Stimaţi studenţi!

Propun atenţiei Dstră setul de variante pentru lucru de sinestătător la tema:

Antagonismul bacterian. Antibioticele

Cu respect şi urări de sănătate N. Rulevschi

06.04. 2020

Varianta 1
1. Numiţi biocenozele din organismul uman
a.
b.
c.
d.
2. Care este numele savantului şi ce relaţii dintre mIcroorganisme a studiat,
descoperind antibioticele?
a.
b.
3. Numiţi metodele de testare a sensibilităţii bacteriilor la antibiotice
a.
b.

Varianta 2- Caraman Daniela

Afirmaţia „biotop” şi „biocenoză” sunt sinonime, este corectă?

Da. Argumentaţi
Nu. Deoarece Biotopul este un spatiu cu conditii de viata particulare pentru anumite
fiinte vii,upinckusiv microorganisme,dar Biocenoza este o comunitate microbiana
care populeaza acest biotop.

2. Clasificaţi antibioticele după producent

a.De origine fungică(peniciline,cefalosporine....)
b.Din actinomicete(aminoglicozide,macrolide,cloramfenicol,etc)
c.De origine bacteriana(bacitracina din Bacillus subtilis,gramicidina din
Bacillus grevis,colistina,etc)
d.De origine vegetala(alicina,rafanina)
e.De origine animala(lipozima- din albusul de ou;ecmolina- din oase,etc)

3. Daţi definiţia CMI (fără modul de indicare). În ce valori se exprimă?

a.CMI=Concentratia minima inhibitorie-este concentratia la care un
antibiotic inhiba multiplicarea microorganismelor(efect bacteriostatic)
 b.Se exprima in mcg/ml sau UI/ml

Varianta 3 Chetraru Dan

1. Care este relaţia dintre membrii biocenozei, dacă genericul relaţiei este
„dansăm tangou în doi”?
a. Relaţia dintre membrii biocenozei este una de simbioză favorabilă
( comensalism, mutualism, sinergism )

2. Clasificaţi antibioticele după spectrul de acţiune

a. Antibiotice cu spectru îngust de acţiune ( AB anti-G+, anti-G-, anti-
tuberculoase, anti-micotice, anti-tumorale, etc )
b. Antibiotice cu spectru larg de acţiune ( G+ şi G- )

3.Daţi definiţia CMB (fără mecanismul de indicare). În ce valori se exprimă?

a. Concentraţia Minimă Bactericidă (CMB) este cantitatea minimă de
antibiotice care omoară 99,9% din inoculum după 18h de incubare.
b. CMB se exprimă în UI/ml

Varianta 4 - Chiulaflî Anna

1. Care este relaţia dintre membrii biocenozei, dacă genericul relaţiei este
„fărâmituri din dejunul tău”?
a.Comensalism

2. Cum se clasifică antibioticele după spectrul de acţiune?

a. Cu spectrul larg de actiune
b.Anti-G+(spectrul îngust)
c.Anti-G-(spectrul îngust)

3. Care este diametrul zonei de inhibiţie (metoda difuzimetrică), în cazul

rezistenţei bacteriei la antibiotic?
a. 10cm
b. 10nm
c. 10mm
d. nici una
 Varianta 5- Colesnic Cristina

1. Numiţi microorganismele, care devin „microfloră normală”?

a.din colon: bacillus, clostridium, Eubacterium, Streptococcus
b.din ileon: clostridium, enterococcus; lactobacillus
c.din stomac: helicobacter pylori, lactobacillus, streptococcus,etc

2. Cum se clasifică antibioticele după mecanismul de acţiune?

a.care inhibă sinteza peretelui celular
b.cu actiune asupra ME si a MCP
c.cu actiune asupra ribozomilor

3. Care sunt reacţiile adverse posibile în tratamentul cu antibiotice?

a.dereglarea imunogenezei
b.efect toxic
c.disbacterioza
d.efect teratogen
e.actiune sensibilizanta

Varianta 6

1. În ce relaţii cu macroorganismul se află microorganismele oportuniste?

Numiţi relaţia.
a.

2. Numiţi producenţii fungici de antibiotice. Numiti şi antibioticele.

a.
b.
c.
d.
e.

3. În cadrul cărei metode microbiologice se determină sensibilitatea agentului

la antibiotice? La ce etapă?
a.
b.
c.
 Varianta 7 Curnic Valeria

1. Numiţi variantele de relaţii dintre macroorganism-microorganism din

diferite biotopuri
a. Indiferente (neutralism)

b. Favorabile (comensalism/satelitism, mutualism, sinergism)

c. Defavorabile (parazitism, antagonism)

2. Numiţi producenţii bacterieni de antibiotice. Numiti şi antibioticele.

a. De origine fungică (peniciline, cefalosporine,...)
b. Din actinomicete (aminoglicozide, macrolide, cloramfenicol, etc)

c. De origine bacteriană (bacitracina din Bacillus subtilis, gramicidina

din Bacillus brevis, polimixina, colistina din Paenibacillus polymyxa)

d. De origine vegetală – (alicina, rafanina)

e. De origine animală (lizozima – din albuşul de ou, ecmolina – din oase
de peşte, eritrina – din masă eritrocitară, splenocitina – din splină)

2. Cum se numeşte metoda determinării sensibilităţii bacteriilor la

antibiotice, dacă studiem concentraţia minimă de inhibiţie?
a. Metoda difuzimetrică (discurilor, rondelelor) Kirby- Bauer.
Calitativă, utilizată uzual în infecţii banale.

b. Metoda diluţiilor (cantitativa)

Varianta 8 - Doicov Maria

1. Numiţi beneficiile existenţei microorganismelor mutualiste. Exemplu de

microorganism-mutualist.
a. primesc un loc unde pot trai
 b. benificiaza metabolismul de nutrienti in corpul uman
c.benificiaza productia vitaminelor in corpul uman
d.ajuta la raspunsul imun la bacteriile patogene
e. exemplu: Lactobacillus arabinosus si Str. Faecalis R

2. Numiţi etapele metodei biologice de obţinere a antibioticelor

a.Cultivarea tulpinilor- producente de AB in mediu lichid adecvat
b.Extragerea AB
c.Purificarea concentrarea AB
d.Controlul toxicitatii
e.Determinarea activitatii AB

3. Problemă: Diametrul zonei de inhibiţie a S. aureus la:

Penicilină este – 15 mm.
Gentamicină – 20 mm
Meticilină – 25 mm
Întrebare: Cum decidem, la care antibiotic este sensibil S. aureus?
Dupa tabelul “standardul NCCLS M2-A4/1990 pentru interpretarea antibiogramei
difuzimetrice și diametrele zonelor de inhibiție ale tulpinilor de referință” S. aureus
este sensibil la gentamicină și meticilină

Varianta 9- Gonța Mihaela

1. Numiţi prejudiciile aduse macroorganismului de către microorganismele

comensale. Exemplu de microorganism-comensal.

Microorganismele comensale se afla pe toate suprafețele corpului(piele, tractul

gastrointestinal,caile respiratorii, etc.) acestea sunt intr-o relație neutră, uneori chiar
benefică cu macroorganismul, însă în momentul în care au loc schimbări radicale ale
mediului (temperatura, umeditatea, etc.) acestea pot cauza daune majore
organismului-gazdă sau pot infecta alte persoane. Exemple pot fi: pneumonie,
meningite
Streptococcus hemolyticus
Pneumococcus

2. Numiţi proprietăţile unui antibiotic ideal

Toxicitate selectivă
Efect terapeutic cu doze minime
Activitate de lungă durată
Spectru restrâns de acţiune
Să fie solubile şi absorbite uşor
 Să nu provoace efecte secundare
Să nu se dezvolte rezistenţa faţă de antibiotice
Să fie ieftine

3. Problemă: CMI a S. aureus la penicilină este – 15 mm.

La gentamicină – 20 mm
La meticilină – 25 mm
Întrebare: Cum decidem, la care antibiotic este sensibil S. aureus?

Folosind metoda difuzimetrică și tabelul ce reprezintă “standardul NCCLS M2-

A4/1990 pentru interpretarea antibiogramei difuzimetrice și diametrele zonelor de
inhibiție ale tulpinilor de referință” S. aureus este sensibil la gentamicină (>15mm) și
meticilină (>14mm).

Varianta 10- Lozovan Vlada

1. Numiţi prejudiciile aduse macroorganismului de către microorganismele

parazite. Exemplu de microorganism parazit.
a. capacitatea potenţială de a declanşa infecţia
b. Mycobacterium leprae 

2. Care pot fi complicaţiile în urma tratamentului cu antibiotice?

a. tendinite asociate cu riscul de ruptură a tendoanelor,
b. tulburări ale sistemului nervos central (insomnie, nervozitate, uneori
convulsii sau chiar episoade psihotice) și ale sistemului nervos periferic
(în unele cazuri ireversibile),
c. risc crescut de disecție de aortă,
d. toxicitate cardiacă (prelungirea intervalului QT, asociată cu risc de
aritmii severe),
e. riscul de infecții intestinale cu Clostridium difficile.

3. Numiţi metodele de combatere a rezistenţei bacteriilor la antibiotice

a. Politică strictă de prescriere a AB
b. Respectarea dozelor terapeutice corecte şi a timpului de tratament
necesar
c. Asocierea AB cu mecanisme de acţiune diferite
d. Prescrierea AB care nu sunt sensibile la beta-lactamaze, utilizând
inhibitori (acidul clavulanic, sulbactamul, tazobactamul). Ex.:
augmentina – amoxicilina+acid clavulanic
e. Reciclarea AB
 f. Producerea AB noi

Varianta 11- Lupascu Dumitrita

1. Numiţi microorganismele microflorei normale, care populează pielea

sănătoasă. Care sunt simptomele clinice, dacă pielea este intactă?
a. Stafilococi coagulazonegativi
b. Corynebacterium sp
c. Proprionibacterium sp
d. Levurile lipofile (Malassezia)
e. mycobacterium
Simpotmele clinice sunt febra usoara si uneori scaderea brusca a tensiunii
arteriale , greata vărsături, diaree, pierderea apetitului, crampe abdominale severe.

2. Numiţi antibioticele, utilizate în tratamentul infecţiilor virale

a. Penicilina
b. Cefalosporina
c. tetracicline
d. streptomicina

3. Numiţi enzima bacteriană, care transformă penicilina în „apă chioară”

a. beta lactamicele ( peniciline, cefalosporine)

Varianta 12: Cristiana Morcov

1. Numiţi microorganismele microflorei normale, care populează intestinul

gros. Care este cantitatea lor per gram de conţinut intestinal?
Cantitatea: 1010-1011 CFU/gram
a. Bacterioizi f. Eubacterii
b. Bacili g. Fusobacterii
c. Bifidobacterii h. Peptostreptococi
d. Clostridii i. Ruminococi
e. Enterococi j. Streptococi

2. Numiţi microorganismele, date dispărute, în urma tratamentului cu

antibiotice:
În funcție de rezultatele clinice ale atibioticoterapiei, putem determina măsura în care
microorganismele au dispărut din macroorganism. Cu alte cuvinte, putem determina
sensibilitatea microbilor la antibiotice, divizându-le în 3 clase:
a. Tulpini S – efectul terapeutic este obținut cu doze terapeutice uzuale;
b. Tulpini I – efectul terapeutic este imprevizibil. Posibil cu doze mari, sau la
administrare locală;
c. Tulpini R – dozele terapeutice nu oferă nici un efect;

3. Care este utilizarea practică a fenomenului de antagonism microbian?

Antagonismul microbian se manifestă prin faptul că o specie inhibă/omoară altă
specie, prin mecanisme specifice/nespecifice.
a. În scopul identificării microorganismului, în baza producerii de antibiotice;
Ex.: micete, actinomicete, bacterii
b. Pentru a obține produse biogene curative, de origine microbiană;
Ex.: probiotice, eubiotice/sinbiotice
c. Crearea biocenozelor favorabile macroorganismului;
d. Aplicarea practică a efectului bacteriostatic, pentru a împiedica
reproducerea bacteriilor;
e. Aplicarea, în practica medicală, a efectului bactericid (uneori bacteriolitic),
pentru a împiedica reproducerea bacteriilor și a le nimici;

Varianta 13-Rotari Violeta

1. Numiţi microorganismele microflorei normale, care populează în normă tractul uro-genital.

La femeie uretra este sterilă, în timp ce la bărbat treimea inferioară a acesteia este contaminată cu
specii ale genurilor Staphylococcus, Streptococcus, Lactobacillus (prezenţi şi în vagin), Corynebacterium,
Neisseria, Candida albicans, Trichomonas vaginalis, bacterii anaerobe şi bacterii Gram negative
neidentificate. In tractul genito–urinar feminin, lactobacilii (numiţi şi bacili Döderlein) fermentează
glicogenul eliminat de celulele epiteliale, cu formare de acid lactic, care determină scăderea locală a pH-ului,
cu rol protector, antiinfecţios (bacteriile patogene fiind, în
general, neutrofile). Acest mecanism lipseşte până la pubertate şi dispare după menopauză, lactobacilii fiind
înlocuiţi de alţi germeni (stafilococi, streptococi, colibacili).

2. Care sunt tipurile de rezistenţă a bacteriilor la antibiotice?

a. Rezistența naturală (constitutiva)
b.Rezistența dobândită:
c.Rezistenţa genetică
3. Ce reprezintă prObioticele?
Probioticele sunt preparate ce conţin bacterii vii sau substanţe de origine microbiană care, întroduse pe cale
naturală, manifestă efecte benefice (fiziologice, biochimice şi imune) pentru organismul-gazdă prin
stabilizarea şi optimizarea funcţiilor microflorei normale.
 Varianta 14 - Suman Lidia
Numiţi relaţiile dintre mIcroorganismele mutualiste şi mIcroorganismele patogene în biocenoză. Daţi
exemple de microorganisme cu asemenea relaţii.
a.Indiferente (neutralism)
b. Favorabile (comensalism/satelitism, mutualism, sinergism)
c. Defavorabile (parazitism, antagonism)

2. Numiţi mecanismele rezistenţei achiziţionate a bacteriilor la antibiotice.

a. Diminuarea permeabilității membranei;
b. Modificarea âintei moleculare;
c. Eliminarea rapidă a AB (sisteme de eflux);
d. Inactivarea enzimatică a AB, care poate fi hidrolizat (penicilinază, cefalosporinază) sau modificat
structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc.

3. Ce reprezintă prEbioticele?
Prebioticele sunt preparate ce conţin un ingredient alimentar nedigerabil care stimulează selectiv creşterea
şi activitatea unui număr limitat de bacterii rezidente ale microflorei normale intestinale.

Varianta 15—Șveț Mihai

1.Care sunt prejudiciile aduse macroorganismului de către microorganismele oportuniste? Infectia
oportunista este cauzata de patogeni care se activeaza in organismul gazda doar in anumite situatii,
spre exemplu: slabirea sistemului imun, microbiota alterata, leziuni ale pielii.
Exemple de prejudicii:
a. candida albicans poate forma biofilmuri in onteriorul corpului la pacientii cu imunosupresie
b.stafilococul elimina toxine care pot produce șoc septic
c.Sunt virusuri care odată dobîndite nu mai părăsesc corpul.Un exemplu tipic este virusul herpes , care
tinde sa se ascunda in nervi si se reactiveana in anumite circustante cum ar fi imunitatea scazuta

2. Care este structura morfologică nepermanentă, ce induce rezistenţa la antibiotice?

a.plasmidele R- rezistența la antibiotice

3. Ce reprezintă sinbioticele?
Sinbioticele/eubioticele sunt preparate obţinute în urma combinării raţionale dintre probiotice şi
prebiotice.

Varianta 16 – Ticalenco Valeria

1. Ce este dismicrobismul? Care sunt circumstanţele apariţiei
dismicrobismului?
Dismicrobismul este o stare în care se schimbă componenţa
microorganismelor, ce populează intestinul (bacteriile folositoare devin tot mai
puţine, iar cele nocive, respectiv, mai multe), fapt ce duce la dereglarea lucrului
tractului gastrointestinal.
a. administrarea nesupravegheată a antibioticelor
b. dezechilibrarea alimentaţiei (prevalarea în alimentaţie a produselor
făinoase, picante, grase, lipsa unei cantităţi suficiente de hrană vegetală
şi produse acido-lactice)
c. infecţiile intestinale suportate (dizenteria, salmoneloza)

2. Numiţi mecanismele majore biochimice, prin care se realizează rezistenţa

la antibiotice
a. modificarea tintei moleculare
b. diminuarea permeabilitatii membranare
c. eliminarea rapida a AB (sisteme de eflux)
d. inactivarea enzimatica a AB, care poate fi hidrolizat sau modificat
structural
e. substitutia sau supraproductia tintei

3. Care produse alimentare sunt necesare pentru funcţionarea normală a

microbiotei intestinale?
a. albus de ou
b. oase de peste
c. lapte, iaurt
d. brinzeturi
Varianta 17 Trohin Iurie
1. Ce biotop din mediul ambiant cunoaşteţi? Care sunt beneficiile existenţei
microorganismelor în natură?
a.Sol
b.Apa
c.Mucoasa intestinala, orofaringe, vagin, tegument
Beneficiu fiind protejarea gazdei de o invazie microbiană ulterioară, acționînd prin următoarele
mecanisme:
Competiție pentru aceiași nutrienți, aceiași receptori de pe celulele gazdei
Producere de bacteriocine, vitamine (B,K)
Stimularea producerii unor factori imuni de protecție
2. Daţi definiţia rezistenţei microorganismelor la antibiotice
a. capacitatea naturală sau dobândită a unui microorganism de a rezista efectelor unuia sau
mai multor antibiotice. Deși acesată noțiune este folosită și referitor la rezistența naturală
-capacitatea intrinsecă a unor bacterii de a rezista la anumite antibiotice- de o mai mare
importanță clinică și științifică este rezistența dobândită.
Există mai multe mecanisme prin care acest fenomen se poate manifesta:

Inactivarea sau distrugerea antibioticului - de exemplu inactivarea Penicilinei prin producerea

unor enzime (beta-lactamaze) care rup o legătură beta-lactamică din molecula acesteia

Modificarea țintei (locului de legare a antibioticului) asftel încât molecula antibioticului să nu

mai poată reacționa cu componentele celulare - de exemplu ribozomi sau enzime implicate în
sinteza peretelui bacterian

Modificarea căilor metabolice la nivelul cărora acționează antibioticele - cazul unor bacterii
rezistente la sulfamide, care în loc să sintetizeze acidul folic pornind de la acid para-
aminobenzoic, folosesc acid folic preformat, ca celulele mamiferelor.

Inhibarea pătrunderii antibioticului în celulă - de exemplu mecanismul de rezistență a E. coli la

macrolide

Eliminarea antibioticului (efluxul activ) 

3. În ce caz este indicată administrarea sinbioticelor?

a.Diaree
b.Boala Crohn
c.Intoleranța lactozei