Sunteți pe pagina 1din 4

Abandon de familie.

Plângerea
prealabilă.
Sentinţă penală 1277 din 23.06.2017

Prin sentinţa penală nr. 1277 din data de 23.06.2017 a Judecătoriei Galaţi s-a dispus în
temeiul art. 396 alin. 1 și 6 Cod de procedură penală, în referire la art. 16 alin. 1 lit. e Cod de
procedură penală, încetarea procesului penal față de inculpatul A.V. pentru săvârşirea infracţiunii
de abandon de familie, faptă prevăzută de art. 378 alin.1 lit. c Cod penal, întrucât lipseşte
plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

De asemenea, în temeiul art. 25 alin. 5 Cod procedură penală, s-a lăsat nesoluţionată
acţiunea civilă a părților civile A.A.I., A.A.F., prin reprezentant legal A.A.A.

Pentru a dispune această soluţie s-a reținut că potrivit art. 378 alin. 3 Cod penal, pentru
infracțiunea de ”abandon de familie”, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă
a persoanei vătămate.

S-a constatat în cauză că a fost formulată plângere penală pentru săvârşirea infracţiunii de
abandon de familie, faptă prevăzută de art. 378 alin.1 lit. c Cod penal, de către reprezentantul
legal al persoanelor vătămate minore A.A.I., A.A.F. la data de 09.12.2014, sesizând faptul că, în
perioada februarie 2013 – decembrie 2014, inculpatul nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia de
întreţinere stabilită în favoarea persoanelor vătămate, prin sentinţa civilă nr. 757/2008 a
Judecătoriei Galaţi.

Potrivit art. 296 alin. 1 Cod procedură penală, plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă
în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârşirea faptei, în speţă
din luna februarie a anului 2013.

Având în vedere faptul că persoanele vătămate minore, prin reprezentant legal au formulat
plângere prealabilă la data de 09.12.2014, pentru fapte petrecute în perioada februarie 2013 –
decembrie 2014, iar în cauză acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare şi din oficiu, instanța a
reținut că în prezenta cauză plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă și, în consecinţă, se
impune pronunțarea unei soluții de încetare a procesului penal, potrivit art. 16 alin. 1 lit. e) Cod de
procedură penală.

Prin Decizia penală nr. 334 din data de 22.03.2018 s-a admis apelurile declarate de
Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați  şi de părţile civile A.A.I., A.A.F., prin reprezentant legal
A.A.A., împotriva sentinţei penale 1277 din 23.06.2017 pronunţată de Judecătoria Galaţi privind
pe inculpatul A.V. și s-a desfiinţat sentinţa penală apelată dispunându-se trimiterea cauzei spre
rejudecare la aceeaşi instanţă.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că inculpatul A.V. a fost trimis în judecată pentru
săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal.

Ca situaţie de fapt, s-a reţinut în actul de sesizare că inculpatul nu a plătit cu rea-credinţă,


în perioada februarie 2013-decembrie 2014, pensia de întreţinere stabilită în favoarea
persoanelor vătămate A.A.I. şi A. A. F..

Prima instanţă a reţinut că plângerea prealabilă a fost formulată cu depăşirea termenului


reglementat de art. 296 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv la data de 09.12.2014 pentru
fapte petrecute în perioada februarie 2013 – decembrie 2014.

Infracţiunea de abandon de familie, reglementată de art. 378 alin. 1 lit. c Cod penal este o
infracţiune ce se comite în formă continuată.

Conform art. 35 alin. 1 Cod penal – infracţiunea este continuată când o persoană
săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii, acţiuni sau inacţiuni
care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În speţă, aşa cum am arătat mai sus, activitatea infracţională presupus a fi desfăşurată de
inculpat s-a desfăşurat în perioada februarie 2013 – decembrie 2014.

Plângerea prealabilă formulată de reprezentantul legal al persoanelor vătămate a fost


formulată la data de 09.12.2014, în timp ce activitatea infracţională adusă ca învinuire inculpatului
era în curs de desfăşurare.

Astfel, se poate considera că plângerea prealabilă a vizat perioada septembrie – noiembrie


2014.

Nu trebuie omisă împrejurarea că activitatea infracţională presupus a fi desfăşurată de


inculpat a vizat o perioadă mare de timp, a continuat şi după data promovării plângerii prealabile,
aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului.

Referitor la acest ultim aspect, constatăm că inculpatul a declarat cu ocazia audierii în apel
că „s-a certat cu soţia sa şi din 2014 până în 2017 nu a mai plătit pensia de întreţinere”.

În concluzie, reţinem că pentru infracţiunea dedusă judecăţii, comisă în formă continuată,


plângerea prealabilă îndeplineşte exigenţele legale în materie şi nu se poate considera că
aceasta a fost tardiv formulată.

Prin Sentința penală nr. 1549 din data de  17.10.2018 instanța l-a condamnat pe inculpatul
A.V. (la o pedeapsă cu amenda penală în cuantum de 1800 lei (180 zile-amendă, suma
corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 lei), pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de
familie, prevăzută şi pedepsită de art. 378 alin.1, lit. c) Cod penal.

În baza art. 19, art. 25 şi art. 397 Cod de procedură penală, instanța a respins, ca
inadmisibilă, acţiunea civilă exercitată de persoanele vătămate A.A.I., A.A.F., prin reprezentant
legal A.A.A., privind obligarea inculpatului la plata daunelor materiale reprezentate de
contravaloarea pensiei de întreținere.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în fapt, că inculpatul A.V., în perioada februarie
2013 – decembrie 2014, nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia de întreţinere stabilită în favoarea
persoanelor vătămate A.A.I., A.A.F., prin sentinţa civilă nr. 757/01.02.2008 a Judecătoriei Galaţi.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, a constatat că rezultă fără dubiu că


inculpatul A.V. în perioada februarie 2013 – decembrie 2014, nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia
de întreţinere stabilită în favoarea persoanelor vătămate A.A.I., A.A.F., prin sentinţa civilă nr.
757/01.02.2008 a Judecătoriei Galaţi.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a


materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în faza cercetării
judecătoreşti.

În drept, fapta inculpatului A.V. constând în aceea că în perioada februarie 2013 –


decembrie 2014, nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia de întreţinere stabilită în favoarea
persoanelor vătămate A.A.I., A.A.F., prin sentinţa civilă nr. 757/01.02.2008 a Judecătoriei Galaţi,
întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită
de art. 378 alin.1, lit.c C. pen.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 378 alin.1, lit.c C. pen., instanţa
reţine că elementul material constă în inacţiunea inculpatului de a nu face plata pensiei de
întreţinere iar urmarea imediată constând în atingerea adusă relaţiilor sociale create în jurul
relaţiilor de familie, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul
material şi urmarea imediată rezultă în cauză din materialitate faptei comise.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei


indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut
rezultatul faptei sale şi deşi nu a urmărit producerea acestuia a acceptat realizarea acestuia.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanţa va


avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv
împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol
creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale
infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care
constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul
procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, instanţa reţine că, inculpatul A.V. se face vinovat de comiterea infracţiunii de
abandon de familie, prev. de art. 378 alin.1, lit.c C. pen., întrucât în perioada februarie 2013 –
decembrie 2014, nu a plătit, cu rea-credinţă, pensia de întreţinere stabilită în favoarea
persoanelor vătămate A.A.I., A.A.F., prin sentinţa civilă nr. 757/01.02.2008 a Judecătoriei Galaţi.

Pentru fapta săvârşită de inculpat, legiuitorul a prevăzut pedepse alternative, respectiv


închisoarea sau amenda penală.

Instanţa va considera că o pedeapsă cu amenda penală  constituie un mijloc apt de


reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi
regulile de convieţuire socială, în consecinţă va aplica inculpatului o amendă penală în sistemul
zilelor-amendă, cuprinsă între limitele stabilite de art. 61 alin. 4 lit. c Cod penal (între 180 şi 300
zile-amendă), respectiv 180 zile amendă, iar suma corespunzătoare pentru o zi amendă va fi în
cuantum de 10 lei.

Instanţa va pune în vedere inculpatului prevederile art. 63 din Codul penal, potrivit cărora
în cazul sustragerii cu rea-credinţă de la executarea amenzii penale, instanţa va înlocui această
pedeapsă cu pedeapsa închisorii egală cu numărul zilelor-amendă stabilit.

Pe latură civilă, instanţa observă că persoanele vătămate prin reprezentant legal, s-au
constituit părți civile în cauză împotriva inculpatului, solicitând contravaloarea pensiei de
întreținere solicitată, însă, întrucât obligaţia de plată în sarcina inculpatului a fost deja stabilită
printr-o hotărâre judecătorească civilă, persoanele vătămate având la îndemână calea executării
silite a respectivului titlu executoriu pentru realizarea creanţei, instanţa va respinge aceste
pretenții.