisă şederea prelungită în apa fierbinte sau baile cu aburi sau duşurile scoţiene (cald/rece);
- organele genitale se spala zilnic cu apa si sapun deoarece fiziologic gravida poate avea o secreţie
vaginală mai abundentă, aşa numita leucoree de sarcină;
- nu se fac irigaţii vaginale decât în anumite afecţiuni şi numai la indicaţia medicului folosindu-se o
canulă cât mai scurtă, deoarece pot provica contracţii uterine;
- sânii se spala cu apa şi săpun, iar mameloanele se freacă cu o pânză aspră pentru a întări epiteliul,
după care se ung cu creme hidratante;
- pentru mamelonul puţin proeminent se poate efectua gimnastica mamelonului, prin apucarea şi
tracţionarea acestuia în afară;
- controlul stomatologic periodic permite profilaxia cariei dentare si tratamentul precoce al
afectiunilor depistate;
- dintii se vor spala de 2-3 ori pe zi, iar fiecare gingie se va frictiona 2-3 minute;
- îmbrăcăminea gravidei trebuie sa fie lejeră şi comodă conform anotimpului şi vârstei sarcinii, să
permită efectuarea de mişcări şi să nu producă compresiuni;
- lenjeria de corp va fi de preferinţă din bumbac şi va fi schimbată frecvent;
- sânii vor fi susţinuţi prin sutiene adecvate şi se interzic centurile care comprimă abdomenul, precum
şi purtarea de jartiere care favorizează edemele şi varicele;
- încăţămintea gravidei trebuie să fie comodă, cu toc jos şi cu o curbură adecvată în măsură să sprijine
bolta piciorului;
- este contraindicată încălţămintea cu toc înalt şi va fi evitată cea cu talpă plată.
6. Activitatea sexuală
- în general, activitatea sexuală va fi restrânsă pe timpul sarcinii, fiind indicate în special poziţiile
laterale;
- comportamentul sexual se reduce mult în trimestrul III de sarcină, iar în ultimile 2 luni este bine a fi
complet evitat;
- raporturile sexuale sunt interzise la gravidele cu infecţii severe, ameninţare de avort sau iminenţă de
naştere prematura;
- în timpul actului sexual mai ales în ultimul trimestru germenii ajung uşor în canalul cervical putând
infecta membranele şi lichidul amniotic expus florei microbiene din vagin.
7. Igiena alimentaţiei
Alimentaţia gravidei trebuie să ţină cont de vârsta acesteia, de vârsta sarcinii, de climat şi da
particularităţile metabolice. În sarcină trebuie să se asigure un regim alimentar echilibrat, diversificat.
O femeie însărcinată nu trebuie să ia în greutate mai mult de 8-12 kg pe timpul sarcinii, adică în
medie 1-1,5 kg/lună. Orice exces ponderal este un prejudiciu nu numai estetic, ci şi un pericol real
pentru făt şi pentru mamă, obligată după naştere să slăbească.
* Necesitatea de calorii a femeii gravide
Se apreciază că trebuie să fie cu 10 -15% mai mare ca la femeia adultă negravidă. Aprecierea teoretică
este dificilă, căci metabolismul bazal în sarcină creşte cu 10 - 15%, dar noi nu cunoaştem necesităţile
calorice ale fătului, nici ale placentei sau ale uterului gravid. S-a cercetat consumul în oxigen a uterului
gravid şi s-a constat că el este pe tot parcursul sarcinii cu 10% mai mare. Practic, majoritatea
dieteticienilor care s-au ocupat de această problemă, apreciază că în cursul sarcinii este necesar un spor
de calorii de 200 - 400 calorii/zi, astfel necesităţile zilnice ar fi de 3 000 calorii.
La femeia gravidă tânără este necesar un spor de calorii şi de asemenea trebuie să ţinem cont de
activitatea fizică a femeii, pentru că se poate ca aceasta să necesite un spor de chiar câteva sute de
calorii.
Raţia calorică poate creşte la gravidele sub vârsta de 20 de ani, la gravidele care desfăşoară o muncă
fizică grea sau în condiţii extreme de microclimat şi în condiţiile în care anterior sarcinii a existat o
carenţă nutritivă. Aportul caloric va fi redus sub 1500-2000 de calorii pe 24 de ore la gravidele cu
obezitate preexistentă şi la cele care prezintă o creştere ponderală excesivă pe timpul sarcinii.
* Necesităţile de proteine
Este apreciat de către toţi cercetătorii că există necesităţi crescute de proteine pentru elaborarea
structurilor celulare ale fătului. Se observă la femeia gravidă o discretă insuficienţă proteică din
determinarea concentraţiei hemoglobinei care este mai scăzută. Se pare că necesităţile de proteine sunt
de 60 -100 g după vârsta femeii şi activitatea fizică pe care o exercită. Se insistă în special asupra unui
echilibru între diferite protide şi anume proteinele animale să fie suficiente. De fapt o raţie alimentera
judicioasă ar trebui să ţină cont de aportul fiecăruia dintre acizii aminaţi. Suntem înclinaţi să
recomandăm o raţie alimentară lactată pentru conţinutul bogat în acizi aminaţi ai laptelui şi este
justificat să intre în raţia alimentară 0,5-1 litru lapte/zi. Este necesar să ţinem cont de bogăţia în săruri
pe care o are laptele şi din acest punct de vedere este de preferat ca în ultimele două luni să renunţăm la
acest component al raţiei alimentare, sau să-l limităm. Regimul hipoproteic sau proteinele de poarstă
calitate pot creşte morbiditatea maternă.
* Necesităţile în lipide
Se apreciază că necesităţile de lipide sunt de 50 -100 g/zi şi din experienţele pe animale se deduce că
regimurile pronunţat hipolipidice sunt defavorabile dezvoltării fătului, dar un aport crescut de
grăsimi este defavorabil mamei şi aduce un spor mare în greutate cu toate repercursiunile. Întotdeauna
când curba creşterii în greutate se ridică este necesar ca în primul rând să limităm aportul de grăsimi
şi hidraţi de carbon. Există o hiperlipemie în graviditate a cărei semnificaţie nu este clară, dar este sigur
că poate fi normalizată printr-o reglare a aportului de grăsimi din raţia alimentară. Proporţia grasimilor
animale şi vegetale trebuie să fie 60% grăsimi de origine animală, alţii insistă grăsimile din raţia
alimentară să fie cu preponderenţă de origine vegetală. Aportul lipidic acoperă şi nevoile zilnice de
vitamine liposolubile ( A,D,E,K).
* Necesităţile de glucide
Se apreciază ca fiind necesare zilnic 5 - 6 g glucide/zi. Creşterea excesivă în greutate a femeii
gravide are ca motiv aportul mare de glucide şi mai ales a pâinii şi produselor făinoase de aceea va
trebui să le limităm atunci când avem un plus de greutate.
Necesarul de minerale
Necesarul de minerale este crescut la gravide. Restrângerea sodiului din alimentaţia gravidei modifică
bilanţul său şi afectează echilibrul matern şi fetal. În prezent se ştie că organismul matern reţine
sodiul de care el are nevoie.
În sarcină este necesar un aport mediu de clorură de soudiu de 4-6 g/zi, acest aport putând fi realizat
prin prepararea culinară fără adăugarea unui supliment de sare în timpul mesei şi prin excluderea
alimentelor conservate prin sare ( şuncă, afumaturi, brânzeturi fermentate).
Apa
Este sigur că spre finele sarcinii ţesuturile au tendinţa să reţină mai mult apa, este ceea ce se
numeşte "imbibiţia gravidică". Este dificil să depistăm până unde este o retenţie normală şi
unde începe retenţia patologică, pentru că există o instabilitate hidrică pronunţată a femeii
gravide. Setea face gravida ca să ingere cantităţi mai mari de lichide, iar diureza nu se adaptează
aportului de lichide.
Unii obstetricieni recomandă limitarea lichidelor spre finele sarcinii, dar problema trebuie
simplificată numai la aportul apei ci trebuie privită problema echilibrului hidroelectrolitic.
Sunt excluse cafeaua concentrată, ceaiul negru, alcoolul fiind permisă doar o
cantitate mică de vin.
Pentru asigurarea unui tranzit intestinal normal sunt obligatorii alimentele bogate
în fibre celulozice, asociate cu mişcare şi plimbări în aer liber.
In travaliu se va evita consumul de alimente solide, pentru că există posibilitatea
unei intervenţii obstetricale de urgenţă sub anestezie generală. Dieta va fi
hidrozaharată, în acest context. În travaliile prelungite cu nevoi energetice
crescute se administrează parenteral soluţii glucozate.
În perioada de lactaţie este necesar un surplus caloric de 800-1000 de calorii/zi şi
o ingestie de lichide de 1500-2000ml/zi. Sunt excluse din alimentaţia femeii care
alaptează alcoolul, ceapa, usturoiul şi condimentele.
Sodiul
Există o tendinţă de retenţie a sodiului în ultimul trimestru al gravidităţii şi se pare că nivelul
crescut al unora dintre corticoizi este cauza acestei reţineri. Ca o consecinţă a acestei reţineri se
produce o creştere a lichidelor extracelulare.
Pe baza numai constantelor clinice se pare că este raţional ca în ultimele săptămâni ale
gravidităţii să recomandăm o limitare a sării din alimentaţie. Vom suprima sarea la masă şi vom
evita preparatele conservate prin sare.
Calciul şi fosforul
Morfogeneza ţesuturilor fetale necesită un aport mare de calciu şi de fosfor. Necesităţile ar
fi după diferite cercetări de 1-2 g calciu/zi, iar raportul Ca/F trebuie să fie egal. O sursă
importantă de calciu sunt produsele lactate şi din acest punct de vedere este recomandat ca în
timpul gravidităţii să avem un aport de 1/2-1 litri de lapte în raţia alimentară.
În cazuri normale şi pe lângă un aport de calciu şi o bună absorbţie, se pare că este inutil să
administrăm preparate de calciu.
Ofigoelementele
Diverse oligoelemente, ca cuprul, iodul, magneziul sunt necesare fătului, dar aprecierea
necesarului nu este făcută cert.
Vitaminele
Sunt foarte importante pentru dezvoltarea fătului, care îşi satisface necesităţile pe contul
depozitului matern. Se pare că pentru a asigura necesităţile de vitamine, este suficient să asigurăm
o raţie alimentară cu alimente variate şi proaspete şi cu crudităţi. În concluzie, în graviditate este
necesară o alimentaţie variată, o limitare a apetitului, aport de proteine şi calciu - aceasta
echilibrează regimul femeii gravide. Alimentaţia capricioasă, dezechilibrată prelungit necesită o
interpretare judicioasă şi stabilirea unei balanţe riguroase.
8. Profilaxia bolilor infecţioase
Deoarece gravida prezintă o reactivitate imunologică precară este necesară evitarea aglomeraţiilor
în perioada de epidemii, evitarea contactului cu persoanel bolnave.
Vaccinările în sarcină prin natura şi compoziţia lor pot pune probleme de embriotoxicitate:
- vaccinul poliomelitic este contraindicat a se administra pe cale orală, dar se poate face pe cale
parenterală;
- vaccinul antirubeolic este contraindicat în primele 3 luni de sarcină si dacă este posibil trebuie
evitat şi in lunile următoare;
- celelalte vaccinui antibacteriene, antivirale nu pun problema de embriotoxicitate, dar unele
dintre ele prin reacţiile care le antrenează pot fi contraindicate în ideea riscului avortivsau a
naşterii premature;
- vaccinarea antitetanica profilactică se poate efectua fără grija pe timpul sarcinii.
9. Igiena sistemului nervos
Pe timpul sarcinii gravida va fi protejată de emoţiile puternice. Vor fi evitate lecturile
deprimantefiind necesară asigurarea unui climat optimfamilial si la locul de muncă. Frica, teama
şi neîncrederea în evoluţia sarcinii constituie elemente negative, care pot fi combătute prin
mijloace de educaţie psiho-profilactică.
Psiho-profilaxia se numără prin metodele de analgezie obstetricală şi obiectivele acesteia
constau în:
- diminuarea sau suprimarea fricii şi a durerilor pe parcursul travaliului;
- asigurarea unui comportament adecvat şi de cooperare în travaliu;
- ameliorarea oxigenării prin exerciţii respiratorii;
- ridicarea nivelului educativ sanitar al gravidei.
Psiho-profilaxia se realizează prin cursuri, exerciţii colective, antrenament individual şi
asigurarea unei relaţii optime între personalul medical şi gravidă. Contactul gravidei cu personalul
medical din maternitate, cunoaşterea reciprocă şi infromaţiile despre naştere asigură încrederea
femeii în perfecta desfăşurare a actului de naştere şi îmbunătăţeşte comportamentul acesteia pe
timpul travaliului.
PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE IN SARCINĂ
Cu ocazia fiecărei examinări prenatale se vor discuta oportunitatea utilizării înnă a
medicamentelor care trebuie în general evitate în primul trimestru, dar produsele r.ogene sunt rare.
- Dieta în sarcină trebuie să fie bine echilibrată, cu un aport energetic zilnic de 2500
calorii.
- Creşterea aportului alimentar de acid folie şi zinc, suplimentarea cu fier nu se face de
rutină ci doar dacă este necesar.
Se va recomanda un control dentar.
- Se vor recomanda exerciţiile fizice în sarcină - şcoala mamei. Sunt admise în sarcină
mersul pe jos, gimnastica, mersul pe bicicletă în primele 6 luni şi sunt nerecomandabile tenisul,
schiul, echitaţia, jocurile de echipă (handbal, volei, baschet).
- Călătoriile în sarcină sunt o contraindicaţie formală, contraindicată fiind doar cea cu
avionul.Totuşi nu trebuie să autorizăm călătorii cu maşina mai lungi de 300 km cu o durată mai mare
de 3 ore.
- Activitatea sexuală nu este contraindicată în sarcină, cu excepţia placentei praevia sau
ruptură de membrane.
- Alcoolul - consumul în exces poate afecta inteligenţa viitorului copil şi / sau apariţia
sindromului de fetopatie alcoolică caracterizată prin întârziere de creştere intrauterină, dismorfisme
şi anomalii neurologice.
- Fumatul - reduce fertilitatea-şi este asociat cu un risc crescut de avort, dezlipire de
placentă, naştere prematură, deficit de creştere ponderală şi mortalitate perinatală.
Se vor discuta apariţia unor probleme minore în sarcină:
Durerea abdominală este comună până la un anumit grad în oarecare
masură; este de obicei benignă şi inexplicabilă. Totuşi, problemele medicale şi chirurgicale sunt
destul de frecvente în sarcină, putând avea un prognostic sever, în particular cum ar fi
apendicita şi pancreatita. Infecţiile tractului urinar şi fibroamele pot cauza de asemenea
modificări patologice în sarcină.
Pirozisul afectează 70% dintre gravide şi apare mai ales în poziţie culcată. Se pot aşeza perne în
plus, iar antiacidele nu sunt contraindicate. De asemenea preeclamsia poate asocia cu dureri
epigastrice.
Pruritul este şi el comun în sarcină. Se caută icterul scleral şi se fac teste hepatice.
Durerile de spate sunt aproape nelipsite, pot fi localizate la articulaţia sacroiliacă şi să fie cauzate
de o nevralgie sciatică. Remediul îl constitue fizioterapia, găsirea unei poziţii adecvate, evitarea
ridicării de greutăţi.
Constipaţia este des întâlnită şi este exacerbată de administrarea de fier pe cale orală. în cazuri
extreme se poate recurge la clisme evacuatorii sau laxative.
Edemele gambiere sunt frecvente, se accentuează spre sfârşitul sarcinii şi reprezintă un semn
înşelător de preeclampsie. Cu toate acestea, o accentuare bruscă a edemelor justifică evaluarea
atentă şi urmărirea îndeaproape a tensiunii arteriale şi a analizelor urinare; dacă sunt edeme asociate
cu preeclamsie, degetele şi chiar faţa sunt şi ele afectate. Edemele benigne pot fi combătute prin
repaus prelungit în decubit dorsal; nu se vor administra diuretice.
Crampele musculare afectează 30% dintre gravide. Nu există tratamente curative, dar se poate
încerca să se administreze tablete de calciu şi magneziu.
Sindromul de tunel carpian se datorează retenţiei de lichid care comprimă nervul median. Este de
obicei temporar şi foarte rar este de o gravitate semnificativă. Tratamentul se face cu o atelă
fixată de încheietura mâinii.
Vaginitele, urmarea unor candidoze, sunt comune în sarcină şi dificil de tratat. Semnele sunt
reprezentate de prurit şi excoriaţii asociate cu o leucoree albă/gri. Pentru infecţiile simptomatice este
folosit Clotrimazol intravaginal.
Oboseala este de asemenea des întâlnită şi asociată adesea incorect cu anemia, de aceea înainte de
administrarea de fier este recomandată aflarea valorii Hb.