Sunteți pe pagina 1din 15

CORNELIA MĂIREAN

Unitatea de învățare 4.
SCALELE WECHSLER PENTRU ADULȚI

David Wechsler a conceput o serie de teste de inteligență, administrate individual, pentru a


evalua abilitățile cognitive ale persoanelor, de la vârsta preșcolară până la maturitate. În cadrul paginilor
următoare, vom prezenta următoarele teste de inteligență Wechsler, care sunt utilizate în prezent, cu
modificări și revizuiri continue:
 Scala de inteligență Wechsler pentru adulți - ediția a IV-a (WAIS-IV, 2008) pentru vârste între 16 și
90 de ani 11 luni
 Scala de inteligență Wechsler pentru copii - ediția a V-a (WISC-V, 2008), pentru vârste cuprinse între
6 ani și 0 luni – 16 ani 11 luni
 Scala Wechsler pentru copii de vârstă preșcolară și școală primară – ediția a IV-a (WPPSI-IV, 2012),
pentru vârstele de la 2 ani și 6 luni – 7 ani și 11 luni
Scalele de inteligență Wechsler sunt considerate printre cele mai utilizate teste în practica clinică,
dintre toate testele psihologice, deoarece au proprietăți psihometrice solide și conduc la informații
relevante și utile pentru practicieni (Groth-Marnat, 2003).

Scalele de inteligență Wechsler pentru adulți - Ediția a IV-a (WAIS-IV, 2008)

4.1 SCURT ISTORIC

La începutul anilor 1930, Spitalul Bellevue din Manhattan, instituție unde era angajat D.
Wechsler, solicita un instrument pentru evaluarea capacității intelectuale a pacienților săi, care să poate
fi aplicat persoanelor cu diferite naționalități, din diferite culturi, indiferent de limba vorbită (Cohen &
Swerdlik, 2009). În acest context, Wechsler a început să studieze o serie de teste standardizate
prezente la momentul respectiv și a selectat 11 subteste diferite pentru a forma o baterie de evaluare a
inteligenței.
Mai multe dintre aceste subteste au fost derivate din variantele revizuite ale testelor Stanford-
Binet (Înțelegere, Aritmetică, Memorarea numerelor, Asemănări și Vocabular). Celelalte subteste au
provenit din testele de grup utilizate în armată (subtestul Aranjare de imagini), testul Cuburilor a lui S. C.
Kohs (subtestul Cuburi), testul Army Alpha (subtestele Informații și Înțelegere), Army Beta (subtestul
Codare), Completarea Imaginilor Healy (subtestul Completarea Imaginilor), testul Pinther-Paterson
(subtestul Asamblare de obiecte). Aceste subteste au fost combinate și publicate în 1939 ca Scala de
Inteligență Wechsler-Bellevue (W-B). Testul a fost organizat în șase subteste verbale și cinci subteste
de performanță, iar itemii fiecărui test au fost aranjați în ordinea crescătoare a dificultății lor (Groth-
Marnat, 2003).
Acest nou test a împrumutat formatul din testele existente, dar propuneau un conținut cu n grad
diferit de noutate. Spre deosebire de cel mai popular test de inteligență administrat în mod individual, la
data respectivă, Stanford-Binet, testul W-B prezenta o scală punctuală, pentru interpretarea
răspunsurilor, nu o scală de vârstă. În plus, itemii au fost clasificați în funcție de subteste, nu în funcție
de categorii de vârstă (Cohen & Swerdlik, 2009). În pofida gradului de noutate pe care îl prezintă, în
raport cu versiunile existente ale testelor de evaluare a inteligenței, Wechsler-Bellevue a avut o serie de
deficiențe tehnice legate, în primul rând, de fidelitatea subtestelor, dar și de mărimea și
reprezentativitatea eșantionului normativ. În plus, unele dintre subteste erau alcătuite din itemi cu o
dificultate prea mică, iar unele criterii de notare pentru anumiți itemi au fost prea ambigue (Cohen &
Swerdlik, 2009; Groth-Marnat, 2003).
Ca urmare a acestor deficiențe, testul a fost revizuit, iar în 1955 apărea Scala de Inteligență
Wechsler pentru adulți (WAIS). Ca și W-B, WAIS a fost organizat în scale verbale și de performanță, iar
în urma cotării se putea obține un IQ Verbal, un IQ de performanță și un IQ global. O revizuire a WAIS a

44 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

fost publicată în 1981, WAIS-R, la scurt timp după moartea lui Wechsler, în luna mai a aceluiași an
(Cohen & Swerdlik, 2009). În 1997, apare Scala de inteligență Wechsler pentru adulți – Ediția a III-a
(WAIS-III), o revizuire a versiunii anterioare WAIS-R, iar drepturile de autor au fost creditate lui David
Wechsler. Principalele modificări includ: actualizarea și extinderea normelor pentru a include testarea
persoanelor cu vârsta cuprinsă în intervalul de la 74 la 89 de ani, materiale actualizate și mai ușor de
utilizat (în unele cazuri, acestea au fost făcute mai mari pentru a facilita vizualizarea de către adulții mai
în vârstă), adăugarea unor itemi la fiecare dintre subteste, scăderea dependenței rezultatului de
performanța temporizată. Ca urmare a acestei ultime modificări, testul a fost extins pentru a avea o mai
mare utilitate pentru evaluarea persoanelor cu niveluri extreme de dezvoltare intelectuală. O
caracteristică adăugată a WAIS-III este includerea a trei noi subteste, ceea ce permite calcularea a
patru scoruri compozite. Astfel, administrarea testului WAIS-III permite calcularea unui coeficient de
inteligență (IQ) total, precum și a patru scoruri compozite - înțelegere verbală, organizare perceptuală,
memorie de lucru și viteză de procesare - utilizate pentru interpretarea mai amănunțită a rezultatelor
testării (Cohen & Swerdlik, 2009; Groth-Marnat, 2003).
În ciuda acestor modificări, WAIS-III păstrează multe dintre trăsăturile tradiționale ale WAIS-R,
incluzând cele șase subteste verbale și cele cinci subteste de performanță. În prezent, s-a ajuns la
versiunea a patra, WAIS-IV, pe care o vom prezenta în continuare.

4.2 TESTUL, ÎN PREZENT

4.2.1 Aspecte generale


Scala de inteligență Wechsler pentru adulți - ediția a IV-a (WAIS-IV, 2008) reprezintă un test
aplicat individual, de evaluare a capacității intelectuale, care poate fi utilizată pentru testarea
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 90 de ani.
În ediția sa actuală, revizuirile WAIS-IV au fost făcute pentru a reflecta mai bine nivelul curent de
cunoaștere, în funcție de ultimele studii, în ceea ce privește constructul de inteligență, îmbunătățind
evaluările pentru raționamentul fluid, memoria de lucru și viteza de procesare. În acest sens, revizuirea
a răspuns la un număr mare, în creștere, de dovezi științifice care susțin modelele ierarhice ale
inteligenței (de exemplu CHC). S-au luat, de asemenea, în considerare, și studiile care relevă
importanța modificărilor cognitive provocate de afecțiunile de dezvoltare neurologice și de specificul
condițiilor neurologice asociate cu îmbătrânirea (Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Wahlstrom,
Zhu, & Weiss, 2012).
WAIS-IV conține zece subteste principale și cinci subteste suplimentare. Pe baza rezultatelor la
subtestele de bază, se pot calcula scoruri compozite. În circumstanțe obișnuite, se utilizează un subtest
suplimentar în scopuri precum furnizarea de informații clinice suplimentare sau extinderea numărului de
abilități sau procese psihice evaluate. Există, totuși, situații în care se poate utiliza un subtest
suplimentar în locul unui subtest de bază. Aceste situații apar atunci când, dintr-un anumit motiv,
utilizarea unui scor la un anumit subtest de bază ar fi discutabilă. Cohen și Swerdlik (2009) prezintă
următoarele situații în care un substest suplimentar ar putea înlocui un subtest de bază:
 Când examinatorul a aplicat incorect un subtest de bază
 Când persoana evaluată cunoaște itemii subtestelor, înainte de administrare
 Când persoana evaluată prezintă o deficiență fizică care afectează capacitatea acesteia de a
răspunde efectiv la itemii unui subtest.
Fiecare dintre scorurile standard calculate au o medie de 100 și o abatere standard de 15.
Fiecare din cele 15 subteste permite calcularea unui scor scalat cu o medie de 10 și o abatere standard
de 3. Cele 15 subteste oferă posibilitatea calculării următorilor patru indici (Beal, Willis și Dumont,
2013):
1. Înțelegerea verbală (IIV), compus din următoarele subteste:
a. Vocabular (Voc)

45
CORNELIA MĂIREAN

b. Similarități (Si)
c. Informații (I)
d. Înțelegere (Î)
2. Raționament perceptiv (IRP), compus din următoarele subteste:
a. Cuburi (Cu)
b. Matrici (M)
c. Puzzle-uri Vizuale (PZ)
d. Cântărirea figurilor, subtest suplimentar (CF)
e. Completare de imagini, subtest suplimentar (CI)
3. Memoria de lucru (IML), compus din următoarele subteste:
a. Memorarea numerelor (MN)
b. Aritmetică (A)
c. Secvențe de litere și numere, subtest suplimentar (SLN)
4. Viteza de procesare (IVP), compus din următoarele subteste:
a. Căutare de simboluri (CS)
b. Codare (Co)
c. Barare, subtest suplimentar (B)
În plus, se poate raporta un scor IQ total sau scoruri compozite alternative, precum indicele
general de abilități (compus din rezultatele la subtestele comprehensiune verbală și raționament
perceptiv) și indicele de competență cognitivă (compus din rezultatele la subtestele memorie de lucru și
viteză de procesare) (Wechsler, 2008b).

IMPORTANT
Diagnosticul nu trebuie să se bazeze niciodată pe un singur scor compozit, însă natura rafinată a
scorurilor compozite sporește posibilitățile de interpretare a diferențelor de grup și individuale (Weiss,
Saklofske, Prifitera, & Holdnack, 2006).

4.2.2 Descrierea probelor și a scorurile compozite


 
Indicele Înțelegerii Verbale (IIV)
Indicele de înțelegere verbală reflectă capacitatea unei persoane de a înțelege stimulii verbali, de
a utiliza raționamentul cu material semantic și de a comunica verbal gânduri și idei. Astfel de abilități
sunt considerate imperative pentru funcționarea eficientă în societatea modernă (Drozdick, Holdnack,
Weiss, & Zhou, 2013). IIV permite o evaluare a formării conceptului verbal, raționamentului verbal și
înțelegerii, cunoștințelor dobândite și atenției la stimulii verbali. Este o măsură a inteligenței cristalizate
și, prin urmare, reflectă capacitatea unei persoane de a raționa prin utilizarea informațiilor învățate
anterior (Lichtenberger & Kaufman, 2009).
Subtestele verbale oferă și posibilitatea evaluării a unui set de variabile de personalitate,
incluzând anxietatea, emotivitatea, perseverența și dorința de performanță, flexibilitatea (Kellerman &
Burry, 2007). Deoarece subtestele din cadrul acestui indice măsoară concepte precum vocabularul sau
cunoștințele factuale, ele necesită un anumit nivel de expunere la oportunitățile culturale și
educaționale. Cu toate acestea, IIV nu este doar o reflectare a faptelor învățate sau a educației,
deoarece diferențele individuale în dobândirea cunoștințelor depind nu numai de oportunitate, ci și de
prezența unor abilități cognitive în timpul acestor experiențe, pentru a profita de oportunitate (Weiss et
al., 2010). Astfel, în timp ce substestele IIV măsoară înțelegerea individuală a conceptelor verbale, ele
reflectă și utilizarea experienței pentru a stăpâni aceste concepte și abilitatea de a le aplica în situații noi
(Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012).

46 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

Scorul IIV scăzut poate reflecta un nivel redus al abilității de înțelegere sau de exprimare verbală,
lipsa oportunităților de a dezvolta abilități verbale specifice sau prezența unei "interferențe" care
compromite dobândirea sau exprimarea abilităților (de exemplu, leziuni cerebrale traumatice,
insuficiență cognitivă ușoară, afazie, epilepsie). Toate subtestele de înțelegere verbală WAIS-IV
necesită reamintirea liberă a informațiilor verbale, ceea ce reprezintă o sarcină cognitivă mult mai dificilă
decât recunoașterea. Unele persoane pot răspunde incorect deoarece nu au putut să reactualizeze
informații stocate în memoria de lungă durată, chiar dacă dețin acele informații (Drozdick, Holdnack,
Weiss, & Zhou, 2013).

Subtestele care intră în componența acestui scor compozit sunt următoarele:


1. Vocabular
Subtestul Vocabular constă în itemi de denumire a imaginilor și itemi de definire a cuvintelor.
Pentru itemii de denumire a imaginilor, persoana examinată numește obiectul prezentat vizual
(Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012). Acești itemi sunt incluși pentru a extinde limita inferioară de
identificare a coeficientului de inteligență. Pentru itemii de definire a cuvintelor, persoana examinată
definește cuvintele care sunt citite cu voce tare de către examinator și care sunt prezentate vizual în
caietul cu itemi.

EXEMPLU
Exemplu de item: "Ce înseamnă a concepe?"

Subtestul măsoară formarea conceptuală verbală a unui individ, exprimată prin reamintirea
cunoștințelor dobândite, inteligența cristalizată, conceptualizarea verbală, capacitatea de învățare,
memoria pe termen lung și gradul de dezvoltare a limbajului (Kaufman & Lichtenberger, 2006; Sattler &
Ryan, 2009). Este un test al învățării verbale acumulate și reprezintă capacitatea unei persoane de a
exprima cu ușurință și flexibilitate o gamă largă de idei. Deși performanța la subtestul Vocabular crește
o dată cu vârsta, aceasta tinde să scadă la persoanele pentru care abilitățile vizual-spațiale sunt mult
mai importante decât abilitățile verbale. Vocabularul reflectă, în general, natura și nivelul de școlarizare
și învățare culturală a unei persoanei (Groth-Marnat, 2003). Acest subtest este deseori foarte corelat cu
inteligența generală, în special atunci când persoana testată a avut o expunere amplă la situații care
implică stimulare verbală (Kellerman & Burry, 2007).
Un scor ridicat la acest subtest poate reflecta (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007):
 ambiția, aspirații mari de realizare și eforturile educaționale
 o gamă largă de interese
 un fond bogat de informații generale
 existența unei game largi de idei și abilități conceptuale, deoarece răspunsurile la itemii de nivel
superior necesită un grad mai ridicat de dezvoltare a gândirii abstracte.
 persoana examinată își poate aminti în mod adecvat ideile din trecut și poate formula concepte
referitoare la aceste idei.
 o inteligență generală ridicată.
Scorurile scăzute sugerează (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007):
 un context educațional limitat și/ sau motivație slabă de a absorbi materialele prezentate într-un
cadru educațional
 inteligență generală scăzută
 dezvoltare lingvistică slabă
 blocajele emoționale, care interferează cu cunoștințele învățate în trecut, care trebuie să fie
actualizate în prezent
 capacitatea redusă de abstractizare
 o mare varietate de influențe culturale

47
CORNELIA MĂIREAN

 intruziunea anxietății, care are efect asupra memoriei și a preciziei informațiilor actualizate.

2. Similarități
Pentru fiecare item din cadrul acestui subtest, persoanei examinate i se prezintă două cuvinte,
care reprezintă obiecte sau concepte comune, și i se cere să descrie ce asemănări surprinde între ele.
Așadar, sunt prezentate persoanei examinate perechi de cuvinte, iar sarcina acesteia este de a
determina asemănările.

EXEMPLU
Exemplu de item: "Prin ce se aseamănă un pix și un stilou?"

Substestul măsoară formarea conceptului verbal și raționamentul, precum și abilitatea de a


analiza relațiile și de a gândi logic și abstract. Aceste funcții facilitează o conștientizare a caracterului
comun al obiectelor și evenimentelor din lumea de zi cu zi. De asemenea, implică înțelegerea verbală,
făcând distincție între trăsăturile esențiale și neesențiale, expresia verbală, abilitatea de rezolvare a
problemelor, identificarea relațiilor dintre diferitele elemente din mediul înconjurător și generalizarea.
Nivelul conceptual al unei persoane – fie concret, funcțional, fie abstract - este important de notat atunci
când se evaluează funcționarea și potențialul intelectual. Este o măsură validă a factorului g și are o
cantitate suficientă de specificitate (Groth-Marnat, 2003; Lichtenberger & Kaufman, 2009; Sattler &
Ryan, 2009).
Pentru un bun rezultat la itemii acestui subtest, este necesară gândirea inductivă, deoarece
persoana examinată trebuie să facă trecerea de la fapte particulare la principii generale. Implicit, se
măsoară capacitatea unei persoane de a folosi memoria pe termen lung, precum și capacitatea de a
exprima oral ideile. Cu cât expresia este mai precisă și mai abstractă, cu atât este mai mare scorul
obținut, ceea ce indică faptul că fluența verbală este un determinant important al performanței la acest
subtest. Răspunsurile corecte la ultimii itemi indică un nivel deosebit de ridicat al abstractizării.
Persoanele cu scoruri mari prezintă o bună formare a conceptelor verbale (Groth-Marnat, 2003).
Scorurile reduse pot indica (Groth-Marnat, 2003):
 abilități slabe de abstractizare
 absența alfabetizării
 gândire inflexibilă
 insuficiență organică, deoarece aceste persoane nu pot realiza frecvent generalizarea sau
conceptualizarea adecvată pentru succesul acestei sarcini. Astfel, răspunsurile la itemii subtestului
apar la niveluri mai concrete, reflectând o pierdere a capacității de conceptualizare.
 un posibil diagnostic de schizofrenie. Pacienții schizofrenici pot prezenta răspunsuri concrete, mai
degrabă decât abstracte, sau pot oferi răspunsuri bizare sau idiosincratice.

APLICAŢIE
Uneori, persoanele testate oferă diferențe, în loc de asemănări, pentru itemii acestui subtest (Kellerman
& Burry, 2007). Care ar fi explicația?

3. Informații
Subtestul Informații solicită persoanei examinate să răspundă la întrebări care abordează o gamă
largă de subiecte de cultură generală.

48 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

EXEMPLU
Exemplu de item: "Denumiți țara care a lansat primul satelit artificial?"

Măsoară capacitatea unei persoane de a dobândi, păstra și reactualiza cunoștințe generale.


Această capacitate implică inteligența cristalizată, memoria pe termen lung și capacitatea expresivă
verbală. Subtestul evaluează, de asemenea, capacitatea de a stoca, reaminti și utiliza fapte verbale
învățate în mod formal, precum și pe cele absorbite accidental, despre mediul înconjurător. Interesele,
educația, mediul cultural și abilitățile de citire sunt factori care influențează scorul obținut (Coalson,
Raiford, Saklofske, & Weiss, 2010; Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Lichtenberger, &
Kaufman, 2009).
Subtestele Informații și Vocabular, sunt foarte rezistente la deficite neurologice și tulburările
psihologice, fiind două dintre cele mai stabile subteste. Deși performanța la subtestul Informații implică
memorie de lungă durată și vigilență față de mediul înconjurător, aceasta este influențată doar într-o
mică măsură de efortul conștient și este puțin afectată de factori precum anxietatea. Pentru a obține un
rezultat bun, persoana trebuie să fi fost expusă, în trecut, unui mediu foarte variat, să aibă o memorie
intactă pe termen lung și să posede o gamă largă de interese (Groth-Marnat, 2003).
Un scor ridicat indică (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007):
 curiozitate intelectuală sau interes pentru colectarea cunoștințelor
 orientare spre auto-realizare și spre beneficiile obținute din expunerea timpurie la educație și
stimularea intelectuală
 o bună memorie pe termen lung
 interese culturale
 atitudine pozitivă față de școală
 abilitate verbală bună
Scorurile scăzute pot indica (Groth-Marnat, 2003):
 superficialitatea intereselor
 lipsa curiozității intelectuale
 privarea culturală

4. Înțelegere
Subtestul Înțelegere solicită persoanei examinate să răspundă la întrebări bazate pe gradul de
înțelegere a principiilor generale și a situațiilor sociale, mai degrabă decât pe cunoștințele factuale.

EXEMPLU
Exemplu de item: "Care este avantajul păstrării banilor într-o bancă?"

Subtestul măsoară raționamentul și judecata practică. În general, itemii acestui test implică
înțelegerea socială, abilitatea de a organiza și aplica cunoștințele, precum și ceea ce este denumit în
mod obișnuit "simțul comun". De asemenea, implică înțelegerea și exprimarea verbală, gândirea
cristalizată și raționamentul verbal.
Subtestul prezintă o evaluare adecvată a factorului g (Coalson, Raiford, Saklofske și Weiss,
2010; Groth-Marnat, 2009; Lichtenberger & Kaufman, 2009; Sattler & Ryan, 2009). Acesta reflectă, de
asemenea, măsura în care o persoană respectă standardele convenționale, a beneficiat de oportunități
culturale anterioare și are o conștiință bine dezvoltată. Implică un răspuns al unei persoane la o situație
care îi impune să aleagă cel mai eficient mod de abordare a unei probleme specifice. Persoana
examinată nu trebuie doar să dețină informații relevante, ci trebuie să folosească în mod corespunzător
aceste informații pentru luarea deciziilor. În acest sens, acest subtest merge cu un pas mai departe

49
CORNELIA MĂIREAN

peste gradul de complexitate și sinteză necesar pentru subtestul Informații. Așadar, persoana testată nu
trebuie doar să aibă informația necesară, ci și să o aplice într-o manieră coerentă și orientată spre
problema prezentată (Groth-Marnat, 2003).
Scorurile ridicate indică:
 maturitate socială
 cunoașterea standardelor convenționale de comportament
 abilitatea de a evalua experiența anterioară; adică selecția și organizarea faptelor
 gândirea abstractă și generalizarea, în cazul itemilor din partea finală a subtestului
 înțelegerea mediului social; de exemplu, informații și cunoștințe despre codurile morale, regulile
sociale și alte reglementări
 persoana gestionează ușor și eficient diverse circumstanțe cotidiene
 conștientizarea realității, înțelegerea și vigilența față de lumea de zi cu zi
 aprecierea și reactualizarea informațiilor practice care sunt utilizate în legătură cu judecata solidă și
intuitivă sunt, de asemenea, implicate.
Scorurile scăzute pot reflecta (Groth-Marnat, 2003):
 judecată slabă
 ostilitate față de mediul social
 impulsivitate
 gândire idiosincratică
 impulsivitate sau tendințe antisociale.

Este util să se evalueze simultan, prin comparație, scorurile la subtestele Informații și Înțelegere.
Un scor ridicat la proba Informații și unul scăzut la proba Înțelegere sugerează tendințe obsesionale și
de orientare spre performanță. Configurația opusă sugerează intruziunea anxietății sau o orientare spre
acțiune care împiedică învățarea formală, conducând la scăderea scorurilor la subtestul Informații.

Indicele Raționamentului Perceptiv (IRP)


Indicele de raționament perceptiv (IRP) măsoară raționamentul fluid, percepția sau prelucrarea
vizuală (Gv), atenția la detalii și integrarea vizual-motorie, împreună cu o anumită organizare
perceptuală. Acesta reflectă, de asemenea, gradul de dezvoltare a memoriei de lucru și viteza de
prelucrare a informațiilor (Benson, Hulac, & Kranzler, 2010; Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012).
În condiții neurologice sau alte condiții medicale, în care procesele vizuale sunt afectate în mod
semnificativ, indicele IRP poate să nu reprezinte o măsură validă a capacității intelectuale. Leziuni ale
creierului, care afectează câmpul vizual al persoanei, vor afecta capacitatea acesteia de a procesa cu
precizie informațiile vizuale, dar nu va afecta neapărat capacitatea de raționament. Scorul IRP va fi, de
asemenea, compromis în cazul persoanelor care prezintă tulburări care afectează procesarea spațială
(de exemplu, sindromul Turner). Deși sarcinile din cadrul subtestelor care formează acest indice
necesită atenție asupra detaliilor vizuale, rezultatele nu sunt afectate în mod semnificativ de prezența
tulburărilor de atenție susținută, cum ar fi tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD)
(Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013).
Principalele subteste din cadul acestui scor compozit sunt Cuburi, Matrici și Puzzle-uri Vizuale.
Cântărirea figurilor reprezintă un subtest suplimentar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 69
de ani, iar Completarea de Imagini reprezintă un subtest suplimentar pentru persoanele cu vârstă
cuprinsă în intervalul 16-90 de ani. Subtestele Cuburi, Matrici și Completarea de Imagini au apărut și în
versiunile anterioare ale scalelor Wechsler, în timp ce subtestele Puzzle-urile vizuale și Cântărirea
figurilor sunt subteste noi, apărute în ediția WAIS-IV (Coalson, Raiford, Saklofske, & Weiss, 2010). S-a
arătat faptul că substestele Cuburi, Puzzle-urile vizuale și Completarea de Imagini pot fi grupate
împreună și utilizate ca măsură a percepției vizuale (Gv) (Benson, Hulac, & Kranzler, 2010).

50 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

5. Cuburi
Kohs (1923, cf. Kaufman & Lichtenberger, 2006) a dezvoltat testul Cuburi, folosind cuburi și
modele de culori diferite (roșu, alb, albastru și galben). Wechsler a preluat și scurtat testul în mod
substanțial, desenele folosite având numai două culori, roșu și alb (deși Cuburile din cadrul W-B I au
inclus toate cele patru culori) și a modificat modelele pe care persoana testată trebuie să le copieze
(Kaufman & Lichtenberger, 2006).
Subtestul Cuburi impune persoanei examinate să vizualizeze un model sau o imagine construită
și să utilizeze cuburi cu o singură culoare sau cu două culori pentru a recrea proiectul într-un interval de
timp specificat. Fețele cuburilor variază, unele părți fiind roșii, unele albe, altele având un model
jumătate roșu și jumătate alb, pe diagonală. Acest subtest măsoară viteza psihomotorie și capacitatea
de analiză și sinteză a stimulilor vizuali abstracți. De asemenea, implică percepția și organizarea
vizuală, capacitatea de abstractizare, soluționarea problemelor spațial-vizuale, raționamentul vizual
nonverbal, coordonarea vizual-motorie, învățarea și capacitatea de a separa figura de fond în stimulii
vizuali. Subtestul Cuburi implică abilități nonverbale de rezolvare a problemelor, deoarece pune
accentul pe analizarea și separarea unei probleme în elementele sale componente și apoi pe
reintegrarea acestor părți într-un întreg. Persoana examinată trebuie să aplice logica și raționamentul
într-un mod care să rezolve probleme care implică relații spațiale (Cohen & Swerdlik, 2009; Drozdick,
Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Kellerman & Burry, 2007; Lichtenberger & Kaufman, 2009).
Factorii care pot influența performanța la acest test includ percepția și viziunea cu privire la
culoare a persoanei examinate, toleranța la frustrare și flexibilitatea sau rigiditatea în ceea ce privește
rezolvarea problemelor (Cohen & Swerdlik, 2009).

IMPORTANT
O caracteristică importantă a subtestului constă în faptul că permite unui examinator să observe efectiv
modul prin care persoana examinată oferă răspunsul. În abordarea sarcinii, o persoană ar putea plasa
impulsiv cuburile împreună într-o secvență nealeatorie, în timp ce o altă persoană ar putea demonstra
un stil secvențial meticulos, dezvăluind astfel preferințele fie pentru un stil holistic simultan, fie pentru un
stil mai secvențial de rezolvare a problemelor. Observații suplimentare pot dezvălui factori precum mâna
dominantă, coordonarea motorie, viteza de prelucrare a informațiilor, toleranța la frustrare și abilitatea
de a beneficia de feedback. Un stil de lucru reflexiv sau compulsiv poate determina o scădere a
performanței, din cauza timpului extins rezultat pentru finalizarea sarcinii.

Subtestul Cuburi este foarte puțin influențat de mediul cultural sau educațional al persoanei
examinate. Rezultatele pot reprezenta, prin urmare, un instrument important în evaluarea potențialului
intelectual al persoanelor din medii culturale și intelectuale divergente.
Un scor mare indică (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007):
 percepția vizuală-spațială bine dezvoltată
 viteză vizuală motorie
 o bună capacitate de concentrare a atenției
 dezvoltarea conceptului nonverbal
Scorul scăzut indică (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007):
 abilități perceptive slabe
 dificultăți de integrare vizuală și probleme în ceea ce privește menținerea unui efort susținut
 neatenția (neglijarea) poate fi reflectată de faptul că persoana testată nu reușește să completeze
partea dreaptă sau stângă a desenului. De exemplu, neatenția se poate observa și atunci când
numai șase sau șapte cuburi ar putea fi utilizate atunci când se încearcă realizarea unui proiect cu
nouă cuburi.

51
CORNELIA MĂIREAN

Pacienții cu diagnostic de schizofrenie, insuficiență organică sau anxietate intensă pot avea
dificultăți deosebite la acest subtest, din cauza diminuării gândirii abstracte, care este necesară pentru
obținerea succesului. Pacienții cu depresie pot avea, de asemenea, dificultăți în ceea ce privește reușita
la acest subtest, din cauza diminuării capacității de analiză și sinteză complexă, necesară într-un
context temporizat (Kellerman & Burry, 2007).

6. Matrici
Pentru fiecare item din cadrul subtestului Matrici, persoana testată examinează o matrice
incompletă și selectează porțiunea lipsă din cinci opțiuni de răspuns. Itemii nu au timp limitat pentru
răspuns. Acest subtest este conceput pentru a măsura inteligența fluidă și raționamentul inductiv. De
asemenea, se măsoară vizualizarea spațială, organizarea vizuală, discriminarea vizuală-perceptuală și
raționamentul nonverbal (Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Lichtenberger & Kaufman, 2009).
Subtestul evaluează și funcționarea vizuală a unei persoane, fără implicarea motorie, astfel încât
capacitatea de prelucrare vizuală a informațiilor și raționamentul abstract în domeniul vizual reprezintă
competențele cheie care sunt necesare în găsirea răspunsurilor corecte. De asemenea, sunt solicitate
abilitățile de a urma instrucțiunile, de a înțelege detaliile esențiale și de abstractizare (Kellerman &
Burry, 2007).
Scorurile mari sugerează (Groth-Marnat, 2003):
 bună prelucrare a informațiilor vizuale
 abilități non-verbale de gândire abstractă
 o preferință pentru prelucrarea simultană a informațiilor și o prelucrare excelentă a informațiilor
vizuale.
Scorurile mici pot sugera (Groth-Marnat, 2003):
 formarea deficitară a conceptului vizual
 raționamentul vizual slab sau cel puțin rigid
 concentrarea slabă.
Rezultatul la acest subtest poate fi diminuat la persoanele cu grad ridicat de negativism,
manifestat prin răspunsul "nici unul nu se potrivește". În plus, persoanele impulsive, obsesive sau
confuze, cum ar fi cele care suferă de schizofrenie, pot întâmpina dificultăți la acest subtest, dacă sar
direct la concluzii, fără o analiză a premizelor. Deși acest subtest nu presupune un timp limită pentru
răspuns, timpul de răspuns excesiv poate sugera probleme neurologice. În schimb, răspunsurile rapide
pot indica tendințe impulsive (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007).
Strategiile de planificare sunt, de asemenea, puse în evidență prin itemii acestui subtest.
Răspunsurile care reflectă planificarea variază de la impulsivitate, încercare și eroare la abordări
sistematice. Este necesar să se facă comparații cu alte subteste pentru a evidenția funcționarea
impulsivă, obsesională sau confuză a personalității, precum și capacitatea de planificare afectată
(Kellerman & Burry, 2007).

7. Puzzle-urile vizuale
Puzzle-urile vizuale reprezintă un subtest de bază, nou introdus. Persoana testată trebuie să
reproducă o imagine geometrică prin alegerea a trei opțiuni de răspuns care pot fi combinate pentru a
forma imaginea, din șase opțiuni disponibile, într-un timp limită prestabilit. Subtestul a fost conceput
pentru a măsura organizarea și raționamentul perceptiv. De asemenea, se măsoară percepția vizual-
spațială, analiza și sinteza materialul abstract, nonverbal, vizual și prelucrarea simultană (Coalson,
Raiford, Saklofske, & Weiss, 2010; Lichtenberger & Kaufman, 2009).
Rezolvarea cu succes necesită capacitatea de a menține în minte temporar o imagine vizuală, în
timp ce se rotește, răstoarnă și manipulează mental imaginile respective, potrivind modelul rezultat cu
modelul țintă. De asemenea, rezolvarea itemilor necesită integrarea mai multor procese cognitive
asociate, inclusiv percepția vizuală, procesarea simultană, memoria de lucru, vizualizarea spațială și
manipularea spațială (Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013).

52 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

8. Cântărirea Figurilor
Cântărirea figurilor este un subtest nou în cadrul WAIS-IV. Pentru fiecare item, persoana testată
trebuie să echilibreze o scară prin identificarea opțiunii corecte de răspuns, într-o perioadă de timp
specificată. Greutățile sunt reprezentate de forme geometrice de diferite culori (Coalson, Raiford,
Saklofske, & Weiss, 2010). Pentru a determina răspunsul corect, persoana examinată trebuie să
identifice relațiile dintre formele care echilibrează o scară anterioară și să aplice aceste relații la scara
incompletă.
Testul măsoară raționamentul cantitativ și analogic, precum și flexibilitatea mentală (Drozdick,
Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Lichtenberger & Kaufman, 2009). Poate implica procese de
raționament fluid exprimate ca procese matematice, subliniind fie logica inductivă, fie logica deductivă.
Deși soluția fiecărui item poate fi exprimată prin ecuații algebrice, nu există o cerință pentru a face acest
lucru, eliminând necesitatea de cunoaștere dobândită a ecuațiilor matematice avansate. Proba implică
memoria de lucru, dar este redusă la sarcini cantitative tipice, prin prezentarea vizuală continuă a
itemilor, ceea ce permite persoanei testate să păstreze stimulii in memoria de lucru, în timp ce rezolvă
problema (Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013).

9. Completare de imagini
Completarea de imagini impune persoanei examinate să vizualizeze o imagine și apoi să indice
sau să numească partea importantă care lipsește, într-un interval de timp specificat (20 de secunde).

EXEMPLU
Exemplu de item: se poate prezenta o imagine a unui scaun cu un picior lipsă.

Acest subtest măsoară percepția vizuală și organizarea perceptivă. De asemenea, necesită o


discriminare vizuală, recunoașterea vizuală a detaliilor esențiale ale obiectelor, cunoștințe cristalizate,
raționamentul și memoria vizuală pe termen lung (Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012;
Lichtenberger & Kaufman, 2009). Sunt necesare competențe conceptuale și perceptuale pentru a
permite persoanei să organizeze imaginea prezentată și să o compare cu cunoașterea internă a
obiectelor implicate (Kellerman & Burry, 2007). De asemenea, implică vigilență, memorie, concentrare,
atenție la detalii și abilitatea de a diferenția esențialul de detaliile neesențiale. Deoarece respondenții
pot doar indica/ arăta partea lipsă, acest test oferă o bună estimare a inteligenței nonverbale (Cohen &
Swerdlik, 2009).
Ideația paranoidă poate interfera cu succesul la această sarcină, din cauza unei supraconsiderări
a detaliilor irelevante. Interferența apare și în cazul personalităților obsesionale, din cauza tendinței de a
acorda o atenție sporită numeroaselor detalii, în loc de concentrarea pe ceea ce este esențial pentru o
situație. Impulsivitatea poate produce adesea performanțe scăzute, deoarece persoana examinată
poate oferi un răspuns rapid fără a analiza cu atenție întreaga imagine. O persoană vigilentă poate să
obțină scoruri mari la acest subtest, deoarece are o mai mare înclinație spre a observa detalii
nonverbale. Uneori, persoanele negativiste, inflexibile, opoziționale afirmă că în fotografii nu lipsește
nimic (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007).

IMPORTANT
Performanța la acest test este foarte mult influențată de factorii culturali. Astfel, o persoană poate face
erori din cauza lipsei de experiență, mai degrabă decât a lipsei de dezvoltare a abilităților (Cohen &
Swerdlik, 2009). De asemenea, o persoană va face erori dacă nu este în măsură să se detașeze din
punct de vedere emoțional de materialul utilizat pentru testare, ceea ce face dificilă o discriminare
precisă a detaliilor din imagini.

53
CORNELIA MĂIREAN

Scorurile mari indică o bună capacitate de a recunoaște informațiile vizuale esențiale, atenție,
acuitate vizuală bună, în timp ce scorurile mici indică o concentrare slabă și o organizare vizuală
inadecvată (Groth-Marnat, 2003).

Indicele Memoriei de Lucru (IML)


Probele care formează acest indice măsoară atenția, concentrarea și capacitatea de a stoca
temporar informațiile auditive primite, precum și abilitatea de a manipula mental informațiile și de a le
păstra pentru o utilizare ulterioară (Zhu, Weiss, Prifitera, & Coalson, 2003). Deoarece memoria de lucru
este o componentă esențială a învățării, diferențele în ceea ce privește capacitatea memoriei de lucru
pot reprezenta o variație a diferențelor individuale legate de capacitatea de învățare și raționamentul
fluid (Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012). Principalele subteste sunt Memorarea numerelor și
Aritmetică. Secvențe de litere și numere reprezintă un subtest suplimentar, pentru persoanele cu vârste
cuprinse între 16 și 69 de ani.
Subtestul Aritmetică reprezintă o transformare substanțială față de cel prezent în edițiile
anterioare si permite o evaluare mult îmbunătățită a memoriei de lucru. Comparativ cu predecesorii săi,
subtestul Aritmetică din cadrul WAIS-IV conține mai puțini itemi cu bonusuri de timp și calcule numerice
mai simple, cu mai mulți pași, reducând rolul matematicii și sporind rolul memoriei de lucru, în obținerea
răspunsurilor corecte (Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013).

10. Memorarea numerelor


Subtestul Memorarea numerelor a fost în mod tradițional compus din două părți: Memorarea
numerelor în ordinea prezentată și Memorarea numerelor în ordine inversă. Memorarea numerelor în
ordinea prezentată solicită persoanei examinate să repete o serie de numere în aceeași ordine în care
au fost citite cu voce tare de către examinator, iar varianta Memorarea numerelor în ordine inversă cere
persoanei examinate să repete numerele în ordinea inversă celei prezentate de examinator.
WAIS-IV a adăugat și varianta Memorarea numerelor în ordine crescătoare, care solicită
persoanei examinate să ordoneze crescător numerele prezentate de examinator, în momentul repetării
lor. Nu există o limită de timp pentru ca persoana să răspundă, iar examinatorul citește fiecare număr cu
o viteză de un număr pe secundă. În timp ce sarcinile pentru memorarea în ordinea prezentată sunt
destul de stabile și rezistente la modificările cognitive, ca urmare a înaintării în vârstă, memorarea în
ordine inversă este o sarcină mult mai dificilă și destul de sensibilă la deteriorarea cognitivă (Groth-
Marnat, 2003). Solicitarea memoriei de lucru pentru sarcinile din variantele ordine inversă și secvențială
sunt mai mari decât cele din sarcina ordinea prezentată, dar toate cele trei sarcini sunt dezvoltate
pentru a măsura memoria de lucru. În plus, acest subtest măsoară memoria auditivă pe termen scurt,
procesarea secvențială, capacitatea numerică, atenția și concentrarea (Cohen & Swerdlik, 2009;
Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012; Lichtenberger & Kaufman, 2009).
Găsirea răspunsurilor corecte necesită un urmarea unui proces în două etape. În primul rând,
informațiile trebuie primite cu acuratețe, ceea ce necesită atenție și codificare. Persoanele care sunt
ușor distractibile au dificultăți în această fază. În al doilea rând, persoana testată trebuie să-și
reamintească cu precizie și să verbalizeze informațiile. Persoanele care pot primi corect informațiile pot
avea totuși dificultăți în această fază, dacă au dificultăți în ceea ce privește memoria pe termen scurt.
Uneori, cifra anterioară este uitată, pe măsură ce se încearcă să se verbalizeze una actuală.
Un scor ridicat indică o bună memorie auditivă pe termen scurt, o atenție deosebită, precum și o
influență redusă a stresului și a anxietății. Scorurile scăzute indică dificultăți de concentrare, care pot fi
rezultatul anxietății sau proceselor de gândire neobișnuite, și dificultăți în a susține efortul concentrat în
rezolvarea problemelor (Groth-Marnat, 2003). Ocazional, o persoană poate fi capabilă să repete cifre în
ordine inversă la un nivel mai înalt. Atunci când șirul de cifre reprodus pentru proba memorarea
numerelor în ordinea inversă este mai lung decât șirul de cifre la versiunea memorarea numerelor în
ordinea prezentată, acest fapt rar sugerează că persoana are abilități numerice excelente. Acest
rezultat poate indica și faptul că este necesară o provocare suplimentară înainte ca persoana să se

54 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

mobilizeze, la întregul potențial (Kellerman & Burry, 2007). Succesul în acest domeniu reflectă și
capacitatea de a controla anxietatea și toleranța la stres. Diferența de performanță între memorarea
cifrelor în ordinea prezentată și în ordinea inversă poate reflecta, astfel, capacitatea generală a unei
persoane de a-și controla anxietatea. Subtestul Memorarea numerelor este considerat cel mai
susceptibil la efectele anxietății (Groth-Marnat, 2003), iar rezultatele nu depind de performanța școlară
(Kellerman & Burry, 2007).
Memorarea numerelor s-a dovedit a evalua într-o mică măsură inteligența generală, factorul g,
însă Wechsler a decis să rețină subtestul deoarece este deosebit de util pentru diagnostic, în cazul
persoanelor cu niveluri scăzute ale inteligenței (adulții care nu pot aminti 5 cifre înainte și 3 înapoi
prezintă retard mental sau tulburări emoționale), cu excepția cazurilor de afectare neurologică (cf.
Kaufman & Lichtenberger, 2006).

11. Aritmetică
În cadrul acestui subtest, persoana examinată rezolvă mental o serie de probleme de aritmetică,
prezentate pe cale orală, într-un interval de timp specificat.

EXEMPLU
Exemplu de item: "Jim cumpără cinci plicuri, iar mama lui îi dă încă două; apoi, el folosește unul pentru
a trimite o scrisoare. Cu câte plicuri a rămas?"

La niveluri mai scăzute, sarcina poate implica simpla numărare. Subtestul măsoară, în principal,
memoria de lucru, însă rezultatele reflectă și gradul de înțelegere verbală, ca urmare a cerințelor
verbale de înțelegere (Wechsler, 2008).
Un rezultat bun necesită prezența unui amestec complex de abilități, precum memorie de lucru,
raționament perceptiv, înțelegere verbală, calcul mental, vigilență, concentrare, atenție, memorie pe
termen lung, raționament numeric, procesare secvențială și raționament fluid (Benson et al., 2010;
Drozdick, Wahlstrom, Zhu, Weiss, 2012; Kaufman & Lichtenberger, 2006; Ward și colab., 2011; Weiss,
Keith, Chen, & Zhu, 2013a). Deși s-a constatat că Aritmetica măsoară, în primul rând, inteligența fluidă
(Gf) și memoria pe termen scurt ( Gms) (și într-o măsură mai mică gândirea cristalizată, Gc), unele
studii susțin gândirea fluidă este abilitatea principală evaluată prin itemii acestui subtest (Benson, Hulac,
& Kranzler, 2010). Motivul pentru care Wechsler (1958, cf. Kaufman & Lichtenberger, 2006) a inclus un
test de raționament aritmetic într-o baterie de testare a inteligenței adulților, este acela că sarcinile
presupuse de acest test corelează foarte mult cu inteligența generală, fapt confirmat de diverse studii
(de exemplu, Weiss, Keith, Chen, & Zhu, 2013).
Succesul la această sarcină este dependent și de prezența abilităților matematice de bază,
învățarea școlară/ cunoștințele dobândite. Subtestul este deosebit de sensibil la intruziunea anxietății,
fiind probabil cel mai dificil și mai stresant dintre teste, atât pentru că sarcina în sine este mai solicitantă,
cât și pentru că testul este administrat cu limită de timp. Astfel, în cazul unui rezultat scăzut,
examinatorii ar trebui să stabilească dacă persoana testată, într-adevăr, nu avea abilitățile necesare de
a rezolva corect itemii sau a avut dificultăți de concentrare. Acest lucru poate fi evaluat prin repetarea
administrării itemilor eșuați la prima testare, dar permițând utilizarea hârtiei și a creionului, fără limită de
timp. În aceste condiții, persoanele cu cunoștințe matematice adecvate, care sunt ușor distractibile, ar
trebui să poată rezolva itemii în mod corect (Groth-Marnat, 2003; Kellerman & Burry, 2007). Rezultatele
sunt afectate de reacțiile emoționale temporare și de rezultatele educaționale și profesionale (Kaufman
& Lichtenberger, 2006).
Scorurile ridicate pot indica (Groth-Marnat, 2003):
 tendințe de intelectualizare
 vigilență
 capacitate de concentrare

55
CORNELIA MĂIREAN

 absența distractibilității
 memorie auditivă pe termen scurt
Scorurile scăzute indică (Groth-Marnat, 2003):
 concentrare slabă
 anxietate
 impulsivitate
 rationament matematic slab
 distractibilitate
 memorie slabă pe termen scurt.
 un context educațional, în care nu au fost încurajate și dezvoltate abilități matematice.

Este util să se compare rezultatele unei persane la subtestele Aritmetică și Memorarea


numerelor. Când scorul la proba de Aritmetică este ridicat și scorul la subtestul Memorarea numerelor
este scăzut, se poate presupune existența unei tendințe depresive deoarece capacitatea de atenție
necesară pentru Memorarea numerelor poate fi afectată de preocupările de dispoziție. Dimpotrivă,
atunci când scorul la Memorarea numerelor este mare și la Aritmetică este scăzut, poate fi luată în
considerare prezența unor fenomene schizoide sau obsesive, deoarece suprimarea anxietății în
diagnosticul schizoid sau obsesiv ajută la capacitatea de a rezolva sarcini de memorie precum cele
presupuse de subtestul Memoria numerelor (Kellerman & Burry, 2007).

12. Secvențe de litere și numere


În cadrul acestui subtest, examinatorul citește persoanei examinate o secvență de numere și
litere, iar aceasta din urmă trebuie să-și reamintească numerele în ordine crescătoare și literele în
ordine alfabetică. Literele și numerele sunt prezentate pe cale orală, într-o ordine aleatorie, care poate
produce confuzie. Nu există o limită de timp pentru ca persoana să răspundă, iar examinatorul citește
fiecare număr sau literă cu o rată de un element pe secundă. Un rezultat bun presupune ca persoană
să recepteze seria de litere și numere care i-a fost citită, să o rețină în memorie, să manipuleze
elementele într-o ordine nouă și să repete noua secvență (Groth-Marnat, 2003).
În plus față de memoria de lucru, sarcina implică procesarea secvențială auditivă, memoria
auditivă imediată, atenția, abilitatea numerică, imagistica vizual-spațială și viteza de procesare
(Drozdick, Wahlstrom, Zhu, Weiss, 2012; Groth- Marnat, 2009; Lichtenberger & Kaufman, 2009; Sattler
& Ryan, 2009).

Indicele Vitezei de Procesare (IVP)


Un IVP ridicat reprezintă un indicator al rapidității cu care o persoană poate procesa informații
simple sau de rutină, fără a face erori. Studiile din domeniul cognitiv indică faptul că viteza procesării
informației corelează semnificativ cu factorul g. Performanța la subtestele care compun acest indice
poate fi influențată de memoria vizuală pe termen scurt, atenția, scanarea vizuală, discriminarea vizuală
sau coordonarea vizual motorie. Deoarece învățarea implică adesea o combinație de procesări de
informații simple și complexe, o viteză de procesare redusă poate face ca informațiile noi să fie înțelese
mai greu, cu un consum mare de timp, reducând energia mentală necesară pentru sarcina complexă de
a înțelege materialul nou (Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013). Rezultatele obținute la IVP sunt
sensibile la înaintarea în vârstă (Lichtenberger & Kaufman, 2009) și s-a presupus că un indice scăzut
poate justifica declinul în alte domenii cognitive asociate cu înaintarea în vârstă (Drozdick, Wahlstrom,
Zhu, Weiss, 2012).
Unele persoane pot realiza corect puțini itemi în cadrul subtestelor care compun acest indice,
dacă prezintă dificultăți cu privire la motricitatea fină din cauza tulburărilor neurologice, medicale,
psihiatrice sau de dezvoltare (de exemplu, accident vascular cerebral, alcoolism cronic, efecte
secundare ale medicamentelor), dar acest lucru nu implică neapărat o problemă în ceea ce privește
viteza de procesare. În plus, o persoană cu trăsături obsesiv-compulsive poate obține scoruri mai mici,

56 
PSIHODIAGNOSTICUL APTITUDINILOR

nu din cauza unui deficit de viteză de procesare, ci mai degrabă ca urmare a unui stil specific de
răspuns. Mai mult, un individ cu manie care se grăbește să treacă prin sarcini, va face, probabil, mai
multe erori și va obține scoruri mai mici la subtestele care compun indicele IVP. Din nou, acest lucru nu
se datorează unui deficit de viteză de procesare, ci mai degrabă unui aspect comportamental corelat
unei tulburări psihiatrice, precum impulsivitatea (Drozdick, Holdnack, Weiss, & Zhou, 2013).
Testele de bază pentru evaluarea vitezei de procesare includ căutare de simboluri și codare.
Bararea reprezintă un subtest suplimentar, care poate fi aplicat persoanelor cu vârsta cuprinsă în
intervalul 16-69 ani (Coalson, Raiford, Saklofske, & Weiss, 2010).

13. Căutare de simboluri


Căutarea de simboluri impune persoanei examinate să scaneze un grup de simboluri și să indice
dacă anumite simboluri țintă se potrivesc cu oricare dintre simbolurile din grup, într-o anumită perioadă
de timp (120 de secunde). Mai exact, persoana trebuie să caute două simboluri țintă dintr-un rând de
simboluri. Pe lângă viteza de procesare vizuală, subtestul implică utilizarea memoriei vizuale pe termen
scurt, organizarea perceptuală, abilități de învățare, viteză perceptuală și psihomotorie, coordonare
vizual-motorie, discriminare vizuală și atenție/ concentrare (Coalson, Raiford, Saklofske & Weiss, 2010;
Drozdick, Wahlstrom, Zhu, & Weiss, 2012). Cu toate acestea, subtestul Căutarea de simboluri a fost
proiectat pentru a reprezenta o evaluarea cât mai pur posibilă a vitezei de procesare a informațiilor.
Scorurile ridicate indică (Groth-Marnat, 2003):
 faptul că persoana poate absorbi rapid informații, precum și abilitatea de a integra și de a răspunde
la aceste informații
 niveluri bune de coordonare vizual-motorie
 memorie vizuală pe termen scurt
 planificare
 învățare generală
 un nivel ridicat de atenție și concentrare
Scorurile scazute sugerează (Groth-Marnat, 2003):
 procese mentale lente
 dificultăți vizual-perceptive
 motivație slabă
 anxietate
 dificultăți în privința memoriei vizuale pe termen scurt
 un stil reflexiv, perfecționist sau obsesiv de rezolvare a problemelor.

14. Codare
Acest subtest solicită persoanei examinate să copieze simbolurile asociate unor numere, cât mai
repede posibil. Persoana are 120 de secunde pentru a finaliza subtestul. Pe lângă viteza de procesare
vizuală, subtestul măsoară memoria pe termen scurt, capacitatea de învățare, flexibilitatea cognitivă,
percepția vizuală, coordonarea vizual-motorie, capacitatea de scanare vizuală, procesarea secvențială
și atenția (Coalson, Raiford, Saklofske & Weiss, 2010; Drozdick, Wahlstrom, Zhu, Weiss, 2012;
Lichtenberger & Kaufman, 2009). Testul măsoară și abilitatea de a urma instrucțiunile, de utilizare
creion/ hârtie, abilitatea de a învăța o sarcină necunoscută, de a răspunde la materiale vizuale noi,
capacitate pentru efort susținut, atenție, concentrare și eficiență mentală, învățarea asociativă și
abilitatea de secvențiere (Groth-Marnat, 2003).
Acest subtest implică capacitatea de a învăța cu ușurință și eficient un material nou. În
consecință, subtestul este util în evaluarea capacității de învățare nouă, imitativă, unde viteza este
adecvată. Subtestul este deosebit de util în evaluarea insuficienței organice și în clarificarea
problemelor privind dizabilitatea în procesul de învățare. În evaluarea unor astfel de probleme de
diagnostic, este util să se observe precizia cu care simbolurile sunt reproduse pentru a determina
semnele unor distorsiuni perceptuale. Din același motiv, ar trebui remarcate, în special, inversările.

57
CORNELIA MĂIREAN

Deoarece viteza, precizia și capacitatea de a învăța noi asocieri sunt necesare pentru succesul la acest
subtest, acesta este sensibil la fenomenele depresive, precum și la confuzia asociată cu schizofrenia
(Kellerman & Burry, 2007).

15. Bararea
Bararea este un test nou, adăugat în cadrul WAIS-IV. Acesta a apărut inițial în cadrul WISC-IV ca
o măsură a vitezei de procesare care necesită mai puține sarcini de motricitate fină, decât alte subteste,
cum ar fi codarea. În mod tradițional, sarcinile de barare sunt interpretate ca măsuri de atenție
susținută, neglijare spațială și inhibare a răspunsului (Lezak, Howieson, & Loring, 2004). În WAIS-IV,
persoanele examinate trebuie să identifice și să marcheze stimulii țintă care sunt intercalați între
distractori. Stimulii sunt prezentați într-o matrice aleatorie la prima încercare și sunt organizați în rânduri,
la a doua încercare. Există doi itemi cu culori și forme diferite, ambii fiind administrați individual, cu o
limită de timp de 45 de secunde. Subtestul WAIS-IV Barare utilizează forme abstracte (Coalson,
Raiford, Saklofske, & Weiss, 2010).
Bararea este o măsură slabă a factorului g (Lichtenberger & Kaufman, 2009).

APLICAŢIE
Dacă scorul dvs. la unul din testele de evaluare a abilităților cognitive este mai mic decât credeți că ar
trebui să fie, trebuie să știți că acest scor reflectă în mod fiabil nivelul cel mai scăzut al potențialului pe
care îl dețineți. Nu ar trebui să spuneți: "Scorul este prost", ci "eu sunt cel puțin atât de bun". Este
posibil să se obțină un rezultat mai bun la o altă testare, folosind același test sau folosind teste diferite.
Explicați ce factori ar putea influența variabilitatea rezultatelor obținute în momente diferite ale testării!

ÎNTREBARE
Dacă vi se dau perechi de puncte și linii, echivalente literelor în codul Morse, și apoi va trebui să scrieți
litere în codul Morse, cât de repede puteți, cu ce test se aseamănă această sarcină? Explicați
asocierea!

APLICAŢIE
Abilitățile de planificare se manifestă prin stabilirea unor obiective pe termen scurt sau lung și prin
stabilirea unei strategii de comportament pentru îndeplinirea acestor obiective. Planificarea necesită o
perioadă inițială de timp de inspecție (analiza problemei), elaborarea strategiei, punerea în aplicare a
strategiei și modificarea acesteia dacă există dovezi că strategia inițială nu va conduce la realizarea
obiectivului (Holdnack și Weiss, 2006). Explicați aceste etape, cu ajutorul unor subteste din cadrul
probelor WAIS!

58